Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din noiembrie, 2016

MONICA MACOVEI : Confiscarea extinsă este lupta pentru care toți trebuie să ne unim Interviu realizat de Cristian Cimpeanu

MONICA MACOVEI : Confiscarea extinsă este lupta pentru care toți trebuie să ne unim Interviu realizat de Cristian Cimpeanu 2016-11-15 Interviu Ați afirmat recent că guvernul Cioloș nu trebuie să plece înainte să transpună în legislația românească Directiva privind confiscarea extinsă. Care sunt mizele acestei Directive?
În primul rând, luarea banilor încă de la începutul investigației penale de la cei bănuiți de comiterea de infracțiuni. Punerea banilor sau a bunurilor sub sechestru, ca apoi să ai ce confisca dacă judecătorul dispune confiscare. Miza este foarte mare, pentru că vorbim de miliarde de lei sau, vorbind de Europa, de miliarde de euro. Un proces nu se încheie decât atunci când s-a executat și hotărârea de confiscare. Dacă s-a terminat procesul și condamnatul are de plătit un milion de euro și e sărac lipit la sfârșitul procesului, nu poți să-l execuți. Punerea sub sechestru a bunurilor imediat de la începerea cercetărilor de asta este importantă, ca banii să…

Ion COJA. 23 decembrie 1989: Cu cine s-a întâlnit Nicolae Ceaușescu la București, în clădirea MApN?

23 decembrie 1989: Cu cine s-a întâlnit Nicolae Ceaușescu la București, în clădirea MApN? 18 noiembrie 2016 de Ion Coja
3 comentarii
În dimineața zilei de 23 decembrie 1989 Nicolae Ceaușescu a fost adus la București, la Ministerul Apărării Naționale! De ce ni se ascunde acest „detaliu”? Cu cine s-a întâlnit Ceaușescu și ce au discutat?


La câteva luni după desfășurarea mascaradei pe care unii încă o mai numesc revoluție, am avut ocazia să discut cu un martor ocular al celor petrecute în curtea Ministerului Apărării Naționale în dimineața zilei de 23 decembrie 1989. Mărturia respectivă a sunat cam așa, în rezumat:
„În dimineața zilei de 23 decembrie mai multe zeci de ofițeri și subofițeri am fost desfășurați în lanț de trăgatori în curtea ministerului, cu spatele la clădirea centrală, spunându-ni-se că atunci când vom primi comanda, să privim numai înainte, căci este așteptat un atacat asupra ministerului în acel moment. Când s-a anunțat momentul și am primit comanda să privim numa…

Redobândirea cetăţeniei române [cazurile cetățenilor israelieni]

Redobândirea cetăţeniei române [cazurile cetățenilor israelieni] http://telaviv.mae.ro/node/264

Pentru persoanele care au avut cetăţenia română şi au pierdut-o, art. 10 din Legea 21/1991 reglementează trei situaţii de redobândire:
a) Pentru cei care au renunţat la cetăţenia română şi au obţinut o altă cetăţenie (cum este cazul cetăţenilor israelieni), art. 10, al.1 din lege, precizează condiţiile prevazute de art. 8 lit. b, c, d, e, respectiv:
dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;a împlinit vârsta de 18 ani;are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străiniătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţ…

Vasile LECHINŢAN. Cine este proprietarul de drept al clădirii Liceului „Unirea” din Târgu Mureş

Conform ultimei menţiuni din Cartea funciară, de dinainte de aşa-zisa „retrocedare”, menţiune din anul 1906, proprietare ale clădirilor Liceului „Unirea” din Târgu Mureş sunt „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean” -  traducere din limba maghiară a denumirii proprietarului de către subsemnatul, deoarece din 1906 până în anul 1947 nu s-a mai făcut nicio inscripţie în cartea funciară a acestor imobile, deşi trebuia să se facă o inscripţie de către statul român în perioada interbelică şi să se menţioneze proprietarul în limba română, conform cel puţin  DECRET-LEGE Nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. Aşadar, proprietare sunt, conform inscripţiei din 1906 (!), „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean” şi nicidecum Episcopia  Romano-Catolică de Alba Iulia şi nici Statusul Romano-Catolic Ardelean. Denumirea din Cartea funciară o putem raporta, prin analogie, cu aceea a cele…

Vasile LECHINŢAN. Cine este proprietarul de drept al clădirii Liceului „Unirea” din Târgu Mureş

Conform ultimei menţiuni din Cartea funciară, de dinainte de aşa-zisa „retrocedare”, menţiune din anul 1906, proprietare ale clădirilor Liceului „Unirea” din Târgu Mureş sunt „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean” -  traducere din limba maghiară a denumirii proprietarului de către subsemnatul, deoarece din 1906 până în anul 1947 nu s-a mai făcut nicio inscripţie în cartea funciară a acestor imobile, deşi trebuia să se facă o inscripţie de către statul român în perioada interbelică şi să se menţioneze proprietarul în limba română, conform cel puţin  DECRET-LEGE Nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. Aşadar, proprietare sunt, conform inscripţiei din 1906 (!), „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean” şi nicidecum Episcopia  Romano-Catolică de Alba Iulia şi nici Statusul Romano-Catolic Ardelean. Denumirea din Cartea funciară o putem raporta, prin analogie, cu aceea a cele…

Varvara Buzilă: ,, Moștenirea culturală trebuie scoasă de pe raft” (Interviu)

Sursa http://ea.md/varvara-buzila-mostenirea-culturala-trebuie-scoasa-de-pe-raft/
Interviu Varvara Buzilă: ,, Moștenirea culturală trebuie scoasă de pe raft” de EA.md 19 septembrie 2013 Cum e să „inventariezi” tradiția și de ce IA reprezintă un univers al magiei? Întrebări fără răspuns? Ba nu, răspunsurile ni le oferă Varvara Buzilă, directoare adjunctă a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Tot de la ea aflăm de ce tradițiile trebuie revitalizate, unde putem privi cum se face tizicul, dar și de ce nu trebuie să cumpărăm fețe de masă făcute de chinezi? Acum un an, în Registrul Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial au fost înscrise peste 500 de elemente, între care legende, colinde, poveşti, hore și altele. În acest mod nici o țară nu ar putea să le declare ca fiind ale sale. E un prim pas al legalizării acestei moșteniri adunate de ani de zile. Este o dovadă că ținem la doine, balade, că le …

Vasile Lechințan. DE CE IUBIM BASARABIA . Înconjuraţi de Românie

Pe Basarab Întâiul, cel întemeietor de Ţară Românească, de Românie, îl iubim prin două filtre ale sufletului nostru: mai întâi prin istorie, pentru că „bătrânul” voievod a îndrăznit să formeze un stat voievodal românesc puternic şi demn, unde spicele aurii de grâu să se-ncline doar, cu multă reverenţă, în faţa ţăranului care i-a lucrat ogorul şi locuia nu departe, la margine de glie, iar apoi îl iubim prin cultură – pentru că noi iubindu-l pe Eminescu, îi iubim şi pe cei veneraţi de el, cărora le spunea cu atâta magie a sufletului său în vers: „Rămâneţi dară cu bine, Basarabi şi voi Muşatini, / Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini, / Ce cu spada şi cu plugul aţi întins moşia noastră / De la Tisa pân-la Mare şi la Dunărea albastră”. Aşadar, în jurul anului 1310, într-un Ev Mediu românesc de la sud de Carpaţi, Basarab I adună sub sceptrul său toate micile romanii populare şi devine domn peste o Românie mai mare, între Dunăre şi Carpaţi, numită iniţial Basarabia, după numele…

Col. (r) Dr. Tiberiu Tănase Puncte de vedere privind activitatea S.S.I. după 23 august 1944 (1)

Puncte de vedere privind activitatea S.S.I. după 23 august 1944 (1)
Sursa http://www.art-emis.ro/istorie/3848-puncte-de-vedere-privind-activitatea-ssi-dupa-23-august-1944-1.html Col. (r) Dr. Tiberiu Tănase Miercuri, 09 Noiembrie 2016 18:36 Conducerea S.S.I. solicita Ministerului de Război „să precizeze ce trebuie să spună Serviciul asupra activităţii sale atunci când va fi întrebat, întrucât credem că este imoral să divulgăm şi să expunem, de exemplu, pe agenţii români sau străini care au acceptat să lucreze în folosul statului român şi care azi, schimbându-se situaţia, nu mai activează. Aceştia trebuie de asemenea protejaţi, nelăsându-i să fie traşi la răspundere şi considerându-i întocmai ca pe ostaşii de pe front care au luptat până în momentul când s-a ordonat încetarea luptei"[1]. Evenimentele de la 23 August[2] au surprins conducerea Serviciului prin varianta aleasă pentru ieşirea din alianţă cu Germania, variantă ce-l excludea pe mareşalul An…