marți, 31 ianuarie 2012

"Viaţa de apoi" a Gărzii de Fier: spre o istorie a presei legionare din exil (anii 1950 - 1980)

Extrag din seria de proiecte de cercetare susținute de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului  și Memoria exilului românesc, pe cel inițiat de Valentin Săndulescu. Din prezentarea lui se pot anticipa liniile ideologice directoare ca și motivația doctorandului. Analiza restului proiectelor integrate este deasemenea interesantă pentru orientarea regrupatelor, comasatelor insitutții pus sub controlul științific și ideologic al fostului sociolog Vladimir Tismăneanu. Voi reveni/

Dan Culcer

 

"Viaţa de apoi" a Gărzii de Fier: spre o istorie a presei legionare din exil (anii 1950 - 1980)


Iniţiator: Valentin Săndulescu
Doctorand în istorie,
Central European University (Budapesta)

Istoria Gărzii de Fier, mişcarea fascistă cea mai importantă din România interbelică, a fost un subiect privilegiat în istoriografia românească a ultimelor două decenii, ca urmare a democratizării domeniul studiilor istorice care s-a produs după revoluţia din 1989. Cu toate acestea, contribuţiile la studiul acestei mişcări s-au concentrat aproape exclusiv pe perioada interbelică, atunci când Garda de Fier a atins apogeul său politic, în timp ce istoria sa de după 1945 a fost studiată doar prin prisma relaţiei cu regimul comunist şi a experienţelor carcerale ale foştilor săi membri.

Scopul şi obiectivele cercetării:

Acest proiect are ca scop schimbarea unghiul de abordare a subiectului de cercetare prin concentrarea pe modul în care membrii şi simpatizanţii legionari s-au regrupat în exil după preluarea de către comunişti a puterii în România, şi modul în care şi-au menţinut activismul lor politic printr-o reţea de asociaţii dispersate geografic şi, în special, prin diferite ziare, reviste, publicaţii şi cărţi. Proiectul actual se va apleca asupra diverselor teme care au fost prezente în presa exilului legionar, cu scopul de a cartografia principalele probleme aflate dezbatere. Experienţa mea de cercetare anterioară referitoare la istoria Gărzii de Fier şi a publicaţiilor sale editate în anii 1930 imi va permite să înţeleg mai bine dinamica grupurilor care au format exilul legionar şi să urmăresc eventuale continuităţi de discurs şi, de asemenea, să identific şi să contextualizez animozităţile existente între grupuri.1 Astfel, cercetarea işi propune să analizeze în ce măsură temele preferate ale Gărzii de Fier identificate în discursul public interbelic, (cum ar fi ultranaţionalismul, xenofobia, antisemitismul, anticomunismul ideea "omul nou", retorica antidemocratică) erau încă prezente în presa legionară din exil. Un alt obiectiv ar fi scoaterea în evidenţă a relaţiei dintre grupurile si publicaţiile legionare şi alte asociaţii care au fost active în exilul românesc. Astfel, proiectul va contribui la o înţelegere mai profundă a liniilor despărţitoare care au marcat exilului românesc în general, dar în special numeroasele facţiuni legionare. Printre alte obiective ale actualului proiect de cercetare se numără şi analiza relaţia complexe dintre exilul legionar şi autorităţile comuniste, aşa cum reiese din publicaţiile legionare. Această relaţie a variat de la a fi predominant şi ostentativ ostilă, la a fi, uneori, una de complicitate cu regimul comunist român, mai ales din cauza acţiunilor desfăşurate de  Securitate care vizau exilul legionar.

Surse şi literatură secundară:

Impresionanta literatură de specialitate existentă în domeniul studiului fascismului românesc şi internaţionl serveşte drept un cadru util pentru competenţele empirice şi analitice necesare în vederea îndeplinirii obiectivelor proiectului de cercetare.2 De asemenea, deşi literatura de specialitate cu privire la exilul legionar nu este foarte abundentă, ne putem folosi   de o serie de contribuţii care umplu parţial acest vid, şi care au fost publicate sau editate în ultimii ani de mai mulţi autori, sub egida "Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc. " 3

Corpul principal de surse primare va consta în diversele ziare, reviste şi cărţi publicate în exil de-a lungul a ceea ce poate fi etichetat, din cauza caracterului insular şi a dispersării geografice, drept "arhipelagul legionar". Astfel, publicaţii legionare poate fi urmărite şi identificate în locuri cum ar fi America de Sud (Argentina şi Brazilia), America de Nord (Canada şi Statele Unite) şi Europa (Spania, Germania, Franţa şi Austria). Exemple de reviste care urmează să fie analizate sunt cele care au fost publicate de către conducerea Mişcării Legionare din exil, cum ar fi "Libertatea" sau "Ţara şi Exilul", ambele editate de la Madrid, unde Horia Sima şi mulţi dintre colaboratorii săi cei mai apropiaţi au găsit refugiu după război. Alte reviste care ar fi de interes pentru cercetarea de faţă sunt "Pământul Strămoşesc" (Buenos Aires), Căminul (São-Paulo), Carpaţii (Madrid), Vestitorii (München), Cuvântul Românesc (Hamilton, Canada), pentru a numi doar câteva. Numărul mare şi circulaţia mică a multor publicaţii legionare din exil face ca accesul la ele să fie destul de greu, astfel încât una dintre sarcini va fi oferirea unui cât mai exact posibil inventar al acestor publicaţii. Editurile legionare şi colecţiile de cărţi publicate de acestea constituie, de asemenea, o sursă valoroasă pentru prezenta cercetare, şi în acest sens se pot menţiona exemple precum  "Dacia", "Omul Nou", "Biblioteca Verde" ş. a.4

O modalitate bună de a completa corpusul de surse primare schiţat anterior o reprezintă o lectură atentă a ziarului de propagandă comunistă pentru românii din exil - "Glasul Patriei", dar şi o analiză a dosarelor întocmite de Securitate şi care ating şi problema exilului legionar, în prezent disponibile în fondul documentar al arhivei CNSAS. De asemenea, diverse cărţi şi lucrări având caracter memorialistic publicate de către liderii legionari activi în exil, cum ar fi Horia Sima, Traian Golea sau Faust Brădescu ar contribui la a da o imagine mai completă a subiectului de cercetare.

Importanţa cercetării:

Extinderea cronologică a cercetării nu va limita oferirea unei priviri retrospective dar şi de perspectivă asupra istoriei Gărzii de Fier. Astfel, se va putea evalua modul în care istoria mişcării din anii  ’30 - ’40 este reinterpretată pentru a justifica proiectul ei ca o alternativă politică validă, şi, de asemenea, pentru a servi ca o sursă de legitimitate pentru divizările şi disensiunile puternice care au apărut între legionari în timp ce aceştia s-au aflat în exil. O analiză de perspectivă în raport cu reperele cronologice fixate va permite, de asemenea, formularea unor concluzii privitor la modul în care teme prezente în presa legionară din exil au fost reciclate şi difuzate în perioada post-1989 în discursul public românesc, în special în anii ’90, atunci când eforturile de reabilitare a mişcării, sub stindardul "recuperării adevărului istoric", au cunoscut o amploare însemnată.

Rezultatele proiectului pot lua forma unor capitole de carte sau articole ce urmează să apară în publicaţii peer-reviewed, recunoscute academic, dar pot constitui şi nucleul unui volum. Pe termen mai lung, proiectul se poate extinde până la nivelul unei monografii a exilului legionar.

1 Am propus o taxonomie a presei legionare interbelice, discutând îm acelaşi timp dezvoltarea şi utilizarea ei ca armă de luptă împotriva inamicilor politici, în articolul “Sămânţa aruncată de diavol”: Presa legionară şi construirea imaginii inamicilor politici (1927 - 1937), Studia Universitatis Petru Maior (Historia), Vol. 7, (2007), pp. 153 - 174.
2 Fără a avea pretenţia de a furniza o listă exhaustivă de autori cu numeroase contribuţii relevante în acest câmp de studiu, merită să menţionăm numele unor istorici precum George L. Mosse, Stanley G. Payne, Emilio Gentile sau Roger Griffin pentru operele lor despre istoria fascismului internaţional, enumerând în acelaşi timp autori ca Eugen Weber, Francisco Veiga, Armin Heinen, Radu Ioanid şi Constantin Iordachi cărţile şi articolele lor privitoare la istoria Gărzii de Fier.
3 Dinu Zamfirescu, Mişcarea Legionară în ţară şi în exil: puncte de reper, (1919-1980), Bucureşti, Pro Historia, 2005; Sorin Gabriel Ioniţă, Publicaţiile româneşti din exil despre problematica drepturilor omului în România (1975-1989), Bucureşti, INMER, 2009; Adrian Majuru, Nicolae Merişanu (eds.), Puterea comunistă şi exilul în oglindă (texte polemice), Bucureşti, INMER, 2008.
4 În România, sursele primare necesare pentru finalizarea acestui proiect pot fi găsite în colecţii aparţinând fostului "Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc" şi "Institutului Român de Istorie Recentă", dar şi în bibliotecile principale din Bucureşti (Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Academiei, Biblioteca Naţională). În afara României o importantă colecţie de publicaţii ale exilului există la biblioteca Institutului Român din Freiburg, Germania.

luni, 30 ianuarie 2012

Perry-Castañeda Library Map Collection Historical Map Web Sites

O impresionantă colecție de legături spre situri care prezintă hărți este oferită pe situl Universității din  Austin (Texas - USA). Cercetătorii tineri români pot găsi, cu răbdare, referințe la România.

Dan Culcer

Perry-Castañeda Library Map Collection Historical Map Web Sites



World Africa Asia Australia/Pacific Canada Europe
Mexico Middle East Russia South America United States Astronomy
Updated 12/19/11
Featured:

  • Images of Early Maps on the Web Links arranged by world region
  • David Rumsey Collection Thousands of Historical Maps and Atlases
    The following are links to historical maps on other Web sites. Also see historical maps from our collection.