Treceți la conținutul principal

Eva Șimon: Ungurii se sporesc prin bani, românii dispar din nepăsare

Eva Șimon: Ungurii se sporesc prin bani, românii dispar din nepăsare

Email Imprimare PDF
25_eva_simonAutoritățile din București sunt și după 27 de ani tot la faza de a asculta problemele românilor din afară, și nu la soluționarea acestora. România, dacă nu va fi atentă, în câțiva ani îi va pierde definitiv nu doar românii din jurul granițelor, deși sigur cel mai mult pe noi ne doare asimilarea și dispariția comunității istorice românești din Ungaria, dar suntem convinși că vor fi maghiarizați și cetățenii români de naționalitate română de pe lângă granița cu Ungaria, scrie Eva Șimon în Foaia Românească, preluată de Romanian Global News.
Mai nou, în presa centrală (și centralizată) din Ungaria este la modă să se arunce în stânga și în dreapta cu miliar- dele: 1 miliard de forinți pentru funcționarea și programele asociațiilor civile ale naționalităților! (Cum ajung în oala asta și autoguvenările minoritare, nu prea ne dăm seama...) Alte 2,6 miliarde pentru funcționarea asociațiilor civile. (Bineînțeles, cu excepția celor șoroșiste!) 54 de miliarde pentru instituțiile de învățământ susținute de biserică! (Menționăm: noi, românii, nu avem nici o școală susținută de biserica românească, adică de BOR, căci baptiștii români teoretic pot înființa școli pe baza legii din Ungaria, dar sunt prea puțini, nu întrunesc condițiile numerice.) 150 de milioane de forinți sprijin suplimentar pentru grădinițele și școlile naționalităților! (Da, de aici a primit și grădinița din Micherechi un singur milion. Şi ce bine ne-a picat.) Poate dacă ar fi finanțate în mod corespunzător nu ar mai fi nevoie de suplimentare. Atunci însă ar dispărea știrile bombastice.
În legătură cu finanțarea naționalităților se pune mai mult accentul pe sume, decât pe conținut. Asta nu interesează pe nimeni. Nici pe ei, nici pe ai noștri. Vitrina să fie arătoasă, conținutul nu contează. Se dau miliarde și milioane pentru Autoguvernările pe Ţară ale naționalităților, care sunt întruchiparea mult trâmbițatei autonomii culturale.
Cu asta se pot scoate ochii tuturor vecinilor, care nu fac la fel.
Dacă sumele destinate naționalităților din țară vi se par enorme, adăugați mai multe zerouri și veți primi exact cât se dă pentru etnicii maghiari din Ardeal, Voivodina, Ţara de Sus (Felvidék din Slovacia), Transcarpatia sau Prekmurje (Muravidék din Slovenia). Așa cum le place autorităților din Budapesta să spună, evitând cu mare grijă ca nu cumva să rostească numele țărilor vecine.
Zilele trecute s-a anunțat că Guvernul Ungariei acordă 17,2 miliarde de forinți pentru grădinițele ungurești din jurul Ungariei. Din acest fond se vor construi 68 de grădinițe noi, se vor face îmbunătățiri la alte 215, și se vor crea minimum 1500 de „colțuri ungurești". Așa cum a anunțat secretarul de stat responsabil pentru acest domeniu, aceste finanțări au și un scop concret: „ca să-i «prindă» pe copii din primul moment pentru cauza ungurească, pentru instituțiile ungurești și ca să le mențină identitatea ungurească" (citat din presa maghiară). Momentan numărul copiilor care frecventează grădinițele ungurești din jurul granițelor este de 48 de mii, dar se preconizează ca acesta să crească la 60 de mii. „Ne dorim ca și copiii din căsătoriile mixte să frecventeze instituțiile maghiare", a mai spus politicianul maghiar.
Autoritățile de la Budapesta știu foarte bine: pe bani ungurești poți să faci școli și grădinițe bilingve perfecte. Au făcut deja experiențe pe naționalitățile din țară. Şi funcționează. Din toate ies tineri cu identitate ungurească.
Trebuie doar ca țările din jur, în cazul nostru România, să continue să se joace de-a baba-oarba, să dea vina și pe mai departe pe alte probleme mult mai urgente și importante. Sigur și noi dorim autostrăzi de la Nădlac până la București și de la Borș până la Iași, și noi vrem desființarea corupției și a hoției, dar în același timp vrem și o viață etnică echilibrată, normală, la granița româno-maghiară. Vrem prea mult?
Eva Şimon, Foaia Românească

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE