marți, 7 martie 2017

Raluca Pancu Eugen Simion, despre apelul academicienilor: „Există o schizofrenie în statul român. Unii nu mai vor să respecte democraţia”

Eugen Simion, despre apelul academicienilor: „Există o schizofrenie în statul român. Unii nu mai vor să respecte democraţia”

În plin scandal politic şi cu sute de mii de oameni în stradă la proteste, peste 80 de membri ai Academiei Române au semnat un apel surprinzător în care cheamă alături de ei „întregul popor, pe toţi locuitorii acestui pământ” pentru a apăra identitatea şi suveranitatea României.
Share pe Facebook 4792 afişări
Eugen Simion, despre apelul academicienilor: „Există o schizofrenie în statul român. Unii nu mai vor să respecte democraţia” (Imagine: Bogdan Baraghin/ Foto Mediafax)
Semnatarii apelului se declară „îngrijoraţi de evoluţiile interne şi internaţionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă şi alarmantă încercare de erodare a identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României, cu multe acţiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate 'corectitudini politice', dar şi cu multe acţiuni îndreptate direct împotriva statului şi poporului român”.Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan-Aurel Pop, susţine că acest apel "a fost conceput treptat" şi lansat pe 8 februarie, când a fost gata, menţionând că "s-a potrivit şi cu această sfâşiere în societatea românească", în faţa căreia "Academia nu poate rămâne pasivă".
"Se leagă de proteste, se leagă de lipsa de colaborare a unor instituţii ale statului. Instituţiile statului trebuie să fie puse în slujba cetăţeanului şi să lucreze pentru binele public. Or, în ultima vreme, în societate văd multe orgolii şi individuale, mai ales, decât de grup", a detaliat Ioan-Aurel Pop.
În schimb, academicianul Eugen Simion, afirmă că "punctul real de plecare" al apelului a fost apariţia în Monitorul Oficial a cererii de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Simion a invocat existenţa unei „schizofrenii” la nivelul statului român "începând cu ortografia" şi continuând cu "disensiunile din sfera politică care sunt mari de tot". "Există o prăpastie în momentul de faţă în viaţa noastră publică. Impresia mea este că oamenii politici români, ultimul lucru la care se gândesc ei când vorbesc şi acţionează este România", a declarat Simion, subliniind faptul că politicienii ar trebui să înceapă un dialog politic şi trebuie "să nu mai fie atât de aroganţi faţă de poporul ăsta". După publicarea apelului, fostul minstru al Educaţiei, Mircea Dumitru, care figurează printre semnatari, s-a delimitat de demers. susţinând că nu se regăseşte „nici în stilistica, nici în retorica şi nici în multe dintre ideile susţinute în această scrisoare”.
Apelul  membrilor ai Academiei Române vine în mijlocul unei perioade tensionante în România, care a acumulat, pe de-o parte, nouă zile de proteste faţă de decizia Guvernului de a modifica prin ordonanţă de urgenţă Codurile Penale, şi, pe de altă parte, cinci zile de manifestări pentru susţinerea Executivului. Piaţa Victoriei - Piaţa Cotroceni, două tabere, aceeaşi Românie. De ce tocmai acum acest apel? "Dintr-o întâmplare", este răspunsul rectorului Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan-Aurel Pop, care a explicat, pentru Gândul, cum "a fost conceput treptat" acest apel, materializat într-o scrisoare, prin care academicienii se "pronunţă cu tărie în favoarea identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale".
"El a avut o perioadă de coagulare şi toţi membrii şi-au spus părerile. Unii au adus îmbunătăţiri. A fost formulat într-o perioadă mai îndelungată şi l-am lansat acum pentru că acum a fost gata, dar s-a potrivit şi cu această falie, această sfâşiere în societatea românească şi cred că Academia nu poate rămâne pasivă", a declarat, pentru Gândul, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan-Aurel Pop.
De cealaltă parte, academicianul Eugen Simion susţine că apelul a fost conceput, de fapt, la începutul lunii februarie de un grup şi că "s-a potrivit" cu manifestările, dar că "punctul real de plecare" a fost apariţia în Monitorul Oficial a cererii de autonomizare a Ţinutului Secuiesc. Simion susţine că "există o prăpastie în momentul de faţă în viaţa noastră publică" şi că "ultimul lucru la care se gândesc" politicienii "când vorbesc şi acţionează este România".
"Eu cred că este o problemă această schizofrenie care există în statul român la ora actuală, în populaţia românească, începând cu ortografia. Sunt unii care nu acceptă ortografia oficială recomandată de Academia Română şi susţinută de lege. Până la disensiunile din sfera politică care sunt mari de tot (...) De aceea grupul care a iniţiat, eu l-am semnat, pentru că este un apel care se adresează şi intelectualilor, dar tuturor românilor să fim atenţi cu ţara aceasta să nu mai batjocorim valorile noastre, să facem un alt tip de educaţie publică", a explicat, pentru Gândul, Eugen Simion, spunând că scrisoarea ar avea, de fapt, 95 de susţinători, nu 84.
În viziunea lui Ioan-Aurel Pop, având în vedere "atentatele" apărute în ultima vreme la adresa identităţii naţionale şi enumerând aici "limba, originea, tradiţiile, credinţa, ţara", membrii Academiei, pe care a caracterizat-o drept "o instituţie umană, nu Dumnezeiască", "ar putea fi consultaţi ca nişte experţi în problema echilibrului" din societatea românească. Întrebat dacă disputele invocate includ şi protestele din ţară, Pop a răspuns afirmativ, adăugând că se leagă şi "de lipsa de colaborare a unor instituţii ale statului".
"Instituţiile statului trebuie să fie puse în slujba cetăţeanului şi să lucreze pentru binele public. Ori, în ultima vreme, în societate văd multe orgolii şi individuale, mai ales, decât de grup. Iar ţara e o comunitate, adică este o alcătuire de grup care nu poate exista fără reguli, fără rânduieli. Noi trebuie să fim o voce în această Uniune Europeană şi eu recunosc că nu e simplu în condiţiile în care xenofobia şi naţionalismele îşi fac loc în ţări în care credeam că sunt eradicate, în ţări occidentale care ne-au oferit exemple. Noi propunem să fim un factor de echilibru, să ne păstrăm identitatea, dar în acelaşi timp să îi respectăm pe toţi ceilalţi din jurul nostru", a mai spus Pop.
Pe de altă parte, Eugen Simion a vorbit despre existenţa unei "dihonii" (n.r - neînţelegeri) care există între români la ora actuală, fiind de părere că unii dintre aceştia "nu vor să mai respecte democraţia" întrucât nu ies la vot şi "pe urmă sunt supăraţi că au câştigat alţii".
"Românii se detestă, nu mai vor să asculte unii pe alţii, nu mai vor să accepte explicaţiile unei noţiuni. Trebuie să intervină Curtea Constituţională să explice şi după aia să se dumirească românii că e vorba de altceva. Deci nu mai funcţionează. Plus că unii nu vor să mai respecte democraţia, regulile democraţiei. S-au făcut alegeri, sunt alegeri. Nu avem ceva mai bun decât democraţia", a spus Simion.
Cu toate acestea, Eugen Simion nu este de părere că protestele sunt un factor de dezechilibru, ci "de expresie" şi că ele "arată starea de fapt".
"Adică oamenii care au ieşit au argumente pentru ce sunt nemulţumiţi, unii acumulate în decursul vremii. Dar faptul că nu ne înţelegem în chestiuni esenţiale. Eu cred că nu ne înţelegem, în primul rând, în privinţa democraţiei, ce înseamnă democraţie. Nu putem impune o dictatură a unui grup. Asta nu se poate", a mai spus criticul literar.
Întrebat dacă consideră că societatea românească este scindată, Ioan-Aurel Pop a răspuns negativ, punctând însă că "este uşor dezorientată".
"Cred că sunt câteva instituţii în această ţară care nu au scop politic şi care ar putea crea o atmosferă mai potrivită de ideii de muncă, de construcţie, care trebuie să ne caracterizeze în timpul care urmează", a mai spus rectorul Universităţii Babeş-Bolyai.
La pol opus, Simion este de părere că societatea este divizată "enorm".
"În primul rând, înafară de oamenii politici, intelectualii sunt scindaţi. Aproape că au eliminat, în ultimele decenii, tema unităţii, a spiritualităţii. Cu lucrurile acestea nu ne putem juca. Trebuie un dialog social şi să înceapă un dialog politic, să nu mai fie atât de aroganţi faţă de poporul ăsta", a încheiat Eugen Simion.
Mircea Dumitru:  Nu mă regăsesc nici în stilistica, nici în retorica şi nici în multe dintre ideile susţinute în această scrisoare
O poziţie pe acest subiect a avut şi fostul ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru, care figurează printre semnatarii scrisorii. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Mircea Dumitru se delimitează de scrisoarea celor 84 de academicieni, spunând că nu se regăseşte "nici în stilistica, nici în retorica şi nici în multe dintre ideile susţinute în această scrisoare".
"Conţinutul scrisorii mi-a rămas necunoscut până în momentul publicării lui, astăzi. Ca atare, mă văd acum nevoit să mă disociez de textul de astăzi şi să spun că nu mă regăsesc nici în stilistica, nici în retorica şi nici în multe dintre ideile susţinute în această scrisoare. Mai mult, în apelul public de acum câteva zile, pe care l-am semnat împreună cu mai mulţi colegi din Universitatea din Bucureşti, şi pe care eu l-am iniţiat, denunţ derapajele grave de la respectarea normelor şi a regulilor statului de drept şi mă exprim fără echivoc împotriva corupţiei şi a tuturor politicienilor şi persoanelor publice care pun în pericol ordinea de drept. Regret situaţia creată şi cred că mediul academic trebuie să rămână un apărător al mecanismelor statului de drept şi ale democraţiei", a scris Mircea Dumitru pe pagina sa de Facebook.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu