Treceți la conținutul principal

Postări

George Damian . Câtă limbă română mai există în școlile din Ucraina?

21 septembrie 2017Actualitate Ministra Educației din Ucraina Lilia Grinevici a afirmat că în nici o țară din lume nu există școli cu predare integrală în limba minorităților naționale – încercând astfel să motiveze noua lege a educației prin care vor fi eliminate școlile minorităților naționale.
Declarația ministrei Grinevici se bazează pe o viclenie lexicală: ceea ce este cunoscut drept ”școli românești” în Ucraina nici pe departe nu au predare exclusiv în limba română, ba chiar dimpotrivă. Programele de predare pentru clasele I – XI din Ucraina (detalii aici) nu permit un calcul precis pentru câte ore sunt predate efectiv în limba română în așa numitele ”școli românești”. În orice caz, limba ucraineană este materie obligatorie în acestea, ca și în școlile numite ”moldovenești.
Am arătat aici procesul de transformare a școlilor românești și moldovenești în școli mixte în ultimii 25 de ani: numărul ”școlilor românești” s-a redus de la 94 la 63, iar cel al ”…
Postări recente

Noi dovezi privind asasinarea lui Mihai Eminescu

Constantin Noica despre Ființa românească

Publicat de |5 octombrie 2013|Doctrină naţionalistă Constantin Noica

Ființa românească și limba latină
În nicio limbă, probabil, la „a libera” nu se spune ca la noi: a da drumul. Când un copil sau o fată spun „dă-mi drumul”, ei nu știu de sigur ce spun. Dar nu o știm bine nici noi, oameni maturi și cultivați. Căci a da drumul, cum o arată Sextil Pușcariu, înseamnă a arăta drumul, într-un desiș de codru sau la o curmătură de dealuri unde te-ai trezit. Iar dacă și popoarele se pot trezi în desișul istoriei sau la o curmătură de căi ale altora, mai puternici în acel ceas, atunci se poate spune că nouă, românilor, limba latină ne-a dat, ne-a arătat drumul. A nu ști aceasta, a uita ori a nesocoti aceasta, se poate plăti cu ființa ta ca popor, chiar dacă ființezi mai departe ca populație undeva pe harta globului.
Dar noi avem o dovadă concretă și apropiată istoricește cu privire la ce înseamnă limba latină pentru unitatea noastră. La unele popoare vecine, catolicismul, cu l…

Mareşal Ion Antonescu: „Nu, nu am greşit cu nimic când am trecut Nistrul!”

Dr. Constantin Corneanu Sâmbătă, 29 Decembrie 2018 14:37 O afirmaţie... care necesită nuanţări şi o bună înţelegere a unui timp istoric, precum şi a unei decizii, controversate în epocă şi după, însă corectă, în opinia mea, din punct de vedere militar şi strategic. Istoricul Gheorghe Brătianu identifica printre cele două „poziţii-cheie" - respectiv poziţii geopolitice decisive pe care România trebuia să le includă obligatoriu în calculele ei strategice - şi Peninsula Crimeea, care, prin „porturile ei naturale, prin cetăţile ei din timpurile cele mai vechi, prin bastionul maritim înaintat pe care-l reprezintă în Marea Neagră este evident o poziţie stăpânitoare peste tot complexul maritim de aici". Referindu-se la deciziile luate în vara anului 1941, respectiv trecerea Nistrului, Mareşalul Ion Antonescu afirma, în august 1943, într-o scrisoare de răspuns adresată liderilor P.N.L. şi P.N.Ţ., următoarele: „În Transnistria, la Odessa şi în Crimeea se găseau …

Ion Antonescu. 29 octombrie 1942. Scrisoare de răspuns adresată dlui. C.I.C. Brătianu

Ion Antonescu – exercițiu de luciditate și responsabilitate politică

Ion Antonescu                                   29 octombrie 1942
 Scrisoare de răspuns adresată dlui. C.I.C. Brătianu
Am lăsat fără răspuns scrisorile dumneavoastră anterioare. Am făcut-o din înţelepciune, fiindcă urmăream unirea, şi nu vrajba. Puteam să vă răspund, aducând justiţiei pe toţi vinovaţii de catastrofa morală şi politică a ţării, printre care sunteţi, în primul rând, şi dumneavoastră. Naţia o doreşte şi o aşteaptă de la mine. Nu am făcut-o totuşi, fiindcă nu am voit să aţâţ şi mai mult spiritele şi, mai ales, nu am voit să dau un spectacol care ar fi fost speculat de inamicii noştri. Am lăsat ziua acestor răfuieli mai târziu. Abuzaţi, însă, de răbdarea, de tăcerea şi de înţelepciunea mea şi, rând pe rând, la scurte intervale de timp, îmi trimiteţi, când dumneavoastră, când dl. Maniu, avertismente, sfaturi şi acuzaţiuni. În virtutea cărui drept?
Ce reprezentaţi în această ţară , dumneavoastră, to…

Un program istoric. Majoritari. 2500 de ani pe pământul nostru

Sper că există în România și în diaspora românească acele forțe politice și economice care să răspundă acestei campanii de provocări tipic iredentiste cu o alta, formulată astfel, Majoritari. 2500 de ani pe pământul nostru.
Așa se acționa de către guvernele maghiare, chiar și cel al «revoluționarului» colonialist, kominternistului, comunistului evreu Kuhn Bela, tot prin provocări, după 1919, pe teren propagandistic, în presa comunistă și occidentală. Se înființau reviste speciale pentru a demonstra că românii sunt venituri. 
Provocărilor li se poate răspunde prin vorbe dar ar fi bine să li se răspundă prin fapte. Renaționalizarea integrală a pădurilor și munților, interzicerea exportului de materii prime. Interzicerea vânzării pământului direct unor străini și verificare tuturor întreprinderilor legate de producția agricolă care, prin lege, trebuie să fie sub control românesc. Relansarea cooperativizării agriculturii, firește nu prin mijloce coercitive ca pe vremea comunismulu…