Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din martie, 2015

Ce se întâmplă cu cinstirea memoriei eroilor luptelor de rezistență anticomunistă

Difuzând mai vechiul comunicat de presă de mai jos vrem să atragem atentia asupra tergiversării continue a recunoaşterii oficiale a sacrificiilor pe care prea puțini români au înţeles sa le facă în lupta anticomunistă.  Ne referim în primul rând la CEI CARE AU LUPTAT EFECTIV ÎN MUNŢI, dar si la numeroşii INTELECTUALI (inclusiv CLERICI) care au umplut temniţele comuniste, pentru că ei gândeau altfel şi au fost consideraţi ca fiind potenţial, dacă nu chiar pe față, anticomunişti. Iar recunoaşterea oficială echivalează cu (re)integrarea lor în memoria colectivă, prin operarea de modificări în tramele stradale (redenumirea unor străzi) şi acordarea de titluri simbolice de „Cetățean de Onoare Post-Mortem”.  E adevărat că nimic nu îi mai încălzeşte pe cei morţi în urma unor execuţii sumare, a unor execuţii prin judecăţi cu condamnări impuse din timp, sau pur si simplu omorâţi în închisori sau lagăre de muncă forțată. Dar prin aplicarea acestor măsuri de cinstire națională, aceste sacrificii nu…

Mircea Stănescu. AMBASADORII ȘI LIBERTATEA DE OPINIE

Ca pe vremea Păcii westfalice(1648), a Congresului de la Viena sau a celui de la Berlin unele mari puteri, sau mici puteri protejate de mari puteri, se dedau la intervenții mai mult sau mai puțin directe și brutale în viața politică sau economică a țărilor mici și mijlocii de pe toate continentele. Aproape nimic nou sub soare de vreo cinci secole. Demonstrația, pe exemple recente, o face articolul istoricului Mircea Stănescu, reprodus mai jos.
Dan Culcer

Paul Goma este laureat al Premiului Academiei de Științe din Moldova

Comentariul pronunțat de scriitorul Andrei Țurcanu

„Azi, 27 martie 2015, s-a anunțat oficial că Paul Goma este laureat al Premiului Academiei de Științe din Moldova. Cu această ocazie am spus și eu câteva cuvinte în cadrul Adunării Generale a AȘM.

Onorată asistență!

Premiul Academiei de Științe pentru diaspora spală întrucâtva rușinea națională de a-l mai avea pe unul din fiii cei mai vrednici ai acestui pământ printre exilanți, departe de ceea ce el numește cu tandrețe „Basarabia rainică”.
Știm cu toții cine este Paul Goma, așa că n-am să stărui aici asupra calificativelor. Mai puțin știm cine suntem noi, cei din Basarabia, unde se boncăie „legiunea” și unde prezența lui Paul Goma ar fi avut un efect de exorcizare purificatoare. Din această cauză, cred, nu se vrea reîntoarcerea sa acasă! Pentru ca să nu avem pe cine întreba precum Isaia: „Străjerule, cât a mai trecut din noapte? Străjerule, cât mai este până trece noaptea?”.
Acest premiu rupe consemnul fatidic. Felicit Academia pentru înd…

Biblioteca Metropolitană din Bucureşti oferă acces gratuit la o bogată colecţie de carte vech

Mergi la conţinutul principal



arhivă | Sâmbătă, 14 martie 2015




Formular de căutare
Căutare


Ediţia Naţională
Ediţia de Moldova
Ediţia de Transilvania
Ediţia de Oltenia
Ediţia de Banat

Home


Biblioteca Metropolitană din Bucureşti oferă acces gratuit la o bogată colecţie de carte veche
Călătorie printre pagini de altădată

Reportaj
Irina Munteanu
Sâmbătă, 14 martie 2015

Fotografii: Mircea Popa / Mariana Gavrilă

Citisem pe internet câteva pagini din „The Anatomy of Melancholy“ a lui Robert Burton; am căutat-o pe catalogul online al Bibliotecii Metropolitane. Surprinzător, am găsit-o, cu următoarele precizări: „Sala de lectură cu aprobare; Biblioteca Nicolae Iorga; ME II 84; Fondul Mircea Eliade“. A fost punctul de plecare într-o expediţie printre cărţi vechi şi ziare, cărţi poştale şi afişe dintr-un alt secol, adăpostite în rafturile clădirilor de pe strada Gura Lotrului, numărul 9.

„Unu diariu! Sciţi ore bine, ce este unu diariu? Unu diariu! Este uă foiă mare şi urîtă ce o citesce tata tocmai cându copii s…

Radu Albu-Comănescu. Marthe Bibesco, diplomate culturel : une grande européenne

Une conférence organisé par la Maison Roumaine a eu lieu le samedi, 14 mars à 16h30, aux Apprentis d'Auteuil, salle Rainbaux/Darboy, 40, rue Jean de la Fontaine, 75016 Paris. M° Jasmin
Intitulée: "Marthe Bibesco, diplomate culturel: une grande européenne" elle q été présentée par M. Radu Albu-Comănescu, universitaire, Faculté d'Etudes Européennes, Université Babes-Bolyai de Cluj-Napoca. Voici le resumé.
Marthe Bibesco, diplomate culturel : une grande européenne Connue pour ses ouvrages littéraires et pour une vie sociale d'exceptionnelle brillance, Marthe princesse Bibesco (1886-1973) n'est pas seulement un écrivain français d'origine roumaine ; à travers ses ouvrages, elle fait aussi preuve d'une véritable pensée historique et diplomatique qui lui donne les traits de ce qu'on appelle aujourd'hui « un diplomate culturel ». En Marthe Bibesco se mêlent un esprit politique, un esprit poétique interprétatif et une passion historique assidument cultivé…

Cetățeni ai României cer să poată călători în Republica Moldova fără vize și pașapoarte

Platforma Unionistă Acțiunea 2012 vă invită la protestul organizat în fața Ambasadei Republicii Moldova și a Ministerului Afacerilor Externe,pentru a ne manifesta dezacordul față de necesitatea ca cetățenii români să dețină pașaport dacă doresc să călătorească în Republica Moldova.
În contextul actual, tot mai puțini români au pașaport,dupa aderarea României în 2007 la U.E. De asemenea, putem călători pe baza buletinului și în state precum Serbia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Albania şi Georgia - state care,asemenea Republicii Moldova nu se află în U.E.
Această situație este cu atât mai nefirească, cu câtconștientizăm că în Basarabia sunt români, cu care împărțim același trecut istoric, aceeași civilizație și aceeași limbă. Există şi un aspect practic al problemei: la ora actuală, principalul partener comercial al Republicii Moldova este România. De asemenea, principalul aflux de turişti în Republica Moldova provine din România, lucru firesc dacă ne gândim că pe teritoriul Republici…

Marin IFRIM. Patria poeților români este limba română. Ion Gheorghe și Nichita Stănescu

A tras sau nu Nichita Stănescu, cu coada ochiului, la maestrul buzoian Ion Gheorghe? Este incredibil cât de asemănătoare poate fi uneori „linia directoare“ a conștiinței artistice a unor mari poeți români, atunci când e vorba despre patriotism! Asupra acestui fapt mi-a atras atenția poetul Nistor Tănăsescu, oferindu-mi, drept dovadă, un text scanat dintr-o revistă de acum 44 de ani.
            Prin cele ce urmează nu vreau să știrbesc cu nimic prestigiul literar de care se bucură marele poet Nichita Stănescu, însă nici nu pot trece sub tăcere faptul că celebra sintagmă „Patria mea este limba română” îi aparține, de fapt,  poetului de origine buzoiană Ion Gheorghe, drept pentru care citez: „PATRIA CARE ESTE, plus cea în care nu voi mai fi, ci numai cărțile mele. Este aceea în care eu am pretins; în care încerc să învăț și pe alții pentru că m-au învățat; și mai este patria numită LIMBA ROMÂNĂ unde muncesc…“ („Viața studenţească“, 16 august 1971). 
           Abia după 11 ani, în 1982, în…

Isabela Vasiliu-Scraba, SCRISOARE DESCHISĂ către dl Aurelien Demars

Stimate domnule Aurelien Demars,

Argumentarea respingerii participării mele la Colocviul Cioran din 7-9 mai 2015 este atat de șubredă, încât v-as ruga sa faceți efortul să gasiti temeiuri mai convingătoare. Dacă rațional nu v-ați putut susține poziția defavorabilă mie (asa cum voi arăta în cele ce urmează) înseamnă fie că irațional (după vizionarea pe youtube a comunicării mele, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran- prophète de la vraie sainteté, URL http://www.scribd.com/doc/187765196/Isabela-Vasiliu-Scraba-Emil-Cioran-prophete-de-la-vraie-saintete la Colocviul Cioran 2011, inregistrată în două părți https://www.youtube.com/watch?v=vabhvW-nU9U si partea doua https://www.youtube.com/watch?v=2BHknoJPFpg sau după citirea textului https://isabelavs2.wordpress.com/emil-cioran/isabelavs-cioranmistic15/ ) v-au copleșit porniri negative de discriminare (din cauza sexului, a vârstei și a originii) fie că a fost vorba de un refuz a priori, iar dumneavoatră v-a revenit doar misiunea de a-i da o f…

Viorel Boldiş— „Ar trebui să vă cuprindă teama”

Viorel Boldiş
„Ar trebui să vă cuprindă teama”


Ar trebui să vă cuprindă teama
Burtoşi cu cefe groase, parveniţi,
Până la urma poporu-şi va da seama
De unde pizda mamii voastre proveniţi.Aţi terfelit o-ntreagă naţiune,Orgoliul unui întreg poporS-a prăpădit, de nu ne mai rămâneDecât să punem iarăşi mâna pe topor.
Aţi cumpărat şi aţi vândut de toate, Până şi sufletul ni l-aţi vândut pe bani,E timpul să strigăm: nu se mai poate,Noi nu suntem o ţară de ţigani! 
V-aţi bătut joc de lege şi de datini,De şcoli s-a ales praful, vai de noi!Popor român, periculos te clatini,Declară parveniţilor război!
Nu mai avem nici fabrici, nici uzine,De cât ne-aţi mai privatizat minţind,A voastre buzunare gem de pline,Românii gem de foame, suferind.
Pământurile toate-s de ocară,Acum vreţi să le vindeţi la străini,S-ajungem naţiune fără ţară?Blestem pe capul vostru de haini! 
Ascultaţi bine, vă spun pe româneşte:Ar trebui să vă cuprindă teama!Nu mai e mult, poporul se trezeşte,Voi l-aţi belit, el vă va face seama.( su…

Bruno Ștefan. Părintele Vichentie (o po-vestire)

Gerul năpraznic şi zilele mohorâte de la jumătatea lunii ianuarie îi ţineau pe cei mai mulţi oameni în casele lor. Gheaţa de pe trotuare nu fusese îndepărtată de angajaţii primăriei şi devenise periculoasă din cauza mormanelor de zăpadă aruncate de pe străzi, care îngustau circulaţia pietonilor. Părintele Vichentie înainta cu greu printre ele şi îşi dădu seama că nu va ajunge prea repede la mitropolie. Se opri lângă statuia lui Eminescu din faţa Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi. Privind-o îşi dădu seama că multe din evenimentele importante ale vieţii lui au fost legate de Mihai Eminescu şi de ziua de 15 ianuarie.

– Cât de mult m-ai influenţat Eminescule! – murmură el în barbă.

Îşi aduse aminte că a fost făcut pionier în urmă cu aproape jumătate de veac în faţa statuii lui Eminescu din Ipoteşti. Drumul din Coşula lui natală la Ipoteşti a fost făcut într-un autobuz vechi, neîncălzit, pe o şosea plină de gropi şi necurăţată de zăpadă, iar pe dealul de la Cătămăreşti un cauciuc a …