vineri, 24 februarie 2017

Cine sunt cei 1.236.810 de cetățeni români a căror etnie este tăinuită de raportul final de la ultimul recensămînt, din 2011?

Mister mare! Cine sunt cei 1.236.810 de cetățeni români a căror etnie este tăinuită de raportul final de la ultimul recensămînt, din 2011?! Legea permite așa ceva?

Mister mare! Cine sunt cei 1.236.810 de cetățeni români a căror etnie este tăinuită de raportul final de la ultimul recensămînt, din 2011?! Legea permite așa ceva?
1. Am primit de la dl Radu Pârvu mesajul următor
http://www.recensamantromania.ro/noutati/volumul-ii-populatia-stabila-rezidenta-structura-etnica-si-confesionala/
Bună ziua d-le profesor !
Vă rog, dacă știți, luminați-mă și pe mine de ce în listele cu rezultatele de la ultimul recensământ (2011), liste unde apare populația României din punct de vedere etnic, la ultimul punct nr. 24, este trecut textul „informație nedisponibilă” deși nr. celor din dreptul coloanei respective este de 1.236.810 persoane, mai mult chiar decât toți maghiarii din România, care sunt 1.227.623 persoane !
Am atașat trei fișiere cu structura populației din punct de vedere etnic, preluate de pe site-ul Institutului Național de Statistică. „Informația nedisponibilă” apare în toate fișierele la punctul nr. 24.
Știți cumva de ce este atât de „nedisponibilă” informația despre etnia respectivă ?
Vă mulțumesc !
Radu Pârvu
2. I-am răspuns în felul următor:
„Pot să pun pe site mesajul dvs pentru a lansa acest subiect în dezbatere public? Să menționez numele dvs?
*
M-ați pus pe gânduri. Am o idee, dar trebuie verificată. Dvs puteți face un lucru important: cautați la precedentul recensămînt ce cuprindea rubrica respectivă, câte pesoane.
Pe viitor vă rog să-mi scrieți pe adresa ioncoja13@gmail.com
Mulțumesc.”
3. Dl Părvu mi-a răspuns cu mesajul de mai jos:
„Bună ziua d-le profesor !
În primul rând vă mulțumesc pentru răspuns.
Am verificat pe site-ul Institutului Național de Statistică rezultatele recensământului anterior, cel din 2002, unde punctul nr. 24 nu apare.
Din formularul respectiv lipsește coloana cu nr. 24, cea care în formularul pentru 2011, apare cu titlul „informație nedisponibilă”.
Am efectuat o verificare simplă pentru rezultatele recensământului din 2011 (pe criterii etnice) însumând numerele persoanelor corespunzătoare tuturor etniilor, și am obținut un total parțial de 18.884.831 persoane (inclusiv cei „de altă etnie” adică nedeclarată). Dacă la acest număr obținut adunăm numărul de la coloana 24 (informații nedisponibile), adică 1.236.810 persoane, rezultă exact totalul de 20.121.641 persoane, adică „Populația stabilă TOTAL”.
Prin urmare, numărul total al cetățenilor din România este format din însumarea tuturor etniilor + „câteva” persoane adică 1.236.810. Cine sau ce sunt aceștia ? De ce la rubrica unde apare numărul respectiv se află indicația „informații nedisponibile” ?
Sunt de acord să postați pe site-ul dvs., spre dezbatere publică problema respectivă, inclusiv numele meu real (Radu Pârvu). Adresa de e-mail v-aș ruga să nu apară, nu de alta dar mă trezesc apoi cu zeci de mesaje în care probabil mi se vor solicita clarificări într-un domeniu unde nu sunt specializat. Pur și simplu am dat peste „curiozitatea” respectivă și aș spera să fie doar o problemă tehnică neînțeleasă de mine, nu altcumva, cum bănuiesc.
Însă ar trebui să știm clar.
Vă mulțumesc !
P.S.
Mai jos am inserat scurtăturile către listele cu rezultatele recensămintelor din 2002 și 2011 și deasemenea, în atașament am reintrodus fișierele cu rezultatele din 2002 și 2011 (descărcate de pe site-ul amintit)
LISTA TABELELOR DISPONIBILE
LISTA TABELELOR DISPONIBILE”
*
Nota redacției: Problema este deosebit de importantă, dar și gravă! Am o bănuială, dar mă abțin până vor interveni în discuție persoane mai informate, inclusiv profesioniștii de la Institutul de statistică, la care vom trimite „sesizarea” domnului Părvu. Îi mulțumim pe această cale! Patria recunoscătoare!
ion coja

  • Avatar
    Alătură-te discuției ...

      În momentul de față este clar că de la Institutul Național de Statistică nu mai avem ce să cerem din cauza răspunsului venit de acolo, care ne-a „lămurit” deplin. În continuare ar trebui solicitată obținerea unui răspuns de la instituția care acordă cetățenia română străinilor ! Poate aflăm „ceva în plus” adică mai mult decât nimic.
      Radu Pârvu
      P.S.
      Cine îmi poate spune cum să procedez ca atunci când postez comentarii să apar cu numele meu real - adică să schimb denumirea actuală: „1975” ?
    Mai exact pentru aprox. peste 1 milion de persoane din România nu este posibilă aflarea identității !!!
    Acuma să ne ierte Dumnezeu, dar e cusută cu ață albă toată povestea asta ! Cum adică să nu știi (Institut Național de Statistică) pentru peste un milion de oameni ce sunt ei ? Dacă eram în China hai treacă meargă că ei sunt mulți rău, dar pentru noi numărul respectiv înseamnă 6,14 % din totalul populației, procent care nu știm de fapt ce înseamnă ! Sunt oare musulmani sau poate evrei, sunt aceștia țigani sau ce altceva ?
    „Noi încă nu știm” - vorba lui Farfuridi, numai că mie mi se pare cam groasă.
    Radu Pârvu
    D-le Ilie Tudor !
    Din câte am înțeles, din informațiile primite, lucrurile stau cam așa (citat din materialul respectiv, cap: „Notă metodologică”, la subcap. ETNIA, pag. 24 din 35):
    „Etnia este definită ca fiind opțiunea unei persoane de a aparține unui
    grup uman cu trăsături comune de civilizație şi cultură, prin una sau
    mai multe dintre caracteristicile referitoare la limbă, religie, tradiții şi
    obiceiuri comune, stil de viață şi alte caracteristici specifice.
    La recensământul din anul 2011, înregistrarea etniei s‐a făcut pe baza liberei declarații a
    persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare această caracteristică,
    precum şi pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse
    administrative, informația nu este disponibilă pentru această caracteristică.
    Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884,8 mii persoane din totalul celor 20.121,6 mii persoane care formează populația stabilă (rezidentă).
    La prelucrarea şi prezentarea rezultatelor recensământului au fost efectuate următoarele grupări
    ale persoanelor care şi‐au declarat etnia: la etnia română s‐au inclus şi persoanele care s‐au
    declarat aromâni (20384 persoane), macedoromâni (203 persoane), meglenoromâni, istroromâni,
    vlahi şi cici (178 persoane); la maghiari s‐au inclus secuii (1665 persoane) şi ungurii (1133
    persoane); la romi s‐au inclus şi persoanele care s‐au declarat țigani (27904 persoane),rudari (20929 persoane), ursari (7596 persoane), spoitori (4682 persoane), căldărari (3782
    persoane), gabori (3203 persoane), țigani de mătase (1602 persoane), vătraşi, cărămidari, băieşi,
    lăutari, lăieşi, caştali, pletoşi, boldeani, geambaşi, cocalari, zavragii (2474 persoane); la germani sau
    inclus şi cei care s‐au declarat şvabi (3894 persoane), saşi (1394 persoane), nemți, țipțări şi
    landleri (209 persoane); la ucraineni s‐au inclus şi huțulii (1474 persoane) şi haholii (90 persoane);
    dintre ruşi – lipoveni, 10286 persoane s‐au declarat ruşi; la albanezi s‐au inclus şi shqiptarii, iar la
    macedoneni, şi macedo‐slavii.
    În tabele, la “Altă etnie” au fost incluse toate grupurile etnice care au întrunit, fiecare în parte, sub
    1000 de persoane (ceea ce reprezintă sub 0,01% din populația stabilă), respectiv ruteni (497
    persoane), albanezi (408 persoane), caraşoveni (203 persoane), găgăuzi (32 persoane), precum şi
    persoanele cu o altă etnie din Uniunea Europeană (3848 persoane), din celelalte țări ale Europei
    (2746 persoane) sau din afara Europei (10790 persoane).
    Pentru copiii care nu ştiau să vorbească şi pentru cei sub 14 ani s‐au înregistrat etnia, limba
    maternă şi religia declarate pentru ei de către părinți/întreținători; pentru persoanele surdo‐mute
    sau persoanele bolnave mintal s‐au înregistrat, de asemenea, cele declarate pentru ele de către
    persoanele cu care acestea conviețuiau. Pentru copiii instituționalizați, cărora nu li se cunoştea
    etnia, limba maternă şi religia părinților, înregistrarea s‐a făcut conform declarațiilor conducerii
    instituției respective.”
    Prin urmare, în țara noastră există un număr de 1.236.810 (peste un milion două sute de mii persoane) care nu au vrut/nu a fost posibil sau pentru care, citez „informațiile au fost colectate indirect din surse
    administrative, informația nu este disponibilă pentru această caracteristică”.
    Mai exact pentru aprox. peste 1 milion de persoane din România nu este posibilă aflarea identității !!!
    Acuma să ne ierte Dumnezeu, dar e cusută cu ață albă toată povestea asta ! Cum adică să nu știi (Institut Național de Statistică) pentru peste un milion de oameni ce sunt ei ? Dacă eram în China hai treacă meargă că ei sunt mulți rău, dar pentru noi numărul respectiv înseamnă 6,14 % din totalul populației, procent care nu știm de fapt ce înseamnă ! Sunt oare musulmani sau poate evrei, sunt aceștia țigani sau ce altceva ?
    „Noi încă nu știm” - vorba lui Farfuridi, numai că mie mi se pare cam groasă.
    Radu Pârvu
    Cifra fiind foarte apropiata, eu cred ca sunt pesedistii care tocmai su semnat pentru sprijinirea guvernului Grindeanu ! :)
    La adresa http://www.recensamantromania.... , unde sunt prezentate rezultatele recensământului din 2011 care au devenit finale în 2013, dup[ titlul IV, este "Rezultate definitive ale RPL_2011_analiza", de unde putem vedea / salva un fişier pdf de 14 pagini . Vezi:
    http://www.recensamantromania....
    Explicaţia o găsim la pagina a 5-a şi se referă la metodologia utilizată care este diferită faţă de cea folosită la recensămintele din 1992 şi 2002.
    Din categoria celor consideraţi "informaţie indisponibilă" nu fac parte numai cei care nu şi-au declarat etnia, limba maternă sau religia, la cei care nu a dorit să declare se adaugă mare masă a celor recenzaţi fără a fi de faţă.
    Citez:
    Structura etnică şi confesională a populaţiei stabile a României
    La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.
    ETNIA
    Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884,8 mii persoane (din totalul celor 20.121,6 mii persoane). S-au declarat români 16.792,9 mii persoane (88,9%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (50,9 mii persoane), germani (36,0 mii), turci (27,7 mii), ruşi – lipoveni (23,5 mii) şi tătari (20,3 mii persoane).
    În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că populaţia de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (97,3%) şi în 39 de judeţe (cu ponderi variind între 98,6% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 30 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.
    Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,2%) şi Covasna (73,7%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (38,1%), Satu Mare (34,7%), Bihor (25,3%) şi Sălaj (23,3%).
    Persoanele de etnie romă reprezintă 3,3% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,9% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă, şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (7,0%) şi Bihor (6,3%).
    Cei mai mulţi ucraineni trăiesc în judeţele Maramureş (30,8 mii persoane), Timiş (6,0 mii persoane), Suceava (5,9 mii persoane) şi Caraş-Severin (2,5 mii persoane), acestea înglobând 88,6% din totalul acestora.
    Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,5%) se regăsesc în judeţele Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,2 mii persoane), Braşov (2,9 mii persoane), Caraş– Severin şi Arad (fiecare cu câte 2,9 mii persoane).
    Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (20,8 mii persoane) şi Tulcea (1,7 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (2,3 mii persoane).
    O proporţie de 86,9% dintre ruşi-lipoveni îşi au reşedinţa obişnuită în judeţele Tulcea (10,3 mii persoane), Constanţa (3,6 mii persoane), Iaşi (2,8 mii persoane), Brăila (1,9 mii persoane), Suceava (1,7 mii persoane). În judeţul Constanţa este concentrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,6% dintre persoanele care au declarat că aparţin acestei etnii (19,6 mii persoane).
    Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 2,5% la 3,3%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană (de la 0,28% la 0,20%).
    LIMBA MATERNĂ
    Potrivit liberei declaraţii a celor 18.891,6 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei stabile după limba maternă se prezintă astfel: pentru 90,9% din populaţia stabilă limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,7% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limbă maternă pentru 1,3% dintre persoanele care fac parte din populaţia stabilă, iar limba ucraineană pentru 0,3% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile turcă, tătară sau rusă reprezintă (fiecare) limba maternă pentru o persoană din 1000.
    Interesantă din punctul de vedere al informaţiei pe care o oferă este şi distribuţia populaţiei stabile după limba maternă, pe etnii. Astfel, dacă pentru 99,9% dintre români limba maternă este limba română, în cazul a 98,3% dintre persoanele de etnie maghiară limba vorbită în familie în copilărie a fost limba maghiară, iar pentru 1,7% dintre etnicii maghiari limba maternă a fost limba română. Limba maternă a fost româna pentru jumătate dintre persoanele de etnie romă, iar pentru două din 5 persoane de etnie romă aceasta a fost limba romani, 5,3% dintre persoanele de etnie romă vorbind limba maghiară în familie, în timpul copilăriei. Germana este limba maternă declarată de 68,1% dintre persoanele de etnie germană, 16,9% declarând ca limbă maternă limba română şi 14,7% limba maghiară. Persoanele de etnie turcă au vorbit în familie în copilărie limba turcă în proporţie de 85,6%, restul declarând limba română ca limbă maternă. Trei sferturi dintre ruşii – lipoveni care şi-au declarat etnia şi limba maternă au vorbit în familie în timpul copilăriei limba rusă, restul declarând limba română ca limbă maternă.
    RELIGIA
    Structura confesională a fost declarată de 18.861,9 mii persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,4% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,4%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 1,8% din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,2% din totalul populaţiei.
    Nu există diferenţe semnificative între distribuţia femeilor şi bărbaţilor după religia declarată. Se pot observa însă unele diferenţe în ceea ce priveşte distribuţia pe medii de rezidenţă. Ponderea persoanelor de religie ortodoxă este uşor mai mare între persoanele din municipii şi oraşe (87,1%) faţă de cei care trăiesc în comune (85,7%). În schimb, în rândul populaţiei stabile rurale se întâlnesc mai frecvent decât în urban persoane care au declarat că sunt de religie romano-catolică (4,9% faţă de 4,3%), penticostală (2,5% faţă de 1,4%) sau de religie adventistă de ziua a şaptea (0,6% faţă de 0,3%).
    Tabelul 1. Ponderea persoanelor după religia declarată, pe categorii de localităţi (%)
    Religia__________________Total_____Municipii şi oraşe____Comune
    Ortodoxă________________ 86,5_______________87,1_______85,7
    Romano-catolică___________4,6________________4,3________4,9
    Reformată________________3,2________________3,1________3,3
    Greco-catolică_____________0,8________________0,9________0,7
    Penticostală_______________1,9________________1,4________2,5
    Baptistă__________________0,6________________0,6________0,6
    Adventistă de ziua a saptea___0,4________________0,3________0,6
    Proporţii de peste 97,0% din totalul populaţiei stabile a persoanelor de religie ortodoxă s-au înregistrat în judeţele Olt (99,4%), Vâlcea (99,1%), Dolj (98,9%), Gorj (98,4%), Buzău (98,5%), Brăila (98,2%), Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman (98,3%), Argeş şi Ialomiţa (97,9%), Mehedinţi (97,3%), Prahova (97,2%) şi Galaţi (97,1%). Cele mai mici ponderi ale persoanelor de religie ortodoxă s-au înregistrat în Harghita (12,5%), Covasna (21,3%), Satu-Mare (49,6%), Mureş (53,5%), Bihor (59,0%) şi Sălaj (64,4%).
    Persoanele de religie romano-catolică sunt majoritare în judeţul Harghita (66,4%) şi deţin ponderi superioare celor înregistrate în alte judeţe în Covasna (36,2%), Satu-Mare (18,4%), Bacău (16,7%) şi Neamţ (10,1%).
    Întâmplator am dat peste acest fişier pdf salvat pe calculator prin 2015, făceam ordine acum câteva săptămâni, şi de nu ar fi fost un comentariu citit pe site, nu cred că l-aş fi deschis, link-ul dat este căutat şi găsit acum; aveam de gând să scriu ca să răspund la acel comentariu, doar că am fost determinat s-o fac ceva mai repejor datorită întrebării adresată de domnul profesor.
    Fac un rezumat(după acel comentariu), dintr-o populaţie stabilă de 20.121.641 subiecţi, cei socotiţi ca fiind în categoria Informaţie indisponibilă în funcţie de criteriu sunt:
    După etnie: 1.236.810
    După limbă: 1.230.028
    După religie: 1.259.739
    cum de mi-a scapat asta ca am vinturat statisticle? m-am uitat si am constatat ca exista un numar alocat fiecarui judet. eu m-am declarat dac.... asa ca unul din Bucuresti mai putin...
      TRăinicia TRaciilor TRebue aTRibuită TRainicelor TRepanaţii TRecute TRăite TRa La LA LA La ?!
      N-am nimerit-o?
      Bine, mai bine copiem de la alţii (https://ro.wikipedia.org/wiki/...
      Nr.crt. Cuvânt Surse Etimologie conform DEX
      1 abeş Haşdeu, Vraciu
      2 Abrud Haşdeu
      3 abur Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
      4 acăţa Russu
      5 ademană(„dar, mită”) Vraciu; etimon alternativ: magh. Adomány
      6 ademeni Haşdeu Cf. magh. adomány.
      7 adiia Russu
      8 aghiuţă Haşdeu
      9 aidoma Haşdeu A + sl. vidomŭ „vizibil”.
      10 alac Haşdeu Cf. magh. alakor.
      11 ală Haşdeu
      12 aldea Haşdeu
      13 ameţi Russu Probabil lat. *ammattire (< mattus „beat”).
      14 amurg Russu
      15 anina Russu
      16 aprig Russu
      17 argea Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
      18 Argeş Haşdeu, Brâncuş
      19 arunca Russu Lat. eruncare (a arunca/a înlătura), cf. it arroncare, sp. arrancar
      20 azugă Haşdeu
      21 baci Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
      22 baier Russu
      23 baligă Russu (albaneză), Brâncuş
      24 baltă Russu (albaneză), Brâncuş
      25 bară Haşdeu Din fr. barre.
      26 Barba-cot Haşdeu
      27 barză Haşdeu, Russu, Vraciu, Brâncuş
      28 bască Haşdeu, Russu (albaneză), Brâncuş fr. basque.
      29 batal Haşdeu
      30 bălaur / balaur Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
      31 băga Russu
      32 băiat Russu
      33 bălan Haşdeu
      34 beregată Russu
      35 bîr Vraciu
      36 Bârsei / Bîrsei(şi numele Bârsan) Brâncuş
      37 boare Russu Lat. boreas. (cf. Boreu, zeul al vânturilor nordice la greci)
      38 bordei Haşdeu, Russu
      39 bortă Haşdeu
      40 brad Haşdeu, Russu (albaneză)
      41 brînduşă Russu
      42 brînză Haşdeu, Russu, Vraciu
      43 brîu Russu (albaneză)
      44 brusture Russu (albaneză)
      45 Bucegi Brâncuş
      46 bucura Russu (albaneză), Brâncuş
      47 buiestru Russu
      48 bunget Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu
      49 burghiu Haşdeu Din tc. burgu, bg., scr. burgija.
      50 burlan Russu
      51 burtă Russu
      52 burtucă Haşdeu
      53 burtuş Haşdeu
      54 butuc Russu
      55 butură Russu
      56 buză Russu (albaneză)
      57 caier Russu
      58 caţă Russu
      59 căciulă Russu (albaneză), Brâncuş
      60 căpuşă Russu (albaneză)
      61 căpută Russu (albaneză)
      62 cătun Russu (albaneză), Brâncuş
      63 cioară Hasdeu, Vraciu
      64 cioban Haşdeu Din tc. çoban
      65 cioc Haşdeu, Vraciu Onomatopee
      66 ciocîrlie Haşdeu Din "cioc"
      67 ciomag Haşdeu
      68 cîrlan Russu
      69 cîrlig Russu
      70 codru Haşdeu, Vraciu Lat. quodrum
      71 copac Russu (albaneză), Brâncuş
      72 copil Russu, Brâncuş
      73 creţ Russu
      74 cruţa Russu (albaneză)
      75 cujbă Haşdeu
      76 culbec Haşdeu
      77 curma Russu (albaneză)
      78 curpăn Russu (albaneză)
      79 cursă Russu (albaneză)
      80 custură Russu
      81 darari Russu
      82 daş Russu (albaneză)
      83 dărîma Russu (albaneză) Lat. *deramare. (cf. it. diramare, sp./pt. derramar)
      84 deh Haşdeu
      85 deretica Russu Lat. de-radicare.
      86 descăţa Russu
      87 descurca Russu Probabil lat. *incolicare (< colus „caier, fir”).
      88 desghina Russu Din lat. disglut[i]nare (refăcut după îmbina).
      89 dezbăra Russu
      90 dezgauc Haşdeu
      91 doină Haşdeu, Vraciu
      92 don Haşdeu
      93 dop Russu
      94 droaie Russu
      95 dulău Haşdeu, Vraciu
      96 fărîmă Russu (albaneză)
      97 fluier Brâncuş
      98 gard Russu (albaneză), Brâncuş
      99 gata Russu (albaneză), Brâncuş
      100 gălbează Russu (albaneză)
      101 genune Haşdeu, Russu
      102 gheară Russu
      103 ghes Russu
      104 ghimpe Russu (albaneză), Brâncuş
      105 ghiob Haşdeu
      106 ghionoaie Russu (albaneză), Brâncuş
      107 ghiont Russu
      108 ghiuj Hasdeu, Vraciu, Brâncuş
      109 gîde Haşdeu
      110 gîdel Haşdeu
      111 gordin Haşdeu
      112 gorun Russu
      113 grapă Russu (albaneză), Brâncuş
      114 gresie Russu (albaneză), Brâncuş
      115 groapă Russu (albaneză), Brâncuş
      116 grui Russu
      117 grumaz Russu (albaneză), Brâncuş
      118 grunz Russu (albaneză)
      119 gudura Russu
      120 guşă Russu (albaneză), Brâncuş Lat. geusiae.
      121 gutui
      122 horinca hutanu Din ucr. horilka
      123 hojma Haşdeu, Vraciu
      124 iazmă Haşdeu
      125 iele Haşdeu
      126 încurca Russu Probabil lat. *incolicare (< colus „caier, fir”).
      127 înghina Russu Probabil lat. *imbinare.
      128 îngurzi Russu
      129 înseila Russu
      130 întrema Russu
      131 jilţ / jielţ („pîrîu”) Haşdeu, Vraciu
      132 jumătate Brâncuş
      133 leagăn Russu Probabil lat. *liginare (< ligare „a lega”).
      134 lepăda Russu
      135 lespede Russu
      136 leşina Russu
      137 mal Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
      138 maldac Haşdeu
      139 mare Brâncuş Probabil lat. mas, maris.
      140 mazăre Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
      141 măceş Russu
      142 mădări Russu
      143 măgar Brâncuş
      144 măgură Russu (albaneză), Brâncuş
      145 mălai Haşdeu
      146 mămăligă Haşdeu
      147 mărcat Russu
      148 mărar Brâncuş
      149 mătură Russu (albaneză)
      150 Mehadia Haşdeu
      151 melc Haşdeu, Russu, Vraciu
      152 mieru Russu
      153 mire Haşdeu, Russu, Vraciu
      154 mistreţ Russu
      155 mişca Russu
      156 mînz Russu (albaneză), Brâncuş
      157 morman Russu
      158 mosoc Haşdeu
      159 moş Russu (albaneză), Brâncuş
      160 moţ Haşdeu
      161 mugure Russu (albaneză), Brâncuş
      162 munună Russu
      163 murg Russu (albaneză), Brâncuş
      164 muşat Russu
      165 năpîrcă Russu (albaneză), Brâncuş
      166 năsărîmbă Haşdeu
      167 niţel Russu
      168 noian Russu, Brâncuş
      169 ortoman Haşdeu
      170 păstaie Russu (albaneză)
      171 păstra Russu
      172 pînză Russu
      173 pîrîu Russu (albaneză), Brâncuş
      174 prunc Russu
      175 pupăză Brâncuş
      176 pururea Russu (albaneză)
      177 raţă Haşdeu, Vraciu, Brâncuş
      178 ravac Haşdeu
      179 răbda Russu
      180 reazem Russu
      181 ridica Russu Lat. eradicare „a dezrădăcina”
      182 rîmfă Haşdeu
      183 rînză Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
      184 sarbăd Russu (albaneză), Brâncuş
      185 Sarmizegetusa Haşdeu
      186 scăpăra Russu (albaneză), Brâncuş
      187 scrum Russu (albaneză), Brâncuş
      188 scula Russu (albaneză) Probabil lat. *excubulare.
      189 scurma Russu Probabil lat. excorrimare.
      190 sîmbure Russu (albaneză), Brâncuş
      191 sîmvea Haşdeu
      192 spînz Russu (albaneză)
      193 stăpîn Haşdeu, Vraciu
      194 stărnut Russu
      195 stejar Haşdeu, Vraciu
      196 steregie Russu
      197 sterp Russu (albaneză)
      198 stingher
      199 stînă Haşdeu, Vraciu
      200 străghiată Russu
      201 strepede Russu (albaneză)
      202 strugure Russu, Brâncuş
      203 strungă Russu (albaneză), Brâncuş
      204 sugruma Russu
      205 suguşa Russu
      206 şale Russu (albaneză)
      207 şiră Haşdeu, Russu
      208 şopîrlă Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
      209 şoric Russu
      210 şut Russu (albaneză)
      211 tare Russu
      212 traistă Haşdeu
      213 tulei Haşdeu
      214 ţap Russu (albaneză), Brâncuş
      215 ţarc Russu (albaneză)
      216 ţarină Russu
      217 ţiţei
      218 ţăruş Russu
      219 ţundră Haşdeu
      220 ţurcă Haşdeu
      221 uita Russu Lat. * oblitare (< oblitus).
      222 undrea Russu
      223 urca Russu Probabil lat. *oricare (= oriri).
      224 urcior Russu
      225 urdă Haşdeu, Russu, Vraciu
      226 urdina Russu
      227 urdoare Russu
      228 vatră Haşdeu, Russu (albaneză), Vraciu, Brâncuş
      229 vătăma Russu Lat. victimare.
      230 vătui Russu (albaneză)
      231 viezure Russu (albaneză), Brâncuş
      232 viscol Russu
      233 zară Russu, Brâncuş
      234 zăr Russu
      235 zburda Russu
      236 zestre Russu
      237 zgardă Russu (albaneză), Brâncuş
      238 zgîria Russu (albaneză?) Lat. *scaberare (< scaber).
      239 zgîrma Russu
      240 zimbru Haşdeu, Vraciu
      241 zîrnă Haşdeu
      În coloana Surse se face trimitere la următoarele lucrări:
      „Hașdeu”: B. P. Hașdeu, Etymologicum Magnum Romaniae;
      „Russu”: Ioan I. Russu, Limba traco-dacilor;
      „Vraciu”: A. Vraciu, Limba daco-geților.
      „Brâncuș”: Grigore Brâncuș, Vocabularul autohton al limbii române.
      Notația (albaneză) marchează acele cuvinte pentru care I. I. Russu a găsit un corespondent de origine indo-europeană în limba albaneză.
      Sau de la
      http://www.pruteanu.ro/4doarov...
    am scris mai sus ;)
    Ptiu drace!
    Piei satano!
    Sau numărul SaseSuteSaizecisisase este în legatură cu dacii? cu reforma religioasă?!
    Un număr de ani? Dacă da, nu cumva e raportat la anul de referinţă de unde se numără timpul, universal adoptat, indiferent de religie?
    Da, la religie ce-ai declarat, că la limbă nu cutez să te mai întreb!
      Fara religie. Nu o consider reprezentativa pentru mine. Sint legat de univers cu fire nevazute si fac parte din acest univers, Dumnezeu, pe limba voastra, atotcuprinzator... binele, armonia, echilibrul, omenia, dragostea, altruismul, empatia, speranta, viul inconjurator si multe altele...
      Cit priveste limba, ma situez de partea dlui Tudor Diaconu (Mosul). O fi n-o fi bine, mi-am facut alegerile.
      666 e un numar banal, situat intre 665 si 667 care n-ar trebui sa trezeasca nicio temere sau imagine decit a unui banal numar. Daca va spune altceva nu e vina mea pentru ca eu nu am conditionat pe nimeni. Nu eu. Pe de alta parte, in mitologia noastra preotesele spuneau ca sint cu de 3 ori 6 adica cu Zalmoxis...
    La ghici: niste evrei. Cam cati si-au gasit radacinile care sa le permita "naturalizarea"!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu