Treceți la conținutul principal

Marian Munteanu - Criza actuală și nevoia de unitate națională


Marian Munteanu

Criza actuală și nevoia de unitate națională
România traversează în această perioadă o criză politică şi de autoritate instituţional-statală majoră, generată şi alimentată de comportamentul impardonabil al liderilor politici dominanţi. S-a ajuns aici ca urmare a 27 de ani de eşec politic şi de abuz continuu de putere, în care instituţiile statului au fost sistematic subminate şi subordonate intereselor de grup.
Pentru noi, cei din Alianţa Noastră România, cartelul PSD-ALDE este un adversar politic. Ne opunem ferm, atât ideologiei stângiste cât şi practicilor politice binecunoscute ale acestei coaliţii.
Cartelul PNL-USL este, la rândul său, exponentul unei direcţii politice cu care nu suntem de acord, o direcţie care desconsideră grav drepturile patrimoniale şi identitare ale românilor în propria lor ţară. (Personal, regret că PNL s-a prăbuşit sub influenţa nocivă a unei camarile neo-marxiste, antinaţionale.)
O analiză obiectivă a comportamentului jalnic – cel puțin la nivel de vârf – al celor două tabere din Parlament, arată că în alegerile din 11 decembrie a avut câștig de cauză propagand agresivă, falsificatoare și manipulatorie. Alegătorii au fost, încă o dată, înșelați – fie de mesajul pretins „patriotic” pe care l-au întreţinut (atât direct cât şi prin intermediul anexei PRU) cei de la PSD, fie de pretenţiile arogante de “puritate” și „performanță” ale actualei echipe PNL-USL.
(Nu pot să nu evoc, în acest context, previziunea, din păcate confirmată, a regretatului Corneliu Coposu cu privire la dominația rețelei FSN atât la stânga cât și la dreapta eșichierului nostru politic.)
Compatrioţii noştri, însă, i-au votat şi pe unii, şi pe alţii. Le respectăm votul pentru că, în viziunea noastră, România trebuie să funcţioneze cu instrumente instituţionale, democratice, parlamentare.
La rândul său, domnul Preşedinte Klaus Iohannis a ținut să se implice în bătălia politică. I-a încurajat, inclusiv în stradă, pe demonstranții nemulțumiți de politica noii majorități guvernamentale și apoi s-a adresat Parlamentului, criticând aspru PSD-ul. Incontestabil, prestaţia liderilor PSD-ALDE a fost lamentabilă, cu incoerenţe şi inconsecvenţe nedemne de o
coaliție aflată la guvernare. O parte a societății a reacţionat pentru sancţionarea abaterilor acestora şi preşedintele era îndreptăţit să salute participarea cetăţenilor de bună credință la demonstraţiile din aceste zile. Din păcate, din cele spuse dar mai ales din cele nespuse de
domnia sa au rezultat şi aspecte mai puţin lăudabile, cum ar fi poziţionarea selectivă, aproape partizană, în sprijinul tacit acordat cartelului PNL-USR.
Nu am speranțe de la liderii celor două carteluri politice din Parlament, învechiţi în relele politicii. I-am văzut la lucru și mi-e clar care sunt competențele și posibilitățile lor. Am însă cu totul alte aşteptări de la instituția prezidențială şi nu pot decât să constat cu amărăciune
cât de greşită a fost abordarea Președintelui din ultima perioadă şi cât de neînţelept a fost sfătuit.
Mă despart de modul în care Preşedintele Iohannis a ales să gestioneze această criză politică internă. Cei care mi-au urmărit intervenţiile publice din ultimii doi ani au observat cu siguranţă că am avut o atitudine apreciativă la adresa comportamentului, corect instituţional,
manifestat de către Preşedinte. Am sperat şi mi-aş fi dorit ca această atitudine să persiste până la sfârşitul mandatului său, pentru a apăra România de dezbinare socială şi a o vindeca de rănile grave provocate solidarităţii între români de către administrațiile Iliescu şi Băsescu.
Preşedintele Iohannis avea şansa de a juca pentru România rolul unui preşedinte unificator, tămăduitor al traumelor sociale provocate de lungul şir de iresponsabilitate şi de trădare a interesului naţional de către o așa-zisă „elită” (politică, propagandistică etc.) subordonată altor interese decât cele ale cetățenilor României.
A fost dezamăgitor să vedem cum, adresându-se Parlamentului, Preşedintele s-a lăsat atras într-un rol mărunt, acela de promotor electoral al unei tabere politice, coborându-şi discursul la abordări inadecvate în raport cu menirea şi înălţimea instituției prezidențiale, cu gravitatea situaţiei existente şi a consecinţelor ei pentru ţară. (Întregul tablou a fost completat
de mascarada brasardei tricolore purtate ostentativ și, chipurile, “patriotico-revoluționar” de un somnolent parlamentar al grupării neo-marxiste USR, plimbându-se de-a dreapta Președintelui pe post de aghiotant simbolic al înaltului oaspete.). Mă așteptam ca, după sancționarea
derapajelor “stângii”, să tempereze la fel de energic și efuziunile propagandistice viclene ale așa zisei “drepte” parlamentare, atrăgând atenția asupra faptului că sutele de mii de demonstranți anti-guvernamentali – activi civic și nu partizan – nu trebuie considerați masă de manevră electorală.
De asemenea, ar fi fost util şi binevenit să auzim care este poziţia domnului preşedinte şi cu privire la alte teme care vizează trebuinţele societăţii noastre. Chestiunea gravă a corupţiei, a transformării României într-un „stat mafiot”, trebuia însoţită şi de una la fel de importantă,
cea a abuzurilor şi nedreptăţilor care se petrec adesea prin amestecul unor structuri informative în organisme civice, mass-media, politice și de justiție, căci „statul polițienesc” este tot o expresie a corupției și debandadei anti-democratice, ca și cel „mafiot”. Sau, pentru că tot a
abordat chestiunea unui viitor referendum, ar fi fost utilă o luare de poziţie și cu privire la solicitarea celor 3 milioane de semnatari pentru definirea corectă a instituției familiei.
Funcţia prezidenţială obligă la o prezenţă activă oriunde există mobilizare civică şi nevoi ale societăţii, fără selectivităţi partizane. Tema unității naționale, a soluționării conflictelor fără a încuraja radicalismele primitive, aducătoare de dezbinări grave în societate,
ar trebui să primeze în agenda prezidențială. Nu credem că este încă târziu ca Preşedintele să dea substanţă prin faptele sale articolului 80 din Constituţia României.
.
Situaţia creată în ultima lună ne întărește convingerea că societatea românească are nevoie mai mult decât oricând de o alternativă la actuala clasă politică. Nu credem în calea pe care merg partidele din actualul Parlament şi este doar o chestiune de timp până când compatrioții noștri se vor lămuri că acestea nu fac altceva decât să continue politicile greșite și
nocive ale ultimelor decenii.
.
Alianţa Noastră România este un partid aflat în plin proces de construcție, organizare şi dezvoltare. Linia pe care mergem şi pe care am promovat-o constant, fără echivoc şi în pofida tuturor adversităţilor, este cea a patriotismului competent, a apărării drepturilor românilor
asupra resurselor acestei ţări, a susținerii dedicate a capitalului și muncii românești, a valorilor noastre identitare, naționale și creștine, a edificării unui stat de drept, democratic și corect administrat.
Apelul meu către oamenii activi, cinstiți și patrioți ai societății noastre, din toate generațiile și din toate domeniile de activitate, este să se implice efectiv – fie în această construcție politică, fie în orice alt demers fratern, patriotic, subordonat dezideratului major de susținere a unității naționale, a intereselor legitime ale cetățenilor României și ale românilor de pretutindeni.
Marian Munteanu
9 Februarie 2017

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE

Radio Erevan Bancuri din Epoca de glorie a bancurilor

1 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Este bine să dormim cu fereastra deschisă? Radio Erevan răspunde: Da, dar cu o femeie este mai bine.
2 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Este adevărar că poetul Maiakovsky s-a împuşcat? Radio Erevan răspunde: Da, este adevărat, pentru că ultimele lui cuvinte au fost: Nu trageţi, tovarăşi.
3 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Care este diferenţa dintre capitalism şi comunism? Radio Erevan răspunde: Într-o societate capitalistă omul exploatează omul, în cea socialistă este exact invers.
4 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Care este diferenţa dintre comerţul capitalist şi cel socialist? Radio Erevan răspunde: Comerţul capitalist înseamnă că totul este de vânzare. Comerţul socialist înseamnă că totul este de cumpărat
5 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Care este diferenţa dintre basmele ruseşti şi englezeşti? Radio Erevan răspunde: Basmele englezeşti încep cu: A fost odată ca niciodată. Ale noastre încep cu: Va fi odată.…

Matei CAZACU— L'exil roumain en France

L'exil roumain en France
Longtemps, les Roumains ont cru que le premier exilé roumain en France était un ancêtre de Ronsard que le poète présente dans sa XVIe Elégie qui date de 1554 :
Or quant à mon ancestre, il a tiré sa race D'où le glacé Danube est voisin de la Thrace : Plus bas que la Hongrie, en une froide part, Est un Seigneur nommé le Marquis de Ronsart, Riche d'or et de gens, de ville et de terre. Un de ses fils puisnez assembla hazardeux, Et quittant son pays, faict Capitaine d'eux… Et hardy vint servir Philippes de Valois, Qui pour lors avoit guerre encontre les Anglois.
Malheureusement, cette noble généalogie imaginée par le professeur Jean A. Vaillant et le poète roumain Vasile Alecsandri dans les 5e et 6e décennies du XIXe siècle, a été infirmée par les historiens français, et un spécialiste a même identifié le modèle roumain en la personne d'un boyard valaque du XVIe siècle qui portait le surnom "Maracine", l'équivalent de "ronce&qu…