sâmbătă, 26 octombrie 2013

Andrei Costin Victor, Inginer geofizician : Roşia Montană - un cartof prea fierbinte

Inginer geofizician, Andrei Costin Victor :
Roşia Montană - un cartof prea fierbinte
http://www.cotidianul.ro/rosia-montana-un-cartof-prea-fierbinte-224922/
Roşia Montană - un cartof prea fierbinte

  • Ne iau aurul. Ne lasă cianurile! Ne umilesc!
  • Distrug viitorul munţilor Apuseni!
  • Vrem un alt viitor pentru minerii Ţării Moţilor!

Autorul, Andrei Costin Victor, 51 ani, inginer geolog (geofizician), din familie de geologi, a executat lucrări de prospecţiune radiometrică (spectrometrie gama) în Roşia Montană în 1989, pentru Întreprinderea de Prospecţiuni Geologice şi Geofizice. „Am crescut printre minerii si taranii moţi între anii 1973 şi 1994 şi cred cu convingere că merită un viitor mai bun. Consider că proiectul companiei RMGC este un CARITAS international la bursa miniera de la Toronto. Daca este aplicat, este distrugător pentru patrimoniu, otrăvitor pentru Apuseni, păgubos pentru România, nesimţit cu localnicii, greşit din punct de vedere ingineresc şi... INUTIL. Deoarece există în apropiere alte trei zăcăminte de aur-argint, mult mai bogate, exploatabile mult mai ecologic, în subteran timp de peste 100 de ani. În viitorul apropiat, cu investiţiile necesare, 2 000 de mineri din zonă vor munci la Roşia Poieni, la 4 kilometri de Roşia Montană, la CUPRUMIN Abrud, companie de stat rentabilă, alaturi de cei 460 de oameni angajaţi în prezent. Aceasta dacă nu cumva unii politicieni şi functionari hoţi nu vor jefui şi această companie.
AURUL MOŞILOR – În judeţul Alba, în zona Roşia Montană – Bucium apar două tipuri de zăcăminte: cele de aur-argint (Au-Ag) şi cele de cupru-aur (Cu-Au). Zăcămintele de tip Au-Ag pot fi exploatate fie prin cianurare, metodă ieftină şi toxică, sau prin flotaţie, metoda clasică aplicată aici de decenii, de patru ori mai scumpă decât cianurarea, care recuperează majoritatea metalelor din zăcământ şi este radical mai puţin poluantă. Zăcămintele de tip Cu-Au, preum cel de la Roşia Poieni, pot fi exploatate numai prin metoda flotaţiei. Cianurarea nu funcţionează în cazul zăcămintelor cuprifere.
Filoanele şi volburile, părţile bogate ale zăcămintelor de Au-Ag din zona Roşia Montană-Bucium au fost exploatate de 2 000 de ani până la epuizare. Au ramas aproape de suprafaţă numai părţile foarte sărace (sute de milioane de tone de minereu cu conţinuturi între 1.4 si 0.6 g/t Au).
PROIECTUL DEVASTATOR – În1995, s-a semnat proiectul de acord de asociere dintre compania minieră canadiană Gabriel Resources (care deţine acum 81% din acţiuni) controlată de Frank (fost Vasile) Timiş (acum, probabil cel mai bogat român) şi actualul Minvest de la Deva (19% din acţiuni), proprietatea statului roman, sub numele Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Localnicii îi spun, pe scurt, Gold-ul. La scurt timp după ce s-au asociat, (oficial numai pentru reprocesarea prin cianurare a nisipului steril rămas la uzina de flotatie de la Gura Roşiei), au anunţat la Bursa minieră din Vancouver că ei au descoperit cel mai mare şi mai nou zăcământ de aur din Europa. Atât de nou... încat era exploatat încă din vremea Imperiului Roman. Pe baza acestui anunţ, Gold-ul a început să vândă acţiuni şi a elaborat un proiect de exploatare monumental, de mii de pagini. Acesta prevede exploatarea la suprafaţă, în 4 cariere, a 169 000 000 de tone de rocă, foarte puţin mineralizată (în 13 ani câte 13 000 000t/an) şi tratarea minereului cu cianură de sodiu, numai pentru extragerea aurului şi argintului. Munţii vulcanici Cîrnic, Cetate şi zonele ţarina-Orlea şi Jig, de lângă satul Roşia Montană ar fi distruse, ca şi cei 7 000 de metri de galerii romane intercalate printre alte zeci de mii de galerii medievale şi moderne, săpate aici. Galeriile antice sunt săpate în cele mai bogate zone ale zăcământului (aproximativ 1g Au/t), pe care Gold-ul ar vrea să le dinamiteze de la începutul exploatarii.
UN MUNTE DE PATRIMONIU – Galeriile antice reprezintă în sine un unicat mondial, cel mai mare şi mai divers complex de lucrări miniere din vremea romanilor, vechi de peste 1 800 de ani. Gold-ul a finanţat, conform obligaţiilor legale, lucrări de arheologie minieră, cu specialişti români, francezi şi englezi, pentru a descoperi obiectele antice şi artefactele care trebuie conservate. Scopul era de a obţine „descărcarea de sarcină arheologică”, adică autorizaţia de distrugere din partea Ministrului Culturii. Descoperirile efectuate au arătat că munca arheologilor este departe de a fi încheiată: se pare că în zonă ar exista indicii ale unei activităţi miniere mai vechi decât cea din perioada romanilor, din anul 169. Se afirmă că raportul de activitate a unei echipe britanice a fost „pus la secret”. Nu ştim ce au gasit, însă un lucru este clar: GALERIILE SUNT ELE ÎNSELE „OBIECTE DE PATRIMONIU”, ca de altfel întregul munte Cârnic în care sunt săpate. Amenajate cu fonduri guvernamentale şi europene, aceste galerii ar constitui o atracţie importantă pentru turismul cultural mondial, putând aduce zeci de mii de turişti anual, ceea ce ar însemna multe locuri de muncă pentru localnici. Peisajul magnific al zonei, alături de micile lacuri de acumulare din sat, contribuie la conturarea unui obiectiv turistic unic în Europa.
De aceea, situl Roşia Montană a fost ales anul acesta de către Fundaţia Europa Nova, fundaţie cu 5 000 000 membri, printre „cele şapte monumente şi situri de patrimoniu din Europa, aflate în cel mai mare pericol, din Europa”, din 40 de alte situri de mare importanţă. Este un lucru foarte important, deoarece Banca Europeană de Investiţii şi Banca Consiliului Europei sunt gata să susţină financiar restaurarea celor şapte situri selectate, pentru a le amenaja în scopul cercetării şi dezvoltării turismului cultural. La Roşia Montană vor putea finanţa, la cererea Ministerului Culturii, reecologizarea zonei, afectată de o poluare istorică, consolidarea localităţilor istorice, reabilitarea minelor, amenajarea galeriilor antice şi punerea în valoare a vechilor meşteşuguri locale. Asta dacă Roşia nu va fi distrusă de proiectul Gold-ului! Deoarece mai mulţi miniştri ai Culturii au autorizat, cu excepţia lui Atila Korodi, „descărcarea de sarcină arheologică”, dând astfel undă verde distrugerii marelui sit minier antic al României.
PĂCATUL ORIGINAR – Acest proiect faraonic presupune deschiderea a patru cariere – pâlnii de peste 200 m adâncime şi 800–900m diametru –, utilizarea a 20 000kg de exploziv pe zi, distrugerea totală a doi munţi şi transformarea unei întregi văi într-un lac cu cianură. Dar acest proiect are un defect fundamental, un păcat originar. Pare sa fie un mare CARITAS international. A fost gândit pentru a scoate bani din tranzacţii bursiere şi nu pentru a exploata minereu în mod raţional. Este „la modă”, arată exact ca marile proiecte miniere foarte rentabile pentru investitori din Africa sau din deşerturile celor două Americi. Cariere uriaşe care exploatează anual peste 10 milioane de tone de minereu aurifer foarte sărac, prelucrat în uzine de cianurare. Scot repede şi ieftin doar aurul şi argintul şi aruncă celelalte metale şi minerale utile în „groapa cu cianuri”, unde timp de multe zeci de ani de acum înainte nu se va mai putea recicla nimic. Acest tip de exploatare ar epuiza în 10–20 de ani un zăcământ şi apoi compania ar putea pleca, lăsând în urmă un dezastru ecologic. Proiectul RMGC afirmă ca ar ecologiza la sfarsit zona, dar poate actiona si după metoda „muşcă şi fugi”, declarand falimentul. Este tipul de exploatare ieftină şi rapidă, cu profit maxim, în care acţionarii mici şi mari de la Bursa din Toronto sunt obişnuiţi să investească. Dar aceasta este o investiţie proastă.
APARE CARTOFUL FIERBINTE – Odată ce statul român, reprezentat de Minvest Deva a semnat proiectul de asociere, RMGC a fost listată la bursă si mulţi investitori s-au grăbit să cumpere acţiuni. Astfel a început să circule ca un CARTOF FIERBINTE pachetul de acţiuni ale companiei care promova un proiect inoportun, cu deficienţe fundamentale. Primul care a „pasat” acest cartof altora a fost chiar creatorul său, miliardarul de origine română Frank Timiş. Acesta a vândut toate acţiunile sale în anul 2007. Un semn clar că nici el nu mai credea în succesul financiar al proiectului, nu-l interesa exploatarea aurului, ci doar speculaţiile bursiere. Prin Balkan Petroleum a cumparat Rafo Onesti. A speculat în anii următori alte două zăcăminte de petrol, mult supraevaluate, din Grecia şi Africa, deţinând 11% din compania Regal Petroleum. După ce a făcut avere, a finanţat descoperirea unui zăcământ uriaş de fier pe continentul negru, în Guinea Bissau.
Acţiunile Gold-ului au fost vândute şi cumpărate de către al doilea mare acţionar, Newmont, o companie minieră gigant. Alte acţiuni au fost cumpărate de companii financiare cu reputaţie uneori dubioasă, sau de către persoane extrem de bogate care speculează pachete masive de acţiuni. Prin influentarea evenimentelor din Romania, ei produc cresteri ale pretului actiunilor, vand cu profit, apoi genereaza informatii negative, valoarea actiunilor scade si cumpara ieftin alt pachet de actiuni. Castiga din nimic bani multi. La ora actuală, Gold-ul a vândut acţiuni de aproximativ două miliarde de dolari, bani pe care acţionarii îi vor înapoi cu o dobândă cât mai mare. Toate acestea pe seama aurului moţilor, exploatat cu cianuri.
Cartoful frige tot mai rău, miliardele de dolari fiind investite într-un proiect megaloman, nesigur, greşit din punct de vedere ingineresc şi extrem de greşit conceput din punct de vedere strategic, de la bun început. Sau, mai degrabă, de la rău început.
BOMBĂ ECOLOGICĂ – Cianurarea în mediu bazic consumă 11 milioane de kg de cianură de sodiu pe an, mobilizează din rocă metale grele şi arsen, apoi formează cianuri metalice, compuşi din sulf şi cianură (tiocianuri) şi alte substanţe toxice care, potrivit preşedintelui Academiei Române, chimistul Ionel Haiduc, otrăvesc mediul timp de peste 60 de ani, chiar dacă cianurile propriu-zise se pot neutraliza. Resturile de la cianurare şi de la amalgamarea finală cu mercur a aurului şi a argintului ar urma să fie vărsate într-un iaz de decantare, un lac de baraj, proiectat pe valea Corna, la 3 km în amonte de oraşul Abrud (6 000 de locuitori). Acest iaz de decantare, o veritabilă BOMBĂ ECOLOGICĂ, ce ar îneca satul Corna, aflat la doar 1,5 km de Roşia Montană, ar urma să aibă 8 km lungime, 363 de hectare şi o capacitate de 240 000 000 de tone de substanţe toxice. Geofizicianul Justin Andrei a descoperit pe fundul acestuia, perpendicular pe valea Corna 19 falii deschise, 19 fracturi cu izvoare de apă. Au mai fost descoperite şi două alunecări de teren dă către geologii de la Institutul Geologic al României. Prin aceste fracturi sau falii, substanţele toxice din iaz s-ar infiltra în apele de adâncime, imposibil de ecologizat ulterior. O falie trece chiar pe sub barajul de anrocamente (din bolovani, cu „miez” de argilă) şi apare chiar în proiectul RMGC din anul 2006, în studiul elaborat de Ipromin. Malul stâng al văii Corna este compus din 80% gresii permeabile. Chiar dacă ar izola fundul iazului cu geomembrane şi cu argilă, alunecările de teren ar rupe aceste ecrane de protecţie. Apoi, singura argilă plastică, moale, izolatoare, se găseşte departe, la nord de Alba Iulia. Acoperirea fundului iazului de 363 hectare cu numai 2m de argila plastica ar necesita aducerea a 13. 5 milioane de tone de la 70 -80km distanta. Nu le convine.
ALTE CARIERE PROIECTATE ÎN SECRET – Diferenţa mare dintre capacitatea iazului de 240 Mt (megatone) şi producţia însumată pe 13 ani a carierelor proiectate la Roşia Montană, de 169 Mt, sugerează că RMGC intenţionează să exploateze şi alte obiective miniere, nedeclarate publicului din Romania. Dna Afrodita Iorgulescu, de la ASE, a aflat despre comunicarile din Bulgaria ale geologilor RMGC din Romania privind planurile de extindere ale Gold-ului. Agenţia Naţională de Resuse Minerale, ANRM cunoaste succesiunea planurilor de exploatare din zonă. După Roşia Montană, Gold-ul vrea să escaveze zona Bucium-Rodu şi muntele Frasin, care începe lângă primăria din comuna Bucium, la SE de Roşia Montană. Resturile sărace ale acestui zăcământ vechi, exploatat încă din Antichitate, cu rezerve de doar 40% din cel de la Roşia Montană ar fi cianurate, iar sterilul toxic ar fi aruncat tot în „bomba ecologică”, giganticul iaz de decantare de la Corna. Un al treilea obiectiv şi singurul curat, care nu se pretează pentru cianurare, este zăcământul de Cu-Au (porphyry-copper) de la Bucium-Tarniţa (descoperit de Justin Andrei, în 1973), care este concesionat direct de Gabriel Resources. Niciunul dintre aceste proiecte nu a fost anunţat de ANRM sau de RMGC opiniei publice. Chiar şi aşa, nu putem să nu ne întrebăm: de ce nu exploatează Bucium-Tarniţa fără cianuri, ci vor sa înceapă prin distrugerea şi cianurarea zăcămintelor din satele Roşia Montană şi Bucium-Rodu – muntele Frasin?
CE NU A REUşIT GOLD-ul SĂ DESCOPERE – Escavarea unei cantităţi uriaşe de rocă mineralizată, tratarea ei cu cianură, care este o metodă ieftină pentru ei şi foarte poluantă pentru noi, nu este cel mai rău lucru al acestui proiect deja greşit din punct de vedere ingineresc. Mai grav este că geologii de la Gabriel Resources nu au căutat noi rezerve de minereu bogat. Exploatarea în masă a întregii rezerve de minereu în cariere-gigant s-ar justifica oarecum doar dacă nu ar mai fi nimic altceva de exploatat. Ceea ce, după cum vom arăta, nu este cazul.
AURUL „ÎNGROPAT” – Inginerul geofizician Justin Andrei, 79 ani, tatăl meu, fost director ştiinţific vreme de 10 ani al Institutului Geologic al României, lucrează din 1960 în zona munţilor Apuseni. Prin valorificarea vechilor hărţi miniere, a măsurătorilor geofizice (gravimetrice) şi geochimice existente, a pus în evidenţă în ianuarie 2012 doi subvulcani, două corpuri de roci vulcanice îngropate la aproximativ 200 m, în vecinătatea zăcămintelor care au avut minereu bogat: munţii Cetate de la Roşia Montană şi Frasin de la Bucium-şasa. Geologii de la RMGC, destul de slabi prospectori, nu au văzut aceşti subvulcani ascunşi, pentru că nu au ştiut să interpreteze datele geofizice pe care le aveau şi ei, iar realizatorii proiectului nu au angajat geofizicieni, pentru a face economie.
Conform uzanţelor, noile descoperiri au fost comunicate public cu ocazia Simpozionului de Geologie Economică de la Brad, din septembrie 2012. Subvulcanii descoperiţi de Justin Andrei au, probabil, zăcăminte cu filoane şi volburi bogate, cu conţinuturi de zeci de ori mai mari decât resturile rămase neexploatate la suprafaţă, propuse spre extracţie de proiectul RMGC. Un al treilea corp de roci vulcanice, potenţial bogat mineralizate, de foarte mari dimensiuni, este situat între comunele Bucium şi Roşia. Aceste roci vulcanice au şanse să fie bogat mineralizate, deoarece sunt „virgine”, nu au fost cunoscute şi nici exploatate anterior. În mod obligatoriu, necesită o cercetare şi o prospecţiune geochimică şi geofizică, urmată de o explorare detaliată cu foraje şi galerii, studii şi analize chimice şi mineralogice, ceea ce ar creea sute de locuri de muncă şi pentru oamenii din Roşia Montană, timp de 5–10 ani doar în faza de explorare. După localizarea lor precisă, mineralizaţiile bogate pot fi exploatate selectiv, în subteran, fără a deranja semnificativ suprafaţa solului, iar minereul bogat, posibil cu conţinuturi de peste 30g/t Au poate fi extras în mod rentabil prin flotaţie sau prin alte metode moderne, curate, precum separarea în câmp electrostatic sau dizolvarea în tiosulfat de sodiu. Ar da locuri de munca pentru peste 100 de ani. Fără cianuri.
Menţionez că experimentatul geolog a decoperit in Muntii Apuseni alte opt zăcăminte de Cu-Au în anii 1970 – 1986 şi a colaborat la descoperirea altor şase, totalizând miliarde de tone de minereu. Stie ce spune.
Să ne imaginăm că minereul foarte sărac pe care proiectul Gabriel Resources vrea să-l exploateze în carieră, la suprafaţă, se aseamănă cu o curte pavată cu pietriş, unde ar fi răspândite, printre pietricele, un sac de grăunţe de grâu, iar minereul bogat din adâncime, îl asemuim cu alţi trei saci cu grâu îngropaţi la marginea curţii. Ce este raţional? Să cerni pietrişul de pe sute de metri pătraţi distrugând pavajul curţii sau să dezgropi sacii îngropaţi? Ar fi interesant să ne întrebăm...
SABOTAJ – În plus, unul dintre corpurile de roci vulcanice, potenţial bogat mineralizate, situat lângă muntele Cetate, se află sub perimetrul uzinei de cianurare proiectate de RMGC. Construirea acesteia AR BLOCA ACCESUL la acest zăcământ de Au-Ag. Iazul proiectat la Corna ar inunda cu substanţe toxice orice lucrări miniere subterane, ar sabota săparea oricăror galerii care ar începe exploatarea acestui zăcământ.
PRIMA DEVASTARE – În mijlocul vârfului muntelui Cetate, romanii au exploatat, într-o primă carieră, câteva zeci de mii de tone de minereu moale şi bogat. Stâncile dure, cu conţinuturi mai mici de aur au rămas în relief în jur, asemenea unor ziduri de cetate, de unde şi numele muntelui. Era un obiectiv ce ar fi constituit el însuşi o atracţie turistică excepţională.
Târziu, după 1967, când s-au epuizat rezervele de Au-Ag din subteran ale minelor, statul comunist a deschis o a doua carieră pe vârful Cetate, care a distrus spectaculoasele urme ale exploatărilor romane. A fost prima crimă gravă asupra patrimoniului naţional. Cariera din muntele Cetate era mică şi a exploatat la suprafaţă câte 500 000 t/an. Minereul de Au-Ag se extrăgea prin flotaţie, iar aurul se separa initial la Combinatul Metalurgic de la Zlatna, prin procedee pirometalurgice. FĂRĂ CIANURARE. Se scoteau câte 500 kg Au pe an, iar în ultimii ani numai 350 kg. Cariera Cetate a dat de lucru câtorva sute de localnici între anii 1970 şi 2006 şi a exploatat aproximativ 17 Mt de minereu în 35 de ani. Cam cât planifică Goldul să escaveze şi să cianureze într-un an şi 4 luni. Pe măsura adâncirii carierei în inima muntelui, din vârf, de la cota de 1003 m deasupra nivelului marii şi până la 873 m, conţinuturile de aur au scăzut de la 2–3 g/t până la aproximativ 1 g/t. La 795m conţinuturile din impregnaţia cu pirită auriferă scad la 0.5g/t, sub limita de extracţie de 0,6g/t Au. Dar Gold-ul afirma ca ar adanci cariera pana la 600m
POLUAREA ISTORICA – Nu trebuie uitat că apele de ploaie se infiltrează în zecile de milioane de tone de roci care trebuie date la o parte prin procesul de descopertare, de dezvelire a minereului aurifer în timpul exploatării. Se descopertează ân medie câte 1,2 tone de rocă sterilă, cu sulfuri metalice, dar fără conţinut de Au-Ag, pentru fiecare tonă de minereu sărac, cee ce înseamnă încă 288 000 000 de tone de roci descopertate. Acestea, în afară de minereul măcinat şi depus în iazul de decantare, sunt ele însele o sursă majoră de poluare, conţinând milioane de tone de pirită şi arsenopirită. Aceste ape devin acide şi ajung mai departe în reţeaua hidrografică, constituind un pericol mult mai mare decât volumul relativ redus de ape acide, care se preling (100– 400 m³/zi) din vechile mine, prin galeria de evacuare în valea Roşia, pe care ne-o arată obsesiv toate filmele. Aceste ape acide constituie „poluarea istorică” ce ne este prezentată ca o catastrofă, pe care gigantica şi mult mai poluanta exploatare proiectată de Gold ar rezolva-o. Această pretenţie este complet absurdă. Cine afirma aceasta, se recomanda ca om al Gold-ului
MAI MULT DECÂT UN BARON LOCAL – Tinerii manifestanţi „din piaţă” consideră Gold-ul o corporaţie capitalistă. Capitalismul presupune concurenţă. Cred că sunt optimişti, deoarece noi ne confruntăm cu o putere de tip feudal; GOLD-ul se fereşte de concurenţă. Atunci când s-au instalat la Roşia Montană, au „convins” primăria să declare zona MONOINDUSTRIALĂ. Drumurile nu au mai fost reparate, minele nu au mai fost ecologizate, nimeni nu a mai investit aici, deci nimeni altcineva nu a mai oferit locuri de muncă, decât GOLD-ul. Având control asupra primăriei şi populaţiei locale, „relaţii” la nivel judeţean sau central, la Bucureşti, şi profitând de lipsa oricărei concurenţe economice, RMGC a ocupat poziţia social-politică de feudal, de baron local. A urmat campania din 2006 în care au încercat să obţină acordul de mediu. Supusă la presiuni enorme şi la tentaţii pe măsură, doamna ministru Sulfina Barbu, şi ea inginer geofizician, a avut tăria să refuze să dea acordul şi a blocat proiectul. Când GOLD-ul a încercat, fără succes, prin acţionarul Adrian Videanu, să promoveze proiectul în 2009 la CSAT ca fiind de „inters naţional”, RMGC deja evoluase de la poziţia de baron local la cea de mogul naţional. Prin controlul asupra presei, executat după modelul reclamei dirijate, Gold-ul a impus un embargou asupra informatiilor negative despre proiect, întrerupt doar de reclamele inepte pentru cunoscători şi suspecte pentru cei neavizaţi.
ÎNTRERUPERI ALE EMBARGOULUI INFORMAţIONAL – Această formă de cenzură a fost întreruptă de câţiva patrioţi curajoşi. Sub conducerea preşedintelui lor, perseverentul luptător Ionel Haiduc, majoritatea academicienilor României, cu puţine şi penibile excepţii, a mărturisit adevărul despre caracterul distrugător şi toxic al proiectului. Academia de Studii Economice, in corpore, i-a aratat caracterul prădalnic şi riscant economic. Asociaţia „Alburnus Maior”, numele antic al Roşiei Montane, cu inflexibilul ei preşedinte, Eugen David, şi competenta lor juristă, au fost buturuga mică peste care „basculanta” mare a GOLD-ului nu a putut trece. Revista Formula As ne-a prezentat săptămânal un opozant al proiectului. Cotidianul.ro, Kamikaze, Caţavencu sunt alte voci care au refuzat să tacă, publicând frecvent informaţii incomode, refuzând embargoul.
Cel puţin neobişnuitele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu, de susţinere a proiectuluiRMGC, au avut un efect interesant, declanşând prima prăbuşire a zidului tăcerii, în septembrie 2011. Televiziunile care se opuneau preşedintelui-jucător au difuzat masiv emisiuni contra proiectului devastator, iar Victor Ponta şi parlamentarii PSD au combătut, din opoziţie, proiectul. Un europarlamentar experimentat a condus elaborarea unei lucrări lămuritoare, „Roşia Montană în conştiinţa europeană”, accesibilă gratuit pe site-ul www.victorbostinaru.ro. Soţia actualului premier, Daciana Sârbu, a combătut energic RMGC, precum şi Monica Macovei de la PDL. Opoziţia faţă de proiect s-a manifestat transversal peste frontierele dintre partide, ca şi grupul de partizani „convinşi” să sprijine proiectul, precum Elena Băsescu şi Adina Vălean, soţia liderului PNL, Crin Antonescu. În afara românilor, dintre europarlamentari susţin proiectul câteva personaje la fel de variate ca apartenenţă politică, ilustrând interesele grupurilor financiare cu investiţii în minerit. În Turcia, s-au extras metale preţioase prin cianurare de la Kisladag (cu mari probleme de poluare si intoxicare acuta a cetatenilor), cel puţin până la accidentul recent de la exploatarea de argint de la Kutahya, iar în Grecia, în peninsula Halkidiki, Eldorado Gold Corp, tot o firmă canadiană, vrea să scoata aur de la Kilkis, tot prin cianurare. Povestea din ultimii 10 ani a zăcămintelor greceşti are acelasi aer... fanariot. Ca la noi, la balcanici.
Reclamele RMGC prezinta ca model de exploatare ecologica un zacamant de Au din Finlanda, Laponia, la 20 de km de statiunea de ski de la Kittla (6000 locuitori). Aici, minereul extras, numai 1 000 000t/an, este separat prin flotatie, iar concentratul, de numai 4% , adica 40 000t/an este oxidat si cianurat. 40 000t/an, nu 13 000 000t/an ca in proiectul Gold-ului. De 325 de ori mai putin.
SĂ PLECE LOCALNICII, VIII şI MORţII – Un asemenea proiect nu are nevoie de localnici. Din 2002, Gold-ul a început să cumpere case din Roşia Montană si sa le distruga. A fost o prima tentativă de a evacua toţi cornenii şi roşienii. Mai recent, au construit cartierul Recea, în Alba Iulia, în care să poată fi mutaţi localnicii. Din 4 200 de cetăţeni din comună au plecat peste1500. Dintre aceştia aproape 400 au murit. Câţiva s-au spânzurat; muntenilor bîtrani le vine greu să trăiască la oraş.
Chiar şi morţii din Roşia şi Corna incomodează. Se spune că pentru fiecare cadavru mutat din aceste sate, rudele primeau 8 000 RON. Din saracie, mulţi şi-au vândut mormintele parintilor.
şI TOTUşI, UNII NU VOR SĂ PLECE DELOC – Ministrul Dan şova, a cărui mamă, dna. Diculescu-şova a fost avocată a RMGC, a ales să rezolve toate problemele Gold-ului. A prezentat guvernului un proiect de LEGE SPECIALĂ PENTRU COMPANIA PARTICULARĂ RMGC. Guvernul a inaintat În esenţă, proiectul legii speciale forţează declararea proiectului ca fiind de interes public, se forţează evacuarea localnicilor, se forţează darea acordului de mediu; se forţa, la un moment dat, şi mult încercata noastră constituţie. Fostul ministru Predoiu susţine că, după formulările legii, aceasta a fost elaborată de avocaţi internaţionali. Probabil ai GOLD-ului. Daca este aşa, RMGC a căpătat şi putere legislativă. Nu mai este baron local, nici măcar mogul central. Este Stat în statul român. Asta, dacă statul nostru mai există...
MĂMĂLIGA EXPLODEAZĂ – Reţelele de socializare şi enervarea publică ne-au scos în stradă sute şi apoi mii de oameni obisnuiti. Suntem cetăţeni ai Uniunii Europene, avem drepturi. Fiecare protestatar s-a simţit insultat personal de insolenţa politicienilor care şi-au permis să vina în faţa unei ţări cu un astfel de aranjament politic. Guvernul a aruncat CSAT-ului, Presedentiei CARTOFUL FIERBINTE al proiectului, apoi l-a trimis la Parlament. Conducerea Parlamentului a creeat o Comisie care sa discute proiectul de lege.
Televiziunile au tăcut o zi, două, dar, după 3-4 de proteste, zidul tăcerii a căzut. Oameni curajosi au spus adevarul in prim time. Colonelul (r) Gheorghe Oancea, procuror militar, a demontat pe Realitatea TV „mafia care a pus stapanire pe Rosia Montana”. Nume grele ca Berceanu, Tariceanu sau Nastase apar in depozitia lui in fata noastra.
MARTURISITI ADEVARUL SI ADEVARUL VA VA FACE...someri - Directorul Institutului Geologic al Romaniei, Stefan Marincea, a aratat in fata Comisiei Parlamentare si la Antena 3, caracterul toxic, pentru 120 de ani, al cianurarii in masa a 13000000t minereu sarac pe an, al aruncarii lor intr-un iaz permeabil, ca si risipa de metale rare si caracterul pradalnic al procedeului. Ca si directorul Ioan Piso al Muzeului de Istorie al Transilvaniei in urma cu cativa ani, si profesorul Marincea a fost demis. Fiecare a fost demis de cate DOUA ORI pentru ca au spus adevarul.
Acum vom vedea dacă Statul Român mai există sau suntem o colonie a Gold-ului. Ne va spune Comisia Parlamentară şi, în final, plenul Parlamentului.
DAR UNDE VOR MUNCI MINERII MOŢI? – Până când se va demara o operaţiune de ecologizare a vechilor lucrări miniere, de amenajare pentru turism a minelor antice, a drumurilor şi a întregii zone, până când se vor localiza zăcămintele de Au-Ag din corpurile vulcanice îngropate, descoperite de Justin Andrei, localnicii au o şansă puţin cunoscută marelui public. La CUPRUMIN Abrud s-a redeschis cariera Roşia Poieni, de unde se extrage minereul de Cu-Au, prin flotaţie, fără cianurare, la un sub un sfert din capacitatea combinatului; doar 2000000t/an. Din anul 2009, 460 de oameni din imprejurimi lucrează aici din nou, întreţinând cu mari eforturi, basculantele de 55t si uzina de flotatie cu echipamente vechi din 1986, fabricate toate în România. Cu o investiţie majoră, de ordinul a 750 000 000 USD, alţi 3 000 de oameni ar putea să lucreze aici. Procentul de extracţie a minereului ar putea creşte de la 82% la 96%. Suma ar include şi cei peste 100 000 000 USD prevăzuţi pentru ecologizare. Cu o sumă mai mică, s-ar putea totuşi crea cel puţin 1 000 de noi locuri de muncă, oricum mai mult decat susţine RMGC că ar crea pentru viitorii 17 ani. Zăcământul Roşia Poieni are rezerve uriaşe pentru aproximativ următorii 60–70 de ani. Aici vor munci minerii moţi.
Daca Ministerul Mediului ar da acordul de mediu, gest de inconştienţă criminală, pe care niciun ministru de până acum nu a facut-o (nu vor sa-si petreaca batranetea in puscarie), proiectul Gold-ului ar da locuri de muncă pentru 2 ani pentru 2500 de oameni în perioada construcţiei şi NUMAI pentru 900 de persoane, în cei 15 ani de lucrări. Asa scrie in proiectul lor. Dacă nu se va începe exploatarea zăcămintelor de tip Au-Ag, minerii şomeri din zonă vor munci la Cuprumin Abrud, care exploatează din 1986, prin flotaţie, zăcământul de Cu-Au din marea cariera Roşia Poieni, situat la 4 km de Roşia Montană. CUPRUMIN are multiple avantaje fata de proiectul RMGC:
  • Cariera Roşia Poieni nu distruge niciun obiectiv de patrimoniu.
  • Nu distruge niciun sat, deja în anii 1990 a înecat satul Geamăna.
  • Uzina foloseşte FLOTAŢIA, NU CIANURAREA.
  • Poate recupera toate metalele rare, deficitare si strategice.
  • Este ultima mare exploatare de cupru de stat.
  • Are rezerve pentru 40–70 de ani.
  • Cu o investiţie în utilaje, poate creşte producţia de câteva ori.
  • În acest caz, numărul locurilor de muncă ar creşte de la 460, în prezent, la 1 500–3 500.
În acest context, demararea printr-o lege neconstitutionala a proiectului RMGC – toxic, devastator şi inutil – este, pur şi simplu, o prostie criminală! Sanctionabila electoral si penal.
Inginer geofizician Andrei Costin Victor
Telefon 0723 67 40 31 

miercuri, 23 octombrie 2013

Doru APOSTOL, ing. — Roşia Montană – o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolari

Titlu: Rosia Montana – o biblioteca de 6,3 trilioane de dolari

Tags: Rosia Montana, 6,3 trilioane de dolari, Doru Apostol, aur, argint, metale rare, uraniu, telur

Roşia Montană – o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolari


Doru APOSTOL
Studiul meu va fi un amalgam de simbolistică, cifre exacte, întrebări şi semnale de alarmă, fiind în acelaşi timp şi un denunţ penal adresat autorităţilor statului.
            Roşia Montană este o bibliotecă. Iar o bibliotecă are 3 preţuri:
            1. Preţul hârtiei din care sunt făcute cărţile, atunci când le vindem pentru reciclarea maculaturii. „Puţin, foarte puţin“, aşa se spune într-o reclamă. Atunci nu contează dacă sunt cărţi de istorie, de economie, de ştiinţă, de filosofie, de bune maniere...
            2. Preţul de achiziţie al cărţilor. Cine a cumpărat vreodată o carte ştie că acestea nu sunt ieftine.  Iar ca să-ţi faci o bibliotecă, efortul financiar este considerabil.
            3. Cunoştinţele conţinute. Oricine are o bibliotecă acasă, ştie că nu a citit toate cărţile pe care şi le-a cumpărat. Şi aici nu este vorba despre faptul că nu aţi reuşit să memoraţi un dicţionar sau vreo enciclopedie. Cartea se citeşte pentru informaţie, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este nepreţuit, este de sorginte divină. Cărţile sunt izvor de cunoaştere, iar suma lor, biblioteca, ne formează ca oameni, şi este izvor pentru alte cărţi.
            Deci ce facem cu biblioteca Roşia Montană?
            1. O dăm la „fier vechi“, aşa cum am făcut cu toate combinatele, sistemele de irigaţii, resursele naturale (petrol, păduri s.a.) şi vom încasa câteva miliarde de euro?
            2. O preţuim pentru că o avem şi o valorificăm cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred că este motivant să te gândeşti la 6,3 trilioane de dolari. Apropo. Ştiţi cum se scrie în cifre? Sau cât înseamnă? Să vă ajut: 6.300 miliarde de dolari (şasemiitreisutemiliardedolari). Pun pariu că ştiaţi.
            3. O punem în valoare şi facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂUGATĂ, nu doar taxe pe valoare adăugată? Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă facem maşini, din aur facem bijuterii. Şi nu doar aurul contează. Mai sunt câteva elemente chimice a căror valoare despre care vorbim să fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.
            De ce 6,3 trilioane de dolari?
            Pentru că în multe declaraţii ale unor persoane implicate în diverse intervale de timp în prospecţiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roşia Montană se menţionează şi cantităţile de elemente conţinute de minereu. Acestea sunt susţinute de inginerul geolog şef Aurel Sântimbreande deputatul Mugurel Surupăceanu, de Călin Gabriel Tămaş, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, precum şi de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puţuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare şi alte date de identificare.
            Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora. Astfel, ele vor fi diferenţiate pe culori, după cum urmează:
- culoare roşie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;
- culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;
- culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se ştie că însoţesc minereurile de aur şi argint.
            Folosesc noţiunea de elemente deoarece este ştiut faptul că acestea se împart în metale, nemetale, metale tranziţionale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide şi actinide.
            Vă prezint şi tabelul cu buletinul de analiză din care am extras elementele care vor fi evidenţiate cu culoarea galbenă.
Chimismul apei limpezite (cu steril detoxificate)

Proba(2)
TN001 Standard

Proba(2)
TN001 Standard
RM1
RM2
RM3
RM1
RM2
RM3
Cianuri totale(3)1,13
5,09
3,29
0,1
Mangan
0,3
0,8
‹ 0,1
1
Cianura slab disociabila(3)
0,37
0,77
0,22
...
Molibden
0,4
0,3
0,4
...
Thlocianat
70
69
91
...
Sodiu
725
900
705
...
Cianat
390
390
350
...
Niobiu
‹ 0,1
‹ 0,1
‹ 0,1
...
Tiosaruri
‹ 2
‹ 2
2,50
...
Neodim
‹ 0,01
‹ 0,01
‹ 0,01
...
Amoniac
6,6
7,3
25
2
Nichel
0,20
0,40
0,20
0,5
Aur
0,0085
0,043
0,0165
...
Fosfor
‹ 1
‹ 0,5
‹ 1
...
Argint
‹ 0,05
‹ 0,05
‹ 0,05
0,1
Plumb
‹ 1
‹ 1
‹ 1
0,2
Aluminiu
‹ 0,2
0,2
0,20
5
Praseodim
‹ 0,005
‹ 0,005
‹ 0,005
...
Arsenic
0,30
‹ 0,2
0,20
0,1
Rubidiu
0,35
0,35
0,50
...
Bor
0,20
0,2
0,40
...
Sulf
660
1.030
962
...
Bariu
‹ 0,05
‹ 0,05
‹ 0,05
...
Sulfat(1)
1.980
3.090
2.886
600
Beriliu
‹ 0,02
‹ 0,05
‹ 0,02
...
Antimoniu
0
0,28
0,06
...
Bismut
‹ 0,02
‹ 0,02
‹ 0,02
...
Scandiu
‹ 0,5
‹ 0,1
‹ 0,5
...
Calciu
401
675
707
300
Seleniu
‹ 5
‹ 5
‹ 5
0,1
Cadmiu
‹ 0,5
‹ 0,1
‹ 0,5
0,2
Silicon
8
6
8
...
Ceriu
‹ 0,01
‹ 0,01
‹ 0,01
...
Samariu
‹ 0,01
‹ 0,01
‹ 0,01
...
Cobalt
0,40
0,40
0,80
1
Staniu
‹ 0,2
‹ 0,2
‹ 0,2
...
Crom
‹ 0,2
‹ 0,2
‹ 0,2
1
Stronțiu
1,4
2,1
2,1
...
Cesiu
‹ 0,02
‹ 0,02
‹ 0,02
...
Tantal
‹ 0,005
‹ 0,005
‹ 0,005
...
Cupru
0,10
0,10
0,10
0,1
Terbiu
‹ 0,005
‹ 0,005
‹ 0,005
...
Disprosiu
‹ 0,01
‹ 0,05
‹ 0,01
...
Telur
‹ 0,1
‹ 0,1
‹ 0,1
...
Erbiu
‹ 0,01
‹ 0,05
‹ 0,01
...
Toriu
‹ 0,01
‹ 0,01
‹ 0,01
...
Europiu
‹ 0,002
‹ 0,05
‹ 0,002
...
Titan
‹ 0,2
‹ 0,2
‹ 0,2
...
Fier
0,20
1,4
1,0
5
Taliu
‹ 0,01
‹ 0,01
‹ 0,03
...
Galiu
‹ 0,2
‹ 0,1
‹ 0,2
...
Tuliu
‹ 0,005
‹ 0,005
‹ 0,005
...
Gadoliniu
‹ 0,05
‹ 0,05
‹ 0,05
...
Uraniu
‹ 0,01
‹ 0,01
‹ 0,01
...
Germaniu
‹ 0,5
‹ 1
‹ 0,5
...
Vanadiu
‹ 0,5
‹ 0,5
‹ 0,5
...
Hafniu
‹ 0,1
‹ 0,1
‹ 0,1
...
Wolfram
‹ 0,1
‹ 0,1
‹ 0,1
...
Mercur
‹ 0,01
‹ 0,01
‹ 0,01
0,05
Ytriu
‹ 0,01
‹ 0,01
‹ 0,01
...
Potasiu
142
136
132
...
Yterbiu
‹ 0,01
‹ 0,01
‹ 0,01
...
Lantan
‹ 0,01
‹ 0,01
‹ 0,01
...
Zinc
‹ 0,2
‹ 0,1
‹ 0,2
0,5
Litiu
‹ 0,1
‹ 0,1
‹ 0,1
...
Zirconiu
‹ 0,1
‹ 0,1
‹ 0,1
...
Magneziu
5,4
14,4
8,2
100





Nota: (1) Calculat pe baza presupunerii că sulful total este sulfat.
Unităţi în mg/l
Rezultatele sunt în condiţii de laborator şi pot să nu fie la fel în practică.
 ‹ Indică nedetectabil în limitele metodei de testare.
 Tabelul 1
           
            Pentru preţurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme care tranzacţionează unele dintre ele, oprindu-mă la http://www.chemicool.com/ . Trebuie făcută precizarea că acestea sunt nişte preţuri orientative, medii, ele suferind o fluctuaţie în sus sau în jos pe bursă, în funcţie de cerere şi ofertă. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pură, nu sub formă de oxizi, săruri sau alte forme de prezentare sau paletizare şi transport, ştiut fiind faptul că o puritate scăzută înseamnă şi un preţ scăzut. Dar aceasta este o altă discuţie care ar viza fiecare element în parte, pe grade de puritate sau metode şi cantităţi de livrare, în funcţie de standarde şi de cerinţele specifice clienţilor şi ofertanţilor, de posibilităţile de rafinare, cantităţi şi multe alte criterii. De asemenea, contează starea aproape pură, deoarece are preţul cel mai ridicat şi mai aproape de realitate, ştiut fiind faptul că de pildă, lemnul în picioare în pădure are un preţ, iar cel prelucrat sub formă de cherestea are alt preţ. Bineînţeles că dacă se prezintă şi sub formă de mobilă, preţul acestuia creşte mult mai mult.

Nr. crt.
Număr atomic
Element
Simbol chimic
Pret USD / 100 grame
Pret USD / 1 gram
Cantitate per tona minereu
Valoare element per tona minereu
1
3
Litiu
Li
27
0,27
-
-
2
4
Beriliu
Be
748
7,48
-
-
3
21
Scandiu
Sc
1.400
14
-
-
4
22
Titan
Ti
661
6,61
1.000
6.610
5
23
Vanadiu
V
220
2,20
2.500
5.500
6
24
Crom
Cr
32
0,32
50
16
7
27
Cobalt
Co
21
0,21
30
6,30
8
28
Nichel
Ni
7,7
0,07
30
2,31
9
31
Galiu
Ga
220
2,20
300
660
10
32
Germaniu
Ge
360
3,60
20
72
11
33
Arsen
As
320
3,20
5.000
16.000
12
34
Seleniu
Se
61
0,61
-
-
13
37
Rubidiu
Rb
1.200
12
-
-
14
38
Stronțiu
Sr
100
1
-
-
15
39
Ytriu
Y
430
4,30
-
-
16
40
Zirconiu
Zr
157
1,57
-
-
17
41
Niobiu
Nb
18
0,18
-
-
18
42
Molibden
Mo
44
0,44
10
4,40
19
44
Rutheniu
Ru
1.400
14
-
-
20
45
Rhodiu
Rh
13.000
130
-
-
21
46
Paladiu
Pd
5.833
58,33
-
-
22
47
Argint
Ag
120
1,20
10
12
23
48
Cadmiu
Cd
46
0,46
-
-
24
55
Cesiu
Cs
1.100
11
-
-
25
57
Lantan
La
800
8
-
-
26
58
Ceriu
Ce
380
3,80
-
-
27
59
Praseodim
Pr
470
4,70
-
-
28
60
Neodim
Nd
420
4,20
-
-
29
62
Samariu
Sm
360
3,60
-
-
30
63
Europiu
Eu
135.000
1.350
-
-
31
64
Gadoliniu
Gd
450
4,50
-
-
32
65
Terbiu
Tb
4.040
50,40
-
-
33
66
Disprosiu
Dy
450
4,50
-
-
34
68
Erbiu
Er
540
5,40
-
-
35
69
Tuliu
Tm
7.000
70
-
-
36
70
Yterbiu
Yb
1.400
14
-
-
37
72
Hafniu
Hf
120
1,20
-
-
38
73
Tantal
Ta
450
4,50
-
-
39
76
Osmiu
Os
7.700
77
-
-
40
77
Iridiu
Ir
4.200
42
-
-
41
78
Platina
Pt
13.000
130
-
-
42
79
Aur
Au
5.540
55,40
1,5
83,10
43
80
Mercur
Hg
48
0,48
-
-
44
81
Taliu
Tl
48
0,48
-
-
45
83
Bismut
Bi
39
0,39
20
7,80
46
90
Thoriu
Th
-
-
-
-
47
92
Uraniu
U
-
-
-
-
TOTAL
28.973,91 USD / tona minereu
TOTAL
lipsesc date despre concentraţie sau preţuri (thoriu, uraniu)
TOTAL
lipsesc date despre prezenţă şi concentraţie
Tabelul 2

Surpriză? Sunt elemente de care nu ştiaţi? Şi eu am păţit chestia asta şi a trebuit să le verific în Sistemul Periodic al lui Mendeleev pe unele dintre ele. Şi pentru mai multă claritate, am întocmit un tabel cu utilizări ale acestor elemente. În paranteză fie spus, senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, de profesie inginer minier recunoaşte că este vorba despre "48 de metale grele", fără a preciza care sunt acestea.
Element
Utilizări
Litiu
- aliaje de lagăre (împreună cu sodiul șcalciul)
- dezoxidant, desulfurizant și degazant pentru cupru
- prepararea tritiului 3H, intră în compoziţia agenţilor de răcire din reactoarele nucleare
- lubrifianţi pentru temperaturi înalte
Beriliu
- transparenţa la raze X îl recomandă pentru fabricarea ferestrelor şi a tuburilor pentru radiaţii X
- în industria aerospaţială pentru sateliţi şi vehicule spaţiale
- în reactoarele nucleare, ca moderator, agent absorbant sau reflector pentru neutroni
- aliaje speciale de Cu pentru scule, proiectile
Scandiu
- aliaje de aluminiu-scandiu pentru componente din industria aerospaţiala, echipamente sportive şi de pescuit
- în rafinarea petrolului (izotopul 45Sc ca agent de urmărire)
- ca îngrăşământ
Titan
- aliaje de Fe, V, Mo pentru aliaje puternice şi uşoare în industria aerospaţiala (motoare cu reacţie, proiectile, nave spaţiale)
- costume de scafandru autonome pentru adâncimi mari
- uz militar
- procese industriale (chimie şi petro-chimie, uzine de desalinizare, hârtie)
- medicină (proteze şi implanturi ortopedice şi dentare, instrumentar)
- bijuterii, telefoane mobile, automobile, industria agro-alimentară
- pigment TiO2 pentru vopsea albă
Vanadiu
- aliaje de oţel şi titan pentru scule de mare viteză, motoare de avion, aeronautică
- aliaje cu galiu pentru magneţi şi superconductori
- catalizator pentru anumite reacţii chimice
Crom
- îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului la coroziune, duritate şi rezistenţa la rupere
- galvanizare, catalizator pentru anumite reacţii chimice, coloranţi, colorarea verzuie a sticlei, detergenţi
Cobalt
- izotopul radioactiv 60Co este utilizat la radioterapia cu raze gamma
- îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului, componente pentru aeronautică şi motoare, galvanizare
- pigmenţi albastru şi galben pentru colorarea ceramicii şi a sticlei
- aliaje cu Samariu pentru magneţi permanenţi
Nichel
- aliaje de oţel inoxidabile
- baterii NiCd şi acumulatori Ni-MH
- magneţi permanenţi
Galiu
- termometre medicale (din cauza toxicităţii mercurului)
- spectacole de ''magicieni'' (linguri care se topesc în palmă)
- semiconductori, leduri şi diode laser, panouri fotovoltaice, oglinzi
Germaniu
- semiconductori, tranzistori şi circuite integrate
- spectroscopie şi detecţie infraroşie
- catalizatori şi aliaje
Arsen
- semiconductori, leduri şi diode laser, fotoconductori
- ignifugarea lemnului, insecticide, tăbăcărie
- măreşte duritatea aliajelor, muniţia de vânătoare (plumbul pentru alice)
- pirotehnie (focuri albe - indian), coloranţi (galben regal pentru vopsele de ulei)
Seleniu
- catalizator pentru multe reacţii chimice
- industria sticlei, pentru decolorarea ei sau colorarea în roşu
- celule solare şi fotoelectrice, toner fotografic, camere de filmat, redresarea curentului electric, copiatoare, luxmetre, explozibili
- îmbunătăţeşte lucrabilitatea aliajelor de Cu şi oţel
- şampoane anti-mătreaţă
- medicamente pentru creştere şi disfuncţii reproducătoare
Rubidiu
- fotocelule, tehnica vacuumului
- artificii (culoare roşie)
- sticlărie şi ceramică
- datarea rocilor cu 87Ru
Stronțiu
- pirotehnie (culoare roşu aprins) şi rachete de semnalizare
- ceasuri atomice
- producerea tuburilor catodice pentru televiziunea color
- pasta de dinţi, terapia cancerului cu 90Sr care este radioactiv
Ytriu
- pietre zirconia, monitoare pentru computere, lentile foto şi video, becuri economice
- îmbunătăţeşte duritatea aliajelor de aluminiu şi magneziu
- izotopul radioactiv 90Y (produs în reactoarele nucleare de uraniu) se foloseşte la tratarea diferitelor tipuri de cancer
- fabricarea superconductorului YBCO (la - 178 OC)
- filtre pentru microunde, comunicaţii pentru sateliţi
- fabricarea televizoarelor color (culoarea roşie)
- camere de ardere pentru motoarele de rachetă
Zirconiu
- stomatologie şi implantologie, bijuterii
- moderator pentru reactoarele de fisiune
- catalizator în multe reacţii chimice
- în aliaj cu Li se foloseşte pentru absorbţia CO2
Niobiu
- obţinerea oţelurilor inoxidabile, criogenice şi refractare
- motoare de avion şi echipamente rezistente la temperaturi înalte
- obținerea de superconductori
- bijuterii
Molibden
- creşte duritatea şi elasticitatea oţelului, rezistenţa termică şi la coroziune
- fabricarea avioanelor şi rachetelor, lubrifianţi pentru temperaturi ridicate
- catalizator în industria petrolieră
- fabricarea tranzistoarelor, lămpi cu halogeni, medicină nucleară şi lămpi Röntgen
Rutheniu
- este folosit pentru creşterea durităţii platinei şi paladiului
- în aliajele de titan, un adaus de 0,1 % măreşte considerabil rezistenţa la coroziune
- un aliaj de Ru-Mo are proprietăţi de supraconductor
- este folosit la contactele electrice din întrerupătoarele de Pt şi Pd
- catalizator pentru multe reacţii chimice
- bijuterii, computere
- izotopul radioactiv 106Ru este folosit în tratamentele cu citostatice a bolilor tumorale
Rodiu
- element de aliere pentru platină
- catalizator pentru anumite reacţii chimice
- strat de acoperire prin galvanizare sau vaporizare pentru instrumente optice şi bijuterii
- contacte electrice
Paladiu
- catalizatori pentru automobile şi pentru industria petrolieră
- instrumente chirurgicale, contacte electrice, bijuterii, ceasuri
- purificarea hidrogenului (absoarbe de până la 900 de ori volumul propriu de hidrogen)
Argint
- este folosit în electrotehnică şi electronică
- numismatică, bijuterii, industria fotografică, oglinzi
- stomatologie, instrumente medicale, proteze, utilizare germicidă
Cadmiu
- baterii NiCd
- aliaje pentru lagăre
- electroplacare
- pigmenţi, televizoare alb-negru şi color
- celule fotovoltaice (împreună cu Te)
Cesiu
- izotopul radioactiv 133Ce este folosit ca oscilator cuantic pentru ceasuri atomice, fiind etalon pentru Sistemul Internaţional de Unităţi la baza definirii etalonului pentru secundă
- substanţă de umplutură pentru lichidele de forat folosite pentru a atenua găurirea din timpul forării
- izotopul radioactiv 133Ce este folosit în medicină, măsurători şi hidrologie
- generatoare termoionice cu vapori de cesiu care convertesc energia termică în energie electrică
- aparate pentru recunoaşterea optică a caracterelor, fotomultiplicatori, camere video, materiale fotosensibile, detectoare de radiaţii gama şi raze X, magnetometre, lasere de mare energie, lămpi fluorescente, redresoare cu vapori
- utilizări în biologia moleculară, catalizatori în chimie
- izotopul radioactiv 133Ce poate fi folosit în dispozitive de dispersie radiologică (''bombe murdare'') - atenţionare de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică
Lantan
- este folosit pentru acumulatorii NiMH utilizaţi la automobilele hibride ( o baterie pentru Toyota Prius necesită aproximativ 10 kg de La)
- catalizator în cracarea petrolului
- ochelari pentru infraroşu, lentile pentru telescoape
Ceriu
- aliaje de aluminiu, amnare, pietre de brichete
- catalizatori pentru automobile
- medicamente pentru tratarea şi prevenirea infecţiilor celor arşi şi imunosupresive
Praseodim
- este folosit la fabricarea magneţilor permanenţi de mare intensitate pentru motoare şi generatoare electrice folosite la maşinile hibride şi turbine eoliene
- este folosit pentru acumulatorii NiMH folosiţi la automobilele hibride
- aliaje pentru motoare de avion
- ochelari pentru sudori şi suflătorii de sticlă
- aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă
- pigmenţi pentru sticlă şi emailuri
- stroboscoape
Neodim
- magneţi permanenţi pentru computere, telefoane mobile, echipamente medicale, jucării, motoare, turbine eoliene, sisteme audio
- lasere pentru tratarea cancerului şi epilare, pentru tăierea şi sudarea oţelurilor
- ochelari de protecţie pentru suflătorii de sticlă
- pigmenţi pentru sticlă şi emailuri
- aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă
Samariu
- magneţi permanenţi pentru microelectronică, generatoare eoliene, radare
- catalizator pentru unele reacţii chimice
- lasere cu raze X
- datare radioactivă
- izotopul 149Sm este adăugat în barele de siguranţă din reactoarele nucleare
- izotopul radioactiv 153Sm este folosit în tratarea mai multor tipuri de cancer
- superconductori
Europiu
- tuburi fluorescente, monitoare
- absorbant în reactoarele nucleare
- elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote
Gadoliniu
- îmbunătăţeşte rezistenţa la temperaturi înalte şi la oxidare a oţelurilor
- aplicaţii în domeniul microundelor, monitoarelor
- substanţe de contrast pentru imagistica de rezonanţă magnetică
Terbiu
- monitoare TV şi display-uri pentru smartphone
- substanţe de contrast pentru lumina ultravioletă
- elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote
- filme pentru înregistrări magneto-optice
- magneţi pentru motoare electrice folosite la maşinile hibride şi generatoare eoliene
- microfoane, fibră optică
Disprosiu
- materiale absorbante pentru reactoare nucleare
- senzori, microfoane, traductori
- fabricarea CD-urilor şi a hard-disk-urilor
- lămpi de mare putere pentru cinematografie
- laseri
Erbiu
- bare de control în reactoare nucleare
- pigmenţi pentru sticlărie
- filtre fotografice absorbante pentru lumina infraroşie
- lasere medicale
Tuliu
- surse portabile de raze X
- lasere, aliaje speciale cu alte metale rare
- elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote
Yterbiu
- surse portabile de raze X
- îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului inoxidabil
- laseri
- catalizatori în industria chimică
- detectori seismici
Hafniu
- bare de control pentru reactoare nucleare folosite la submarine
- lămpi stroboscopice, catozi pentru echipamente electronice
- aliaje speciale pentru aplicaţii aerospaţiale, motoare de rachetă
- procesoare pentru computere
Tantal
- filamente pentru tuburi vidate
- condensatoare şi rezistenţe de mare putere
- instrumente şi implanturi chirurgicale şi dentare
- oţeluri refractare
Osmiu
- aliaje foarte dure împreună cu alte metale platinice
- implanturi cardiace, scanări de amprente, vârfuri de peniţe
Iridiu
- fabricarea creuzetelor
- aliajele IrPt sunt folosite la confecţionarea termoelementelor
- aliajele IrOs sunt folosite la fabricarea vârfurilor de peniţe
- contacte electrice de mare putere
- izotopii radioactivi sunt folosiţi în radioterapia cancerului
Platina
- confecţionarea bijuteriilor
- echipamente de laborator, medicină dentară
- contacte electrice, magneţi permanenţi
- catalizatoare pentru autovehicule şi alte procese din chimie
Aur
- bijuterii, numismatică, broderii, coroane dentare
- preparate culinare extravagante
- scuturi pentru sateliţi, acoperiri pentru vizierele costumelor spaţiale
- microelectronică, tehnică fotografică
- izotopul radioactiv 198Au este folosit în tratarea anumitor forme de cancer
Mercur
- termometre, barometre, manometre, tensiometre, filtre acusto-optice
- cercetări ştiinţifice, stomatologie, electrochimie, amalgame, cosmetică, fungicide
- explozibili brizanţi
- pigmenţi, semiconductori
- extragerea aurului, argintului şi a platinei
- lămpi redresoare de curent alternativ, lămpi pentru raze ultraviolete
Taliu
- raticide şi insecticide
- semiconductori, sticlă optică pentru infraroşii, celule fotovoltaice
- detectoare de radiaţie gamma
Bismut
- medicină, cosmetică
- detectoare şi sisteme de stingere a incendiilor
- muniţie
Thoriu
- combustibil pentru reactoare nucleare
- ThO2 este folosit pentru materiale ceramice rezistente la temperaturi înalte
- lentile şi echipamente ştiinţifice
Uraniu
- uraniul sărăcit se foloseşte la blindaje şi proiectile de uraniu sărăcit, ecrane pentru radiaţii, containere de transport pentru materiale radioactive
- combustibil pentru reactoare nucleare
- bombe nucleare de diferite tipuri
Tabelul 3
           
În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roşia Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Cel puţin aşa reiese din planul exploatării prezentat în tabelul de mai jos.

Planul exploatării miniere pe cariere (milioane tone)
Anul
Cariera Cetate
Cariera Cîrnic
Cariera Orlea
Cariera Jig
Total
Minereu
Steril
Minereu
Steril
Minereu
Steril
Minereu
Steril
Minereu
Steril
0
1,3
7,0
0,3
0,1
-
-
-
-
1,6
7,1
1
4,2
6,1
15,0
7,2
-
-
-
-
19,2
14,5
2
3,2
6,2
17,2
8,5
-
-
-
-
20,4
14,6
3
5,0
6,4
13,5
10,1
-
-
-
-
18,5
16,5
4
11,0
9,9
4,9
9,2
-
-
-
-
15,9
19,1
5
0,5
0,2
15,3
19,0
-
-
-
-
15,8
19,2
6
-
-
14,5
20,5
-
-
-
-
14,5
20,5
7
-
-
13,1
21,9
-
-
-
-
13,1
21,9
8
1,0
6,0
5,3
7,1
4,1
2,2
3,2
6,3
13,5
21,5
9
1,5
6,3
11,1
16,2
-
-
-
-
12,5
22,5
10
2,7
15,2
3,5
2,1
3,4
0,3
4,3
3,6
13,9
21,1
11
11,9
15,3
-
-
0,2
5,9
0,8
0,8
12,9
22,1
12
2,3
2,9
-
-
13,1
14,1
-
-
15,4
17,0
13
4,1
3,3
-
-
11,4
4,3
-
-
15,6
7,6
14
15,1
16,2
-
-
-
-
-
-
15,1
16,2
Total
63,9
102,0
113,6
121,9
32,2
26,8
8,3
10,7
218,0
261,5
Notă: Valorile totale sunt rotunjite.
Tabelul 4

Sunt prezentate şi date estimative privind cantităţile de aur şi argint. Bineînţeles, aici nu sunt incluse situaţiile în care se vor găsi filoane de aur şi argint, care ar putea creşte de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantităţile de aur şi argint obţinute.
Rezerve exploatabile
Zăcământ
Minereu (milioane tone)
Conţinuturi de metal
Metal recuperabil
Raport
steril:util
Au
g/t
Ag
g/t
Au
t
Ag
t
Cetate
63,9
1,49
5,66
95,1
361,7
1,60
Cîrnic
113,6
1,62
9,74
184,0
1106,5
1,07
Orlea
32,2
1,18
2,23
38,0
71,8
0,83
Jig
8,3
1,62
10,65
13,4
88,4
1,29
Total
218,0
1,52
7,47
330,5
1628,4
1,20
Tabelul 5

            Şi acum să facem o scurtă recapitulare a tabelelor pe care vi le-am prezentat. În tabelul 2, valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului şi a argintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Bineînţeles, vor fi unii care vor spune că nu am menţionat nimic despre costurile de extracţie, de prelucrare, carburanţi, energie electrică, costul cianurilor şi al explozibililor, salarii şi tot felul de impozite etc. Cu toate acestea, raportul între valoarea elementelor şi valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 : 1. Adică din acei 6 dolari, statul roman va plăti costurile necesare mentenanţei exploatării după închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor afectaţi de cianurile folosite şi metalele grele rezultate etc.
            Dar să nu mă pierd într-o dizertaţie inutilă (pentru moment). Având valoarea unei tone de minereu şi ştiind cantităţile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel:
            28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone      = 6.316.312,38 milioane USD
sau
                                                                                    = 6.316,312 miliarde USD
sau
                                                                                    = 6,316 trilioane USD

            Uimire! Înseamnă că proiectul Roşia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!! Şi asta nu este tot. Nu am calculat valoarea elementelor evidenţiate pe fond galben (Tabelul 1) şi nici pe cele evidenţiate cu culoare albastră. Este foarte posibil să se poată extrage multe tone din fiecare element care nu a participat la precedentul calcul. Şi poate s-ar dubla sau tripla această valoare. Dar eu nu pot decât să fac speculaţii. În schimb, aş prefera să pun întrebări.
            Cum mi-aş proteja această imensă sumă de bani? La această valoare, aproape că nu ar mai conta costurile de exploatare, salarii, redevenţe, taxe, carburanţi, energie electrică, şpăgi, promovare în media şi acţiuni de lobby. Nu m-ar interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar dacă ar fi cea asumată prin proiect sau accidentală. Este ca şi cum aş face o simplă operaţie matematică: cât înseamnă un infinit împărţit la doi? Tot un infinit. Dar un infinit împărţit la trei? Tot infinit. De ce infinit? Pentru că de atât timp ar avea nevoie un om ca să câştige aceasta sumă, indiferent de pregătire, loc de muncă sau naţionalitate. În valoare absolută, nu ar conta dacă eşti miner român la Roşia Montană sau broker american pe Wall Street. Unul ar avea nevoie de un milion de vieţi, iar celălalt doar de o sută de mii. Şi nu încercaţi să faceţi calculele, pentru că am ales aleator numărul de vieţi. Aş putea să le schimb între ele şi tot nu ar conta, pentru că în timp ce minerul doar munceşte şi câştigă, celălalt poate să mai şi piardă într-o zi agoniseala de câteva mii de ani.
            Am adus aminte de şpăgi şi acţiuni de lobby? Cu banii aceştia aş putea cumpăra orice guvern, aş putea cumpăra o majoritate dintre parlamentari (indiferent cărui partid aparţin) care să-mi creeze un cadru legislativ favorabil. Aş putea cumpăra oricâţi consilieri locali sau gazetari şi orice om s-ar putea intersecta cu interesele mele şi m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-aş putea cumpăra oricât timp de emisie aş dori la orice televiziune sau radio şi oricât spaţiu publicitar în orice spaţiu media. Cât m-ar putea costa? Eu estimez între 2 şi 4 miliarde de dolari.
            Dar eu aş face altceva cu banii aceştia. Pentru că eu sunt român şi patriot. Cu banii aceştia cred că ne-am putea permite ca ţară (din punct de vedere financiar şi tehnologic) să ne exploatăm singuri aceste rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele care se găsesc în minereurile de la Roşia Montană. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite (din punct de vedere financiar, dar nu şi tehnologic) o Staţie Spaţială Românească, o bază permanentă pe Lună şi una pe Marte, cu tot cu costurile de aprovizionare şi dezvoltare. Şi tot ne-ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite câteva mii de kilometri de autostradă (din punct de vedere financiar şi tehnologic) şi asfaltarea tuturor şoselelor şi străzilor din ţară, cu tot cu mita aferentă. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea infrastructurii feroviare naţionale (şi din punct de vedere financiar, dar şi tehnologic). Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea sistemului sanitar (din punct de vedere financiar, tehnologic nu se pune problema), astfel încât să nu mai fie nevoie să ne cumpărăm aspirină şi pansament la intrarea în spital, să nu mai fie nevoie să dăm mită doctorilor, iar ei să nu mai fie nevoiţi să o ia. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite să ne reparăm şcolile, să le dotăm laboratoarele, să ne plătim profesorii. Iar cu ajutorul lor am putea face Roşia Montană Valley, aşa cum americanii au Sillicon Valley. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi aş mai putea continua lista cu nişte pensii decente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi s-ar crea sute de mii de locuri de muncă. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Aştept propuneri pentru modalităţi de cheltuire a altor sume de bani. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani.

          Entităţi interesate de Roşia Montană
          Ar mai fi o discuţie despre cine este interesat de exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană. Pe internet am găsit o multitudine de firme, mai vechi sau mai noi, funcţionale sau desfiinţate, cu sedii mai mult sau mai puțin fictive, în diverse paradisuri fiscale. Abundă internetul de diverse scheme şi conexiuni între acestea, mai ceva ca într-o teorie a conspiraţiei. O să enumer doar câteva dintre ele, fără a avea pretenţia că acestea sunt toate şi fără a putea preciza care este rolul fiecăreia dintre ele:
- Starx Resources Ltd. (?);
- Gabriel Resources Ltd. („Gabriel Jersey") - simbol GBU pe bursa din Vancouver;
- CARTEL BAU - S.A.;
- FORICON - S.A.;
- COMAT TRADING - S.A.;
- Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold");
- Deva Gold S.A.;
- Castle Europa Ltd.;
- Castle Europa S.A.;
- Euro Gold Resources S.A.;
- ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION - S.A. (RMGC în continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com ) ;
- European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com);
- Paulson & Co Inc (New York, NY);
- Electrum Strategic Holdings (New York, NY);
- Newmont Canada Limited;
- Newmont Mining, SUA;
- BSG Capital Markets;
- Grupul Barry Steinmetz;
Gabriel Resources, cu sediul în Yukon (Canada);
- Gabriel Resources, cu sediul în Insulele Barbados;
- Gabriel Resources, cu sediul în Olanda;
- Rom Aur SRL;
- Baupost.
            Ar fi interesant de ştiut cine sunt aceste firme, care este obiectul lor de activitate, cărei legislaţii se supun. Pentru că este greu de crezut că o firmă cu sediul într-un paradis fiscal trebuie să se supună vreunui control riguros cu privire la activitatea minieră, în situaţia în care este foarte posibil să nu existe legislaţie specifică. Astfel se însumează toate facilităţile şi lipsa reglementărilor din toate aceste ţări şi paradisuri fiscale. În aceste condiţii se demonstrează că o eventuală tragere la răspundere a RMGC pentru nerespectarea diferitelor obligaţii şi promisiuni asumate va fi, practic, imposibilă.

           
Accidente asociate mineritului cu cianuri

            Un aspect care se trece cu vederea este cel al accidentelor asociate cu mineritul cu cianuri. Lista este lungă şi cuprinde accidente în diferite locuri de exploatare, de pe toate continentele. Voi enumera doar câteva dintre acestea:
1971, 30 octombrie - Certej, Hunedoara, România - 300.000 metri cubi din ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare duce la moartea a 89 de oameni, 76 răniţi şi importante pagube materiale;
1982 - Zortman, Montana - 52.000 galoane de cianuri contaminează reţeaua de apă potabilă a oraşului Zortman - Zortman-Landusky Mine;
1989-1990 - Nevada - 8 scurgeri de cianuri, aproximativ 900 kg de cianura - Echo Bay Company's McCoy/Cove gold mine;
1993 - Summitville, Colorado, USA - contaminări cu cianuri şi metale grele pe o lungime de 17 mile a râului Alamosa; mina a fost deschisă în 1986 şi închisă în 1992 - Galactic Resources Ltd;
1994 - Marriespruit, Africa de sud - după o ploaie torenţială, un baraj de decantare cedează; 17 morţi;
1995 - Manila, Filipine;
1995 - Omai, Guyana - cedarea unui baraj duce la revărsarea a peste 3,2 milioane metri cubi de soluţii cu cianuri într-un râu şi afectarea a 23.000 de locuitori din aval - Cambior mining company's Omao gold mine;
1996 - Homestake Mine South Dakota, USA;
1997 - Gold Quarry Mine Nevada, territory of Western Shoshone, USA - o defecţiune duce la deversarea a peste 245 de mii de galoane de cianuri în doi afluenţi locali;
1998, aprilie - Los Friles, Spania - un baraj cedează şi deversează peste 1,3 miliarde de galoane de acizi şi săruri de metale grele în râul care se află la baza acestuia;
1998, 29 mai - South Dakota, USA - aproape 7 tone de cianuri sunt deversate de la Homestake Mine în afluentul Whitewood Creek din munţii Black Hills, rezultând o masivă poluare a apei şi o cantitate mare de peşti morţi;
2000 - Baia Mare, România - o deversare de cianuri şi metale grele în Tisa şi Dunăre; otrăveşte rezervele de apă şi omoară fauna acvatică pe o lungime de peste 400 km din Romania, Ungaria şi Iugoslavia;
2000, 30 iunie - Papua Noua Guinee - prin râul Tinto Lihir se deversează cianuri în ocean;
2001, octombrie - Ghana - mii de metri cubi de cianuri şi metale grele dintr-un baraj s-au revărsat în timpul operaţiilor de minerit în Wassa West District;
2001, noiembrie - China - 11 tone de cianură sodică lichidă s-au revărsat într-un afluent al râului Luohe în provincia Henan;
2002, 16 mai - Nevada, USA - scurgeri de cianuri (aproximativ 24.000 de galoane) la Twin Creeks Mine; în alt accident 230.000 metri cubi de deşeuri toxice sunt deversate în Arizona;
2002, 9 iunie - Nevada, USA - scurgeri de cianuri la Denton - Rawhide Mine;
2003, ianuarie - Honduras - scurgeri masive de cianuri la mina San Andrés;
2003, 14 ianuarie - North Atlantic Autonomous Region, Nicaragua - scurgeri de cianuri în râul Bamban, 12 copii morţi - Hemconic / Greenstone în Bonanza, Canada;
2003, 29 mai - Wassa East District, Ghana - scurgeri de cianuri la Tarkwa Gold Mine;
2003, 2 decembrie - USA - deversări de cianuri la mina Briggs, Balleratt;
2004, 11 ianuarie - Ghana - scurgeri de cianuri în râul Kubreko - Bogoso Gold Limited, subsidiara a Golden Star Resources;
2004, 30 ianuarie - guvernul australian confirmă prin rapoarte scurgeri de cianuri în pânza de apă freatică - Kalgoorlie Gold Mine;
2004, 18 martie - România - 10 tone de substanţe toxice şi cianuri se scurg în Siret; un accident similar a mai fost şi în 2001;
2004, 25 iunie - guvernul chinez raportează 7 cazuri de scurgeri de cianuri în ultima săptămână, soldată cu 21 morţi;
2004, 7 august - Papua Noua Guinee - scurgeri de cianuri la dezafectarea minei Misima;
2004 - 23 octombrie - Ghana - scurgeri de cianuri dintr-un iaz de decantare în râul Aprepre - Bogoso Gold Limited, Canada;
2005, 20 iunie - mina de aur Phu Bia, Laos - scurgeri de cianuri ce afectează populaţia piscicolă şi aproximativ 100 de localnici - Pan Australian Resources;
2005, 11 şi 31 octombrie - Rapu Rapu, Filipine - scurgeri de deşeuri toxice - Lafayette Mining's Rapu Rapu;
2005, 28 noiembrie - Romania - poluare cu cianuri la exploatarea Borşa şi contaminarea Tisei;
2006, ianuarie - Cehia - o scurgere de cianuri provoacă daune populaţiei piscicole din fluviul Elba;
2006, 18 iunie - Ghana - o scurgere de cianuri provoacă intoxicarea mai multor membri aparţinând unor comunităţi locale şi daune populaţiei piscicole;
2007, din 6 aprilie până în 11 iulie - Zamboanga, Filipine - un iaz de decantare se scurge în râul Siocon, otrăvindu-l cu deşeurile toxice - Toronto Ventures Inc., Canada;
2009, mai - Ahafo Gold Mine, Ghana - scurgeri de cianuri ale firmei Newmont Mining Corporation, Denver;
2009, 8 octombrie - Barrick Gold mine, Tanzania - deversări de nămoluri toxice în râu, 20 morţi [1];
2010, 4 octombrie - Kolontar, Ungaria - spargerea peretelui unui rezervor cu reziduuri toxice; volumul revărsării este estimat la 700.000 - 1.000.000 metri cubi; 8 morţi şi peste 150 de răniţi; 40 de kilometri pătraţi contaminaţi; unda de poluare a ajuns până în Dunăre - MAL, Ungaria;
2011, 31 octombrie şi 29 decembrie - compania Hambledon Mining Kazahstan - scurgeri de cianuri dintr-un baraj de decantare;
2012 - compania Boliden, Suedia - 9 accidente.

            De asemenea sunt raportate şi accidente datorate transportului cianurilor sau actelor teroriste:
1994, februarie - Africa de Sud - 10 mineri sunt ucişi când un bazin de decantare se sparge şi îngroapă o parte din instalaţii sub un strat de nămoluri cu cianuri;
1998, 20 mai - Kumtor, Kirgistan - un camion care transporta cianură sodică (1.762 kilograme) cade de pe un pod şi contaminează râul Barskoon; 4 morţi şi 2.006 de pacienţi trataţi pentru otrăvire;
2000, martie - Papua Noua Guinee - un elicopter ce transporta 1 tonă de cianură sodică anhidră se prăbuşeşte lângă mina Tolukuma, contaminând zona;
2002, februarie - Australia - 400 litri de cianuri sunt deversate în nordul Australiei, afectând fauna locală;
2002, 17 mai - Texas, USA - o încărcătură de 10 tone de cianuri este furată din Wisconsin, fiind recuperată integral la o distanţă de 500 mile în Brownsville, Texas;
2002, 28 mai - Mexic - aproximativ 8 tone de cianură sodică anhidră folosită la o exploatare de argint este furată dintr-un transport; această încărcătură nu a fost recuperată în ciuda unei desfăşurări impresionante de forţe ale poliţiei, ridicând serioase temeri din partea oficialităţilor în privinţa toxicităţii acesteia în Mexic şi USA;
2003, 13 februarie - New York, USA - spitalele din New York sunt puse în stare de alertă din cauza unui posibil atac terorist cu cianuri, suplimentându-se dozele de antidot din secţiile de urgenţă;
2003, 5 aprilie - Taiwan - mai mult de 100 de persoane sunt spitalizate după răsturnarea unui camion ce transporta cianuri; dezastru ecologic până la revărsarea în mare prin portul Taichung.
            Accidente şi cedări de baraje
            Un aspect demn de luat în seamă este acela al înălţimii barajelor sau al iazurilor de decantare la care s-au produs accidente, acestea având o înălţime mai mică de 50 metri. Din documentele care ni se prezintă reiese că barajul de la Roşia Montană va avea o înălţime de 185-200 de metri, va fi din argilă impermeabilizată (cea mai ieftină soluţie din punct de vedere economic, dar nu şi tehnic) şi o suprafaţă de 360-600 ha.
            Printre cauzele care conduc la accidente în cazul barajelor se pot enumera:
- materiale de construcţie şi tehnologii ieftine, sub standarde (barajul Gleno din Italia, care prin distrugerea sa a cauzat 356 de morţi);
- erori de proiectare (barajul South Fork din USA, care prin cedarea sa a provocat uciderea a 2.209 de oameni);
- instabilitate geologică în timpul exploatării, datorită umplerii şi golirii barajului, sau în situaţii de ploi torenţiale prelungite (cedarea barajului Malpasset din Franta a cauzat moartea a 423 de oameni);
- alunecări de teren care pot dezlocui mari cantităţi de apă din baraj, pe care să le arunce peste înălţimea barajului (în cazul barajului Vajont din Italia, valul rezultat a avut aproape 200 m înălţime şi a cauzat moartea a aproximativ 2.000-2.500 de oameni);
- deficienţe în întreţinerea barajului şi a instalaţiilor aferente (cedarea barajului Val di Stava din Italia  a cauzat 268 de morţi);
- precipitaţii extreme (cedarea barajului Shakidor din Pakistan a cauzat aproximativ 70 de morţi; cedarea barajului Banqiao din China în 1975 a provocat moartea a 171.000-230.000 de oameni, aproximativ 6 milioane de construcţii distruse şi 11 milioane de sinistraţi);
- erori umane şi deficienţe în proiectare şi exploatare (cedarea barajului Dale Dike Reservoir din Anglia a cauzat 244 de morţi; cedarea barajului Buffalo Creek a dus la moartea a 125 de oameni);
- infiltraţii şi eroziuni, mai ales la barajele de pământ (cedarea barajului de pământ Teton din USA a cauzat 11 morţi);
- cutremure;
- acte de sabotaj.
            Bineînţeles că oricare dintre aceste cauze pot duce la cedarea barajului de la Roşia Montană sau altfel spus a barajului de la Corna (dacă aceasta va fi locaţia aleasă). Iar prin cedarea barajului s-ar polua cu cianuri, metale grele şi alte reziduuri toxice valea Arieşului, a Mureşului, a Tisei inferioare, a Dunării, de la Belgrad până la vărsarea în Marea Neagră, inclusiv Delta Dunării. Iar dintre localităţile mari afectate de-a lungul acestei poluări s-ar putea enumera Alba Iulia, Deva, Arad, Szeged, Belgrad şi toate oraşele care se situează de-a lungul Dunării. Când spun afectate, mă gândesc doar la faptul că foarte multe localităţi situate de-a lungul acestei unde de poluare îşi iau apa potabilă pentru consumul populaţiei chiar din Arieş, Mureş, Tisa, Dunăre. Astfel, pentru o lungă perioadă de timp, aceste localităţi vor bea doar ''apă plată cu lămâie''. Dar cedarea barajului de 185 de metri implică în primul rând un efect cinetic, determinat de revărsarea unor enorme cantităţi de apă, noroi şi substanţe toxice care ar duce la moartea a mii sau zeci de mii de oameni, distrugeri directe a foarte multe clădiri şi construcţii, un număr greu de anticipat de răniţi şi sinistraţi, contaminarea cu aceste deşeuri a mai multor zeci de mii de hectare, distrugerea florei şi a faunei etc. Toate aceste pagube nu ştiu dacă pot fi acoperite dintr-o garantie de câteva milioane de dolari. Sau se preferă un miner mort unuia şomer? Dar cu victimele care nu sunt mineri ce facem? Este mai mediatică exprimarea ''o balerină a murit în urma cedării barajului''? Sau ''100 de copii au murit otrăviţi de apele revărsate'' are un impact mai mare? Ţinând cont că exploatarea de la Roşia Montană se va întinde pe o durată de 16-17 ani, iar barajul va rămâne pentru următoarele zeci sau sute de ani, posibilitatea unor accidente asociate exploatării şi barajului devine reală.
            ASDSO (Association of State Dam Safety Officials) - Autoritatea de Stat Americană pentru Siguranţa Barajelor are o evidenţă ce conţine 173 de accidente şi 587 de incidente, doar în perioada 1 ianuarie 2005 - iunie 2013. De precizat că prin incident se înţelege situaţia în care fără intervenţie s-ar fi ajuns la cedarea barajului.
            Poluarea cu cianuri
            În lume se produc anual aproximativ 1,1 milioane de tone de acid cianhidric, din care circa 6% este folosit pentru producerea cianurilor necesare exploatărilor miniere auro-argentifere. Restul de 94% este folosit în aplicaţii industriale la fabricarea plasticului, adezivi, cosmetice şi produse farmaceutice, procesarea produselor alimentare, aditivi, îngrăşăminte şi ierbicide etc.
            Cianura este folosită în multe exploatări auro-argentifere din Europa, în Suedia, Grecia, Finlanda, Spania, Ucraina, Turcia, Portugalia. În toată Europa sunt folosite aproximativ 1.000 de tone de cianuri in fiecare an, dintr-un total de aproximativ de 40.000 de tone folosite pe întreg mapamondul. Iar din această cantitate, la Roşia Montană se preconizează folosirea a 13.000 de tone anual, pentru o perioadă de minim 14 ani. Asta în situaţia că nu se mai doreşte prelungirea exploatării. Totuşi, această cantitate enormă ar reprezenta aproximativ o treime din consumul mondial pentru o singură exploatare. Nu este un pic cam mult, ţinând cont că mai sunt câteva zeci de exploatări miniere în lume care folosesc tehnica cianurării? Şi asta în ciuda faptului că rezervele estimate nu se încadreaza în topul celor mai mari şi rentabile exploatări de aur şi argint din lume.
            Iată lista Top 10 din 2010 cu cele mai mari exploatări auro-argentifere din lume:
1. Grasberg Gold Mine - această mină este situată în Indonezia şi produce aproximativ 2.025.000 uncii de aur anual, conform raportului prezentat de Rio Tinto Plc. Mina este exploatată de Freeport-McMoRan Copper & Gold Inc. Pe lângă aur se mai extrage şi argint şi cupru.
2. Muruntau Gold Mine - această mină este la aproximativ 400 km de capitala Uzbekistanului şi produce aproximativ 1,8 milioane de uncii de aur anual. Mina este exploatată de compania de stat Navoi Mining and Metallurgical Combinat.
3. Carlin-Nevada Complex - această mină se află în statul Nevada, USA şi a produs aproximativ 1,735 milioane de uncii de aur. Este deţinută de Newmont Mining Corp. şi include exploatări de suprafaţă şi de adâncime.
4. Yanacocha Gold Mine - această mină se află în nordul statului Peru şi este cea mai mare din America de Sud, cu o producţie de 1,46 milioane de uncii de aur. Este exploatată de Newmont Mining şi deţinută de Newmont Mining and Buenaventurda, o companie peruviană.
5. Goldstrike (Betze Post) Gold Mine - această mină se află în nord-vestul statului Nevada, USA şi a produs 1,24 milioane de uncii de aur. Este deţinută de Barrick Gold Corp.
6. Cortez Gold Mine - mina este situată în sud-vestul statului Nevada şi a produs 1,14 milioane de uncii de aur. Este deţinută de Barrick Gold.
7. Veladero Gold Mine - această mină se află în Argentina şi a produs 1,12 milioane de uncii de aur. Este deţinută de Barrick Gold Corp.
8. Lagunas Norte Gold Mine - această mină se află aproape de centrul statului Peru şi a produs 808 mii de uncii de aur. Este deţinută de Barrick Gold Corp.
9. Lihir Gold Mine - această mină se află în Papua Noua Guinee şi a produs 790.974 uncii de aur. Este deţinută de Newcrest Mining Ltd., cel mai mare producător australian de aur.
10. Super Pit/Kalgoorlie - această mină este situată în vestul Australiei şi a produs 788 mii de uncii de aur. Este deţinută în părţi egale de Barrick Gold Corp. şi Newmont Mining Corp.
            Datele despre exploatarea Roşia Montană menţionează cele mai mari rezerve de aur şi argint din Europa, cu o cantitate minimă de 4,78-5,42 milioane de uncii de aur şi 24,2-29 milioane de uncii de argint şi o cantitate maximă estimată de 10,1 milioane de uncii de aur şi 47,6 milioane de uncii de argint.
            Însumând cantităţile de aur extrase de primele zece mine se obţine o producţie de aproximativ 12.906 mii de uncii de aur. Ceea ce, folosind sistemul Troy de măsurare a aurului, unde o uncie de aur este egală cu 31,1034 grame ne conduce la o producţie însumată de aproximativ 401 tone de aur, reprezentand 15,86% din producţia mondială de aur a anului 2010 care a fost de 2.528 tone de aur, în condiţiile în care consumul anual de cianuri este de aproximativ 40.000 tone. Totuşi, pentru o cantitate mai mică de aur, proiectul Roşia Montană are nevoie de 182.000 de tone de cianură, ceea ce ar însemna consumul mondial de cianuri pe aproape cinci ani. Asta înseamnă că pentru proiectul Roşia Montană se foloseşte de mai mult de 30 de ori mai multă cianură decât în orice altă exploatare similară de pe glob.
            Sau cantităţile de aur sunt mult mai mari, sau se mai exploatează şi alte elemente despre care nu se face referire, procese tehnologice secrete şi intenţionat nedezvăluite pentru aprobare şi includere în valorificare şi impozitare, exportarea şlamului şi procesarea acestuia în altă parte etc. Citatul: "În contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcămîntul." se regăseşte în toate articolele din presă care fac referire la proiectul Roşia Montană.
            Presupunând că nu sunt accidente de-a lungul procesului tehnologic şi că o mare parte din cianura folosită este refolosită, totuşi o parte din aceasta se va regăsi în steril. Şi pe măsura ce se va aduna tot mai mult steril, va fi şi tot mai multă cianură. Din datele prezentate de persoanele interesate de acest proiect nu reiese ce procent din cantitatea folosită se va regăsi în haldele de steril şi apoi în lacul de acumulare. Dacă ar fi doar un procent şi tot s-ar acumula câte 130 tone în fiecare an. Iar în decursul a 14 ani s-ar aduna 1.820 de tone de cianură.
            ''Cianura este o substanţă extrem de toxică iar fabricarea, transportul, manipularea şi neutralizarea ei trebuie să fie gestionate cu atenţie. Totuşi, prezintă un avantaj major pentru mediu, deoarece se descompune rapid (se biodegradează sub incidenţa radiaţiei ultraviolete) în condiţii atmosferice normale devine inertă, iar compuşii rezultaţi în urma proceselor de degradare, hidroliză, adsorbţie, etc din iazul de decantare sunt foarte stabili (practic inerţi în mediul format în iaz o dată cu depozitarea sterilelor de procesare), nu există posibilitatea de bioacumulare ca în cazul mercurului sau metalelor grele, de exemplu.''
            ''După decantare, apa este recirculată în proces; în iaz, pe toată perioada staţionării, au loc procese: de degradare/descompunere naturală a cianurilor, de hidroliză, volatilizare, fotooxidare, biooxidare, complexare/ decomplexare, adsorbţie pe precipitate, diluţie datorită precipitaţiilor etc. ''
            ''Cea mai mare parte (90%) din cantitatea de cianuri degradată (media de 50%) se realizează prin hidroliză/volatilizare sub formă de acid cianhidric. ''
            Aceste 3 citate sunt extrase din documentaţia oferită de RMGC pentru obţinerea autorizaţiei de mediu. Să înţelegem că cea mai mare parte din cianura din baraj se va evapora? În ce condiţii de temperatură (vară/iarnă; zi/noapte), umiditate (secetă/precipitaţii), presiune, luminozitate (zi/noapte; cer senin/noros), vânt (viteză, direcţie). Care este suprafaţa afectată de această evaporare? Dacă spunem un perimetru cu raza de 50 km e mult sau un perimetru cu raza de 100 km e puţin? Mă interesează pentru că mă aflu la mai puţin de 100 km în linie dreaptă faţă de Roşia Montană. Eu sunt din Sibiu, dar în situaţia mea pot fi şi ceilalţi concitadini şi locuitorii din Alba Iulia, Cluj şi Deva. Fără să mai trebuiască să enumăr toate localităţile de pe o rază de 100 km, este vorba despre cel puţin 2 milioane de locuitori. Şi mă interesează dacă îmi sunt afectate condiţiile de mediu. Oare o pasăre poate să traveseze barajul în zbor sau este afectată chiar migraţia păsărilor? Pentru că sunt sigur ca de transhumanţă nu mai poate fi vorba pe o rază de cel puţin 100 km. Nu vreau să mă gândesc la ce vor fi supuşi locuitorii din preajma barajului. Cei care dezvoltă o oarecare imunitate la cianuri şi metale grele se califică automat pentru viitoarele misiuni NASA care vor avea loc în medii ostile?
            În cazul cedării barajului, vor fi mai multe milioane de locuitori afectaţi din România, Ungaria, Croaţia, Serbia, Moldova, Ucraina. Aceştia vor fi pierderi colaterale pentru cei care sunt interesaţi doar de partea financiară a proiectului Roşia Montană? Cât costă viaţa unui om, în situaţia în care firma RMGC pune la dispoziţia statului român doar câteva milioane ca asigurare pentru situaţii neprevăzute şi accidente? Ştiaţi că familiile victimelor accidentului de la Lockerbie (cursa Pan Am Flight 103) au primit câte 10 milioane de dolari fiecare? În situaţia unui dezastru al proiectului Roşia Montană mai mult ca sigur că firma RMGC îşi va declara falimentul, iar banii de asigurare poate vor fi insuficienţi pentru o coroană de flori necesare fiecărei victime ce trebuie înhumată. Iar noi va trebui să învăţăm să trăim cu această frică pentru cel puţin 100 de ani de acum încolo. Şi va trebui să şi plătim pentru acest proiect. Pentru că RMGC oferă doar 150 milioane de dolari pentru mentenanţă şi operaţiunile de supraveghere ale acestui baraj, deşi Agenţia de Mediu a SUA a evaluat aceste costuri la 2,6 miliarde de dolari.
            Conform datelor pe care le pun la dispoziţie autorităţile, proiectul va implica escavarea a peste 500 milioane de steril necesar sau rezultat al cianurării pe un perimetru de 1.258 hectare, se vor şterge de pe hartă 4 munţi, se va săpa un crater gigantic de aproximativ 8 km diametru ce va fi vizibil din spaţiu. Astfel, proiectul RMGC va fi poate cel mai mare proiect de exploatare auriferă din lume, iar riscurile sunt greu de comparat cu orice alt exemplu de exploatare de acest gen. Trebuie să ne amintim că România nu este o ţară pe 2 continente şi NU NE PERMITEM un deşert cu cianuri într-o ţară europeană, cu atât mai mult cu cât este ţara noastră.

Metode de extragere a aurului fără cianuri
         Proiectul RMGC presupune folosirea unor cantităţi enorme de cianură şi exclude din start orice altă variantă de exploatare.
            Cea mai nouă metodă de extragere a aurului şi argintului din minereu aparţine unui cercetător român Jack Goldstein. Acesta împreună cu echipa pe care o conduce a şi brevetat o metodă de extragere cu tiosulfat de sodiu şi amoniac, care nu este toxică, nu produce reziduuri toxice, permite recuperarea celorlalte elemente din minereu, are un randament comparabil cu cianurarea (dacă nu mai bun) şi are costuri de operare mai scăzute decât cianurarea.
            O altă metodă care câştigă teren este biomineritul. Aceasta este 100% ecologică şi este folosită în Chile, Australia, Brazilia şi Africa de Sud. Dr. Karen Olsson-Francis de la Universitatea Open din Milton Keynes, Anglia este unul din cercetătorii implicaţi în dezvoltarea acestei metode.
            O echipă de cercetători din cadrul Universităţii Northwestern din USA condusă de Fraser Stoddart dezvoltă o metodă de extragere a aurului utilizând amidonul de porumb. Prin această metodă la care participă şi dr. în chimie Zhichang Liu se încearcă separarea aurului de alte materiale, printre care platina, paladiul şi multe altele.
            Prin procedeul Haber Gold folosit de firma cu acelaşi nume din Canada se obţin multe avantaje comparativ cu metoda cianurării. Metoda foloseşte substanţe chimice care nu sunt toxice, recuperează mai mult aur şi mai repede decât metoda cianurării şi este mai ieftină decât această metodă extrem de poluantă.
            Separarea gravitaţională se bazează pe diferenţa de densitate (greutate specifică) dintre aur (19,6) şi mineralele din jur (2,5-3).
            Flotaţia face ca aurul să iasă la suprafaţă prin mijloace fizico-chimice în timp ce celelalte minerale se scufundă.
            Amalgamarea este o metodă la care s-a renunţat datorită toxicităţii mercurului folosit şi care creează mari probleme de sănătate şi poluare.
            Acestor metode li se mai pot adăuga multe altele în funcţie de concentraţiile elementelor din minereu, de interesul pentru anumite elemente care sunt mult mai preţioase decât aurul şi argintul şi care sunt deficitare pe piaţa mondială, de particularităţile de extracţie pentru aceste elemente (altele decât aur si argint) şi care pot face ca aurul şi argintul să fie produse secundare. Nimeni nu explică de ce la acest proiect consumul de cianură este cu peste 3.000% mai mare. Şi asta în situaţia în care nu se fac precizări cu privire la restul substanţelor care participă la acest proces tehnologic, cantităţile folosite şi gradul lor de periculozitate şi multe alte detalii.
            În aceste condiţii trebuie interzisă exploatarea minereurilor auro-argentifere cu cianuri pe teritoriul României. E o tendinţă care se manifestă pe plan european, dar căreia i s-au opus tocmai europarlamentarii români.
            În Siria este scandal din cauza folosirii gazului sarin. Indiferent cine l-a folosit. Şi au murit 1.000-1.500 de oameni nevinovaţi. La Roşia Montană se vor folosi 13.000 tone de cianuri pe an. Câţi oameni trebuie să moară pentru ca cineva să facă ceva?

            Terorism nuclear, financiar-bancar şi ecologic
            Secretomania din jurul proiectului Roşia Montană, acţiunile de lobby şi de promovare în media, neclarităţi cu privire la acţionariat, implicarea a numeroşi parlamentari, miniştri şi persoane cu intenţii vădite de susţinere a proiectului, lipsa de transparenţă din jurul proiectului, deciziile pripite şi discutabile de avizare fac ca acest proiect să fie învăluit de o aură de incertitudine cu privire la siguranţa şi securitatea exploatării şi vulnerabil la diverse tipuri de atac terorist.
            Care sunt consecinţele în cazul unui atac terorist sau de sabotaj asupra instalaţiilor şi a barajului de acumulare? Cine răspunde pentru pierderile de vieţi omeneşti, pierderile materiale directe şi cele rezultate dintr-o poluare masivă cu cianuri şi metale grele? Cine răspunde pentru situaţia în care barajul cedează în urma unor precipitaţii care nu au fost luate în calcul sau alunecări de teren din cauze geologice care au fost ascunse în faza de avizare a proiectului sau dacă barajul cedează în urma miilor de microseisme provocate de exploziile necesare dislocării minereului din munte sau chiar a unui seism care depăşeşte calculele iniţiale?
            Elementele europiu, terbiu şi tuliu sunt folosite la producerea elementelor de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote şi mai nou pentru bancnota de 100 de dolari americani. Pe lângă metodele de identificare recomandate de băncile centrale europene şi americane, mai sunt şi metode care ţin de securitatea acestor bancnote şi care sunt cunoscute de un număr restrans de persoane. Astfel, dacă în cadrul proiectului Rosia Montana se obţin şi aceste elemente, dar despre care ''nimeni nu ştie nimic'', este posibil ca totuşi câteva persoane să aibă cunoştinţă despre aşa ceva. Iar dacă aceste elemente ajung în posesia falsificatorilor de bani, s-ar putea ca la un moment dat piaţa financiară şi bancară a lumii să fie inundată cu zeci sau sute de miliarde de euro şi dolari falşi. O asemenea situaţie poate fi asimilată cu noţiunea de terorism financiar-bancar şi poate provoca haos pe pieţele financiare ale lumii, dezechilibru în economiile statelor puternic industrializate şi poate alimenta cu bani reali terorismul internaţional. Iar în faţa acestuia, nimeni nu e imun.
            În tabelele 1,2 si 3 am arătat că între elementele ce se găsesc în cadrul proiectului Roşia Montană se află thoriu şi uraniu, care sunt radioactive. De asemenea, multe dintre elementele prezente în aceste tabele au şi izotopi radioactivi, cu diferite perioade de înjumătăţire. În situaţia în care doar se neagă prezenţa acestora, în condiţiile în care corupţia atinge nişte nivele greu de imaginat şi exprimat, nu cred că e greu pentru anumite grupuri să sustragă unul sau mai multe containere cu astfel de substanţe. Nu vor fi de ajuns şi sigur nu au tehnologia de fabricare a bombelor atomice, dar e suficient pentru fabricarea de dispozitive de dispersie radiologică. Poate vi se va părea că e o glumă proastă, dar aici trebuie amintit şi accidentul de la Mihăileşti din 24 mai 2004, unde au fost 18 victime. De asemenea trebuie amintit şi incidentul din 16.07.2011 din gara CFR Giurgiu, când au fost furate componente militare (16 focoase pentru rachete) dintr-un tren ce transporta efecte militare. Şi asta în timp ce paza era asigurată de jandarmi. În locul unui singur camion se pot folosi mai multe, iar printre acestea se poate afla şi un astfel de container. În astfel de condiţii, nu cred că mai contează unde s-ar putea întâmpla aşa ceva, ţinând cont de contaminarea radiologică. S-ar putea impune evacuarea unui oraş din cauza radiaţiilor fără a avea o explozie nucleară. Ar fi similar accidentului de la Cernobâl din 1986 sau a celui de la Fukushima din 2011. Nu are sens să dezvolt ideea pentru că nu vreau să dau idei celor interesaţi, ci doar să trag un semnal de alarmă.

            Monopolul şi corupţia ajută RMGC
           Prin privatizarea CFR Marfă către GFR se poate obţine o poziţie de monopol regional pentru transportul feroviar de marfă. Trebuie avut în vedere faptul că o companie cu capital românesc care a căpuşat ani de zile compania de stat CFR Marfă este acum în aşteptare pentru un răspuns din partea Consiliului Concurenţei. Dar asta e pe plan local. Pe plan regional, GFR desfăşoară operaţiuni în creştere în Grecia, Croaţia, Bulgaria, Ungaria, Austria, Moldova, Serbia, efectuând transporturi pe tot cuprinsul Europei. Prin poziţia de monopol se poate realiza evacuarea rapidă a şlamului rezultat din operaţiunile de la Roşia Montană, cu ieşire spre rutele maritime şi spre uzinele de prelucrare din Europa şi restul lumii.
            Trebuie amintit că senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Roşia Montană a declarat că aproximativ 142.000 tone de material aurifer au fost scoase din ţară, sub pretextul unor analize efectuate în Canada şi Australia. Este de presupus că acestea au fost transportate cu trenul de la locul de extracţie şi până într-un port românesc sau din ţările vecine. Cu ce companie feroviară şi apoi maritimă, în baza căror acte, facturi, documente de export? De ce sunt întrebări fără răspuns?
            Este interesant punctul de vedere al Consiliului Concurenţei chiar dacă privatizarea CFR Marfă către GFR a eşuat de această dată. Pentru că patronul şi-a anunţat intenţia de a participa la următoarele 100 de licitaţii de privatizare ale CFR Marfă.
Proiectul Roşia Montană valorează peste 6.300 miliarde dolari
Nr.
crt.
Ţara
Datoria publică
(total)
Datoria publică
(% PIB)
PIB
pe cap de locuitor
PIB
nominal
1.
Japonia
13.700
miliarde dolari
233,1 %
33.994
dolari
5.880
miliarde dolari
2.
SUA
12.800
miliarde dolari
85,5 %
47.184
dolari
15.130 miliarde dolari
3.
Germania
2.790
miliarde dolari
81,8 %
37.591
dolari
3.560
miliarde dolari
4.
Italia
2.540
miliarde dolari
120,5 %
31.555
dolari
2.200
miliarde dolari
5.
Franţa
2.260
miliarde dolari
85,4 %
33.820
dolari
2.760
miliarde dolari
6.
Marea Britanie
1.990
miliarde dolari
80,9 %
35.860
dolari
2.460
miliarde dolari
7.
Canada
1.250
miliarde dolari
82,4 %
39.600
dolari
1.564
miliarde dolari
8.
Rusia
169,2
miliarde dolari
9 %
59.616
dolari
2.021
miliarde dolari
9.
România
51
miliarde euro
34 %
≈ 7.000 euro
140
miliarde euro
Tabelul 6
           
         În cadrul tabelului de mai sus sunt prezentate câteva date despre datoria publică, raportul între datoria publică şi PIB, PIB-ul pe cap de locuitor şi valoarea PIB-ului. Aceste ţări fac parte din Grupul celor Opt (G8) la care am adăugat şi România pentru comparaţia statistică. Valorile din acest tabel sunt influenţate de cursul valutar, bursă, conflicte internaţionale, materii prime, modificări legislative, baze de calcul în care sunt incluşi mai mulţi sau mai puţini parametri, datorii asumate pe plan intern sau extern etc. Astfel, în SUA datoria publică a fost plafonată la 16.700 miliarde de dolari, nivel care a fost atins în toamna anului 2013 şi care asteaptă să fie rezolvată la nivel legislativ.
            Dar în situaţia în care valoarea proiectului Roşia Montană este de cel puţin 6.300 miliarde de dolari s-ar putea spune că ''viitorul sună bine''. Dacă facem raportul între această sumă şi populaţia României de 20.121.641 persoane (conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011) rezultă o valoare de aproximativ 313.000 USD/persoană. E drept că această valoare s-ar raporta la durata de exploatare, dar tot nu e o sumă de neglijat.
            Întrebarea evidentă este de ce nu exploatăm noi ca ţară aceste bogăţii fabuloase? De ce trebuie să fim slugi în loc să fim stăpâni? În situaţia în care ne vom exploata noi aceste rezerve am putea să aducem în economie cel puţin 10 miliarde de dolari anual pentru următoarele sute de ani. Dar asta înseamnă că trebuie să naţionalizăm aceste rezerve în interesul statului român. Şi când spun statul român mă gândesc la:
- cei care l-au votat pe preşedintele Traian Băsescu;
- cei care au votat USL, PDL, UDMR şi celelalte partide;
- cei care nu au votat;
- toată populaţia acestei ţări care trăieşte pe teritoriul naţional sau este plecată din ţară din diverse motive;
- toate minorităţile naţionale;
- bisericile recunoscute pe plan naţional aparţinătoare oricărui cult confesional;
- toţi bugetarii (medici, profesori, funcţionari publici, militari etc.);
- toţi cei care activează în câmpul muncii, pensionarii, copiii;
- cei care se află în penitenciare;
- cei care se odihnesc în cimitire;
- toate construcţiile care se află pe teritoriul României;
- istoria noastră (Burebista, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu ...);
- oamenii de ştiinţă şi de cultură pe care i-a dat acest popor şi opera lor (Brâncuşi, Enescu, Eliade, Coandă ...);
- lista poate continua pe multe pagini, dar nu include politrucii şi persoanele care din interese meschine şi cu metode ilegale doresc să-şi însuşească doar pentru ei o parte din orice înseamnă statul român.
            Având în vedere cele prezentate în acest material, propun următoarele:
- interzicerea cianurării ca metodă de extragere minieră pe tot cuprinsul ţării;
- interzicerea exploatării gazelor de şist şi a petrolului prin metoda fracturării hidraulice;
- naţionalizarea rezervelor miniere strategice în interesul statului român;
- tragerea la răspundere penală şi trimiterea în judecată a celor care au întreprins acţiuni de subminare a economiei naţionale, corupţie, trafic de influenţă, asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, înaltă trădare. Aici am şi eu o întrebare: imunitatea parlamentară conferă protecţie în cazuri de subminare a economiei naţionale şi înaltă trădare? Bineînţeles că de anchete şi încadrarea juridică se vor ocupa organele abilitate ale statului.;
- cu ajutorul Academiei Române, a institutelor de cercetare, a universităţilor, a societăţii civile şi a oricăror alte organisme naţionale cu atribuţii şi responsabilităţi specifice, să se construiască un program naţional de dezvoltare, exploatare şi prelucrare a resurselor naturale naţionale. Spun asta pentru că nici o resursă naţională nu constituie apanajul vreunui politician sau demnitar pe care să o folosească în interes personal.;
- stabilirea unor metode de extracţie şi exploatare care să nu producă impacturi ecologice majore şi posibile accidente cu pierderi uriaşe de vieţi omeneşti şi efecte catastrofice greu de reparat;
- construirea de unităţi de prelucrare (fabrici, combinate) a minereurilor extrase, pe teritoriul ţării evitându-se astfel exportul de materii prime;
- prin construirea de capacităţi de prelucrare se vor crea mii şi zeci de mii de locuri de muncă, care se vor întinde pe durata a multor zeci de ani;
- crearea unui cadru legislativ astfel încât să nu se mai ajungă în situaţii de acest gen.

             Date de contact
            Şi pentru ca acest material să fie un denunţ penal este nevoie să-mi dau datele de contact:

APOSTOL DORU CONSTANTIN
str. **** nr. ***
Sibiu
Tlf.: 0735.370387
            Mai jos ataşez un tabel cu persoanele şi instituţiile căror le va fi adresat acest material, astfel încât acestea să poată întreprinde demersurile necesare pentru soluţionarea proiectului Roşia Montană.
Nr. crt.
Destinatar
Adresa de e-mail
1.
Preşedintele României
procetatean@presidency.ro
2.
Noua Republică - Mihail Neamţu
contact@nouarepublica.ro
3.
www.rosiamontana.org  - ONGalburnusmaior@ngo.ro
4.
Curtea Constituţională
ccr@ccr.ro
5.
SRI
relatii@sri.ro  
6.
Mihai Răzvan Ungureanu
mru.dreapta@gmail.com
7.
Europa FM (ptr Moise Guran)
stiri@europafm.ro
8.
Cristian Tudor Popescu
publicitate@gandul.info
9.
Radu Banciu
contact@radubanciu.ro
10.
Academia Romană
hermina@acad.ro
11.
Realitatea TV
noisuntemtinta@realitatea.net
12.
B1 TV
stiri@b1tv.ro
13.
CSAT
csat@presidency.ro
14.
AIEA
mel@iaea.org
15.
Cotidianul
office@cotidianul.ro
16.
Radu Moraru  
redactie@nasul.tv
17.
Ziare.com
sugestii@ziare.com
18.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
sesizare@mpublic.ro
19.
Avocatul Poporului
avp@avp.ro
20.
Consiliu Superior al Magistraturii

21.
DIICOT
diicot_bt_sibiu@mpublic.ro
22.
DNA
anticoruptie@pna.ro
23.
MAI
petitii@mai.gov.ro
24.
CEPOL
communications@cepol.europa.eu
25.
INTERPOL
contact@interpol.int
26.
Guvernatorul BNR
info@bnro.ro
27.
Aurelian Pavelescu
voteazapavelescu@yahoo.com
28.
SIE
relatii_publice@sie.ro
29.
Europarlamentul European
presse-conf@europarl.europa.eu
30.
Greenpeace
pressdesk.eu@greenpeace.org
31.
Descopera.ro
contact@descopera.ro
32.
Mediafax
redactie.online@mediafax.ro
33.
Ziarul Financiar
zf24@zf.ro
34.
Humanitas
secretariat@humanitas.ro
35.
ASE Bucuresti
rectorat@ase.ro
36.
Universitatea Politehnică Bucureşti
v_stanciu@aero.pub.ro
37.
Universitatea Transilvania Braşov
f-seaa@unitbv.ro
38.
Deputat Remus Cernea
remus.cernea@cdep.ro
39.
Eugenia Vodă
www.eugeniavoda.ro
40.
Biserica Ortodoxă Română
secretariat@mitropolia-clujului.ro
41.
Secret Service - Romania
011-40-21-200-3462
42.
FBI
1-800-225-5324
disaster@leo.gov
43.
NSA
smallbusiness@nsa.gov
44,
Institutul Geologic al României
lorentz.diana@igr.ro
Tabel 7

             Acest mail îl voi trimite şi tuturor cunoscuţilor cărora le am adresele de mail şi pe care îi rog să facă la fel. Astfel, poate vom reuşi să sensibilizăm autorităţile şi clasa politică şi să devenim cu adevărat o societate civilă şi o democraţie. De asemenea îl voi posta pe Facebook cu rugămintea ca fiecare să-l ''share-uiască'' astfel încât acest material să fie citit de cât mai multe persoane. Astfel fiecare va refuza sticla cu cianură pe care ne-au pregătit-o cei de la RMGC.

Când vom termina nedreptatea? Atunci când cei care nu sunt victime vor simţi la fel de multă indignare ca cei care sunt“.
Solon, sec.7, conducător atenian

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată,

ing. Doru Apostol

PS – Acesta e materialul la care lucrez de aproape două luni. Aştept părerea dvs. despre acesta. Tot ce scrie acolo e verificabil 100 la sută, în cărţi, mass media şi internet. Sper să vă placă. Am făcut această adăugare la sugestia unui cititor, căruia îi mulţumesc.

Joi, 17 octombrie 2013



NOTE

În completarea acestui studiu, vedeţi şi „Escrocii şi muşamalizatorii fraudei Roşia Montană“, aici: http://monitorsri.blogspot.ro/2013/10/escrocii-si-musamalizatorii-fraudei.html, precum şi materialul „Guvernul României, alături de Băsescu şi serviciile secrete româneşti, le bagă în buzunar SUTE DE MILIOANE DE EURO mafioţilor care se află în spatele proiectului Roşia Montană!“, pe http://camecocoon.blogspot.ro/2013/09/guvernul-romaniei-alaturi-de-basescu-si.html?m=1.