sâmbătă, 18 februarie 2017

Cristiana Sabău. Din pădurile noastre s-au furat până acum 140 de vagoane de lemne. Pădurarii, complici la hoţie

«Pădurea se apără mai intâi CU PUȘCA, și numai după aceea cu educația ecologică.»
Inspecţia Silvică şi de Vânătoare Bistriţa a imputat anul acesta pădurarilor din judeţ lemne tăiate ilegal în valoare de 450.000 de lei. Acest lucru înseamnă că cei puşi să apere pădurea şi să o ferească de drujbe sunt vinovaţi de tăierea ilegală a zeci de voagoane de lemne. "Li se reţin banii din salariu", spune Daniel Pop, şeful Inspecţiei Silvice Bistriţa.
Daniel Pop, şeful Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare Bistriţa, a declarat, marţi, pentru Timp Online că, de la începutul anului până la sfârşitul lunii septembrie, adică în primele trei trimestre, au fost tăiată ilegal o cantitate destul de mare de lemne, peste 5600 de metri cubi, ceea ce ar încăpea în peste 140 de vagoane de tren, lemne care valorează circa 700.000 de lei, adică 7 miliarde de lei vechi.
„Din volumul total constatat că a fost tăiat ilegal, o mare parte este justificat de personalul silvic care are în gestiune suprafeţele respective, prin acte de infracţiune sau de contravenţie silvică pe care ei le-au încheiat pe numele celor pe care i-au găsit tăind material lemnos, iar o parte s-a imputat personalului silvic care nu a putut justifica tăierile respective. Tăieri de material lemnos s-au constatat anul acesta şi-n proprietăţi private ale unor persoane care nu au asigurată paza pădurii, dar şi în cazul pădurilor comunale, a unităţilor de cult, de învăţământ şi a composesoratelor, dar acestea sunt sunt pază silvică. Nu există pădure comunală sau a persoanelor juridice care să nu aibă încheiate contracte de administrare sau de prestări servicii cu ocoale silvice şi, în astfel de situaţii, gestiunea şi responsabilitatea  pazei pădurii respective revine personalului silvic”, a spus Daniel Pop.
Potrivit sursei citate, din cei circa 700.000 de lei cât reprezintă valoarea totală a pagubelor contabilizate de ITRSV, mai mult de jumătate au fost imputate pădurarilor.
„Din cei circa 700.000 de lei valoarea totală a pagubelor, circa 450.000 de lei sunt imputaţi personalului silvic la această dată. Pe la toate ocoalele sunt pădurari care au imputaţii. Sunt însă zone expuse tăierilor ilegale cum ar fi zona Budacului unde e o comunitate de rromi ce pune presiune pe pădure. Personalului silvic de acolo îi este mai greu să asigure perfect paza pădurii şi atunci, acele cioate pe care nu le poate justifica, i se impută. Angajatorul personalului silvic ia un angajament de plată gestionarului la orice imputaţie şi reţine periodic din salariul lui. În plus, personalului silvic i se reţine o garanţie, lună de lună, din salariul pe care i-l dă ocolul silvic, iar la eventuale pagube, acele sume se recuperează din garanţiile pe care le are acumulate sau din statul de plată”, a spus Daniel Pop.
Potrivit sursei citate, anul acesta, volumul de material lemnos tăiat ilegal descoperit de ISV Bistriţa este cu circa 1000 de metri cubi mai mare decât în aceeaşi perioadă de anul trecut. „Noi, personalul din cadrul Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare am fost mult mai activi pe linia aceasta. (…) Am făcut anul acesta multe controale în suprafeţe de pădure neadministrate din raza judeţului, chiar şi în păşuni împădurite”, a spus Pop.
Întrebat care sunt comunele din care se fură cel mai mult, el a declarat că acestea sunt Dumitriţa de pe Valea Budacului, Prundu şi Tiha Bârgăului de pe Valea Bârgăului. „Sigur că, mai excepţionale sunt aceste zone cu comunităţi de rromi care fac presiuni asupra pădurilor fiind una din sursele lor de venit. Nu aş putea spune că e vreo comună din care nu se fură. Peste tot sunt tăieri ilegale, dar nu peste tot la fel de ample. Rar se găseşte vreun canton silvic în care să nu găsim cioate tăiate ilegal”, a spus Pop.
El a mai declarat că, în judeţ, sunt circa 6000 de hectare de pădure nepăzite, în special aflate în proprietatea persoanelor fizice, şi a dat ca exemplu un cetăţean din Târlişua care a tăiat, fără acordul autorităţilor, peste trei sute de arbori din pădurea proprie şi această faptă a lui fiind încadrată la capitolul „tăieri ilegale”.
Judeţul Bistriţa-Năsăud are peste 190.000 de hectare de pădure  din care sub 15.000 de ha se află în proprietatea publică a statului, peste 152.000 de ha în proprietatea comunelor şi oraşelor, o mie de hectare în proprietatea Academiei Române, a unităţilor de cult şi de învăţământ, circa 20.000 de ha în proprietatea persoanelor fizice şi 163 de ha în proprietatea persoanelor juridice.
Cristiana Sabău
Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.

Comentarii

  1. neputinciosii
    uitativa la averile sivicultorilor dorm organele abilitate si este foarte usor de constatat faptele penale savirsite de silvicultori si usor dee probat….
    (0)
  2. Nu pot decat sa-l felicit pe criss pentru atitudine. Trebuie sa ne iasa din cap propaganda de tip Tasuleasa social cu actiuni de tip sa replantam TOVARASI ca,mediul ca bla,bla bla , …ca patria va va fi recunoscatoare.Nu domnilor. Suntem intr-al 23-lea an de economie capitalista ,privata. In aceste conditii cand se planteaza fie si un singur puiet ,trebuie mai intai vazut cine-i PRPPRIETARUL TABULAR al terenului pe care se planteaza? Apoi proprietarul SA PLATEASCA lucrarea. Daca nu-si investeste banii in aceea padure, peste ani proprietarul ori urmasii lui n-o vor pazi si ingriji. Apoi ,cum ziceau batranii nostrii : HATUL SI MEJDIA, adica de unde si pana unde-(localizarea si delimitarea acelei proprietati). Si nu in ultimul rand CINE PAZESTE aceea proprietate, si cu ce mijloace? In Elvetia eu am vazut camioneta a unor sarbi din Kosovo -(refugiati in Elvetia cand a fost razboi in fosta Iugoslavie)- camioneta care a fost pur si simplu MITRALIATA cand a fost surprinsa incarcata cu lemn furat din padure si n-a oprit la semnalul garzii forestiere elvetiene, fortand un baraj si ranind un padurar elvețian. Cazul a fost la vremea aceea -(prin 1996-1998) pe larg mediatizat in presa elvetiana.Eu eram atunci sluga la un fermier elvetian, si-am avut ocazia sa vad cazul pe viu deoarece se produsese pe Valea Baselului aproape de orasul Delemont si de ferma unde lucram.A fost ranit usor un padurar elvetian, dar ca urmare a ripostei a fost impuscat mortal un albanez din Kosovo si raniti grav alti doi refugiati din fosta iugoslavie in Elvetia. Dintre garzile forestiere ale statului elvetian n-a patit nimeni ABSOLUT nimic ca repercursiuni legale deoarece ei au aplicat legile statului de acolo. Ba dimpotriva au fost premiati pentru curaj.Daca cineva nu ma crede ii pot pune la dispozitie ziarele elvetiene din aceea perioada. No dragii mei, cand oi vedea asemenea masuri si la Budacu de Sus, ori chiar si la Budacu de Jos, cand oi vedea un cal de-al lui Negrea impuscat c-a fost surprins cu straiful incarcat cu lemne si n-a oprit la somatia padurarilor ori a politiei, atunci mai pun mana pe sapa de laz sa mai plantez vreun puiet forestier. Pana atunci ba.In adolescenta si tinerete intrucat regretatul meu tata fusese din acest punct de vedere un idealist fraier , am participat efectiv cu sapa de laz in mana poate vreo cateva sute de zile-(pe parcursul a vreo zece primaveri)-la munca voluntara-(patriotica)-de plantare a padurilor.Pot proba asta cu fotografii si martori.Trebuie facute presiuni asupra parlamentarilor sa dea legi CAT MAI ASPRE de paza a padurilor, si apoi asupra celor care trebuie sa aplice aceste legi. Politia PADURARILOR mai intai de cea a padurilor ar trebui salarizata in functie de cati padurari corupti a depistat si bagat in puscarie. Pana atunci, din pacate are perfecta dreptate CRISS. Padurea se apara mai intai CU PUSCA, si numai dupa aceea cu educatia ecologica.
    (0)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu