Charlie English LE BOOK CLUB DE LA CIA Le secret le mieux garde de la guerre froide

Charlie English LE BOOK CLUB DE LA CIA Le secret le mieux garde de la guerre froide Traduit de l’anglais par Chrislophe Mercier EQUATEURS Titre original : The Cia Book Club. The Best-Kept Secret of the Cold War (HarperCollins, 2025). ISBN : 978-2-3828-4534-9. Depot legal: octobre 2025. © Charlie English, 2025. © Equateurs / Humensis, 2025, pour la traduction franșaise. 170 bis, boulevard du Montparnasse, 75014 Paris. editions-des-equateurs@orange.fr www. editionsdesequateurs. fr

The CIA Book Club – de Charlie English

Rezumat

Volumul (titlu original: The CIA Book Club. The Best-Kept Secret of the Cold War, 2025) dezvăluie o operațiune culturală clandestină a Central Intelligence Agency din perioada Războiului Rece: trimiterea sistematică de cărți occidentale în spatele Cortinei de Fier, cu scopul de a submina monopolul ideologic al regimurilor comuniste.

Punctul central al narațiunii este Polonia comunistă, unde, în anii ’50–’80, milioane de volume – literatură, filosofie, științe sociale, istorie, politologie – au fost introduse clandestin prin rețele sofisticate. Cărțile erau tipărite în ediții speciale, adesea în limba polonă, și distribuite prin intermediul exilului, al turiștilor occidentali sau al organizațiilor culturale-paravan.

Autorul arată că această „diplomație a cărții” nu era o simplă propagandă grosieră, ci o strategie subtilă: în loc să difuzeze manifeste anticomuniste, CIA a sprijinit circulația ideilor pluraliste – de la autori clasici interziși la gânditori contemporani occidentali. Obiectivul era stimularea gândirii critice și crearea unei sfere intelectuale alternative.

Cartea urmărește și impactul pe termen lung al acestei acțiuni, în special asupra generației care avea să susțină mișcarea Solidarność din anii ’80. În viziunea autorului, cultura tipărită a fost o armă tăcută, dar decisivă, în erodarea legitimității regimului comunist.

Analiză

1. Tema centrală: cultura ca armă geopolitică

English susține că Războiul Rece nu s-a purtat doar prin arme nucleare sau operațiuni militare, ci și prin controlul imaginarului cultural. Cartea demonstrează că lupta pentru mintea cititorului era la fel de importantă ca lupta pentru teritoriu.

În această perspectivă, volumul se înscrie în linia studiilor despre „războiul cultural” – alături de cercetările privind Congresul pentru Libertatea Culturii sau revistele finanțate indirect de CIA.

2. Metodologie și surse

English utilizează:

• documente declasificate ale CIA;

• arhive poloneze;

• interviuri cu foști participanți;

• memorii ale dizidenților.

Această combinație conferă credibilitate și oferă o perspectivă dublă: din interiorul aparatului american și din interiorul societății est-europene.

3. Ambiguități morale

Un aspect esențial al cărții este ambivalența morală:

• Pe de o parte, operațiunea a sprijinit libertatea intelectuală.

• Pe de altă parte, ea a fost orchestrată de un serviciu secret, cu scop strategic.

English evită simplificările. El nu transformă CIA într-un erou cultural, dar nici nu reduce operațiunea la manipulare. Rezultă o analiză nuanțată a modului în care democrațiile folosesc instrumente opace pentru a apăra valori deschise.

4. Impact istoric

Cartea sugerează că:

• accesul la idei alternative a contribuit la formarea unei elite critice;

• literatura occidentală a alimentat disidența intelectuală;

• „puterea soft” poate avea efecte cumulative decisive.

Această teză nu afirmă că CIA a „câștigat” Războiul Rece prin cărți, dar arată că infrastructura culturală clandestină a creat un teren fertil pentru contestare.

5. Stil și construcție narativă

English combină investigația istorică cu tehnici narative aproape romanești:

• portrete vii ale intermediarilor culturali,

• reconstituirea traseelor clandestine,

• alternanța dintre Washington și Varșovia.

Rezultatul este o carte accesibilă, dar solid documentată.

Concluzie critică

The CIA Book Club propune o reinterpretare a Războiului Rece ca conflict epistemic – o confruntare asupra controlului adevărului și al accesului la cunoaștere. Volumul arată că libertatea de lectură poate deveni un act politic major.

Pentru un cititor interesat de: istoria ideilor, mecanismele propagandei, relația dintre cultură și putere, cartea oferă un studiu de caz exemplar.