Recuperări. Buletin DIVERS situația minoritățilot în România

 De : divers_buletin-admin@mediafax.ro
Répondre à : divers_buletin@mediafax.ro
À : <divers_buletin@bouncer.mediafax.ro>
Date : jeudi 19 février 2004 12:08
Objet : DIVERS Nr.6/2004



Buletin Divers nr. 6 (152) / 19 februarie 2004
Actualitatea
Kievul nemultumit in continuare de situatia ucrainenilor din Romania 

Procesul Hadareni se judeca in latura sa civila 

Primele protocoale de colaborare locala Partida Romilor-PSD 

Protocolul PSD-UDMR pentru 2004 va fi semnat luna aceasta 

Maghiarii din Romania se pregatesc pentru alegerile locale 

UDMR Arad conditioneaza sustinerea candidatului PSD la Primarie 

Maghiarii unionisti vor dubla cetatenie 

Interes maxim in Covasna pentru ajutoarele acordate elevilor maghiari 

Protest al unor partide privind cifrele de scolarizare separate la UMF Mures 

Judecatoria a aprobat inregistrarea ULMR ca organizatie etnica 
Focus
Restituirea imobilelor cultelor religioase se desfasoara cu greutate 

≥In Romania nici o lege a retrocedarilor nu aplica principiul restitutio in integrum‰  - interviu cu Marko Attila, vicepresedinte al Comisiei speciale de restituire a imobilelor care au apartinut cultelor religioase 
Eveniment
Conditii mai dure pentru accesul minoritatilor nationale in Parlament 

Liderul PRM isi cere scuze poporului evreu 

Radu F. Alexandru l-a dat in judecata pe C.V. Tudor 

Reuniune a partii romane a Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului 
Initiative-organizatii
Fundatie pentru administrarea viitoarei televiziuni maghiare independente din Transilvania 

Jubileul statului sirb sarbatorit si in Romania 

Masa gratuita pentru elevii rromi din Vaslui∑ 

.. si carti de identitate pentru cei argeseni 

Zece tineri rromi au devenit jurnalisti 

Club interetnic in Bucovina 
International
Proteste in Ungaria fata de intentia celebrarii unui fost premier antisemit 

Jacques Chirac sustine ca Franta nu este o tara antisemita 

Minoritatile croate isi aleg reprezentantii in administratiile locale 

Guvernul Slovaciei a elaborat proiectul legii antidisciminarii 
Documentar
Bosnia ˆ o noua incercare de depasire a tensiunilor interetnice 


Actualitatea 
Kievul nemultumit in continuare de situatia ucrainenilor din Romania 
BUCURESTI - Ministrul ucrainean de Externe, Konstyantin Grishcenko, aflat in vizita oficiala la Bucuresti a declarat miercuri 18 februarie ca in ceea ce priveste drepturile minoritatilor, membrii comunitatii romanesti din Ucraina au doua scoli cu predare in limba romana, care primesc fonduri de la bugetul de stat, o sectie la Universitatea din Cernauti care pregateste profesori de limba romana, ziare in limba romana si emisiuni de radio. In schimb, considera oficialul de la Kiev, cele 62.000 de ucrainieni din Romania nu beneficiaza de aceleasi posibilitati in domeniul educatiei si culturii in limba proprie si nici in privinta mijloacelor de informare in masa. Konstyantin Grishcenko a adaugat ca subiectul trebuie tratat la nivelul stabilit de normele europene, aplicindu-se acelasi tratament ucrainienilor in Romania si in alte tari din zona. 
In replica, si ministrul roman de externe Mircea Geoana a spus ca Bucurestiul are la rindul sau o lunga lista de probleme pe care comunitatea romaneasca din Ucraina „ni le ridica si, in mod firesc, le ridicam si noi, la rindul nostru. Nu avem nici un alt interes decit sa vedem toti cetatenii Romaniei, indiferent de etnia lor, simtindu-se bine si in Romania, si protejati in drepturile lor fundamentale, asa cum credem ca mai este multa treaba de facut si in Ucraina cu privire la minoritatea romaneasca‰. Problemele invocate de Mircea Geoana se refera, mai intii, la reprezentarea romanilor in parlamentul ucrainean, lucru care nu este garantat prin lege, asa cum este in Romania dar si la scaderea continua a numarului scolilor romanesti. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Procesul Hadareni se judeca in latura sa civila 
TIRGU MURES ˆ Etnicii rromi din localitatea mureseana Hadareni cer daune morale si despagubiri de citeva miliarde de lei pentru casele care le-au fost incediate in conflictul interetnic din 1993, in procesul civil de la Curtea de Apel Tirgu Mures, desi locuintele le-au fost reconstruite cu fonduri guvernamentale in perioada 1996-1999. 
Avocatul rromilor, Vasile Ghere, a declarat, vineri 13 februarie, corespondentului Mediafax, ca la prima sentinta nu s-au acordat daune morale si nici despagubiri pentru bunurile mobile detinute de rromii carora le-au fost incendiate casele in toamna anului 1993, iar la stabilirea cuantumului despagubirilor, conform practicii judiciare, nu pot fi luate in considerare ajutoarele acordate de stat. 
In proces s-au constituit ca parti civile 19 persoane, unele dintre ele reprezentate de mostenitori, precum si Spitalul orasenesc Ludus, unde au fost internate trei victime ale evenimentelor din septembrie 1993 si care doreste recuperarea cheltuielilor de spitalizare ale acestora. Dintre petentii care au cerut daune morale, cea mai mare suma se ridica la 500 de milioane de lei, a precizat Ghere.  Cei opt avocati ai celor peste 30 de inculpati au cerut insa reducerea cuantumului despagubirilor acordate partilor civile pentru imobile si respingerea pretentiilor la plata daunelor morale ca exagerate si nefondate. Ei au afirmat ca, in ceea ce priveste bunurile mobile, prejudiciile nu au fost dovedite, la dosar existind doar declaratii ale unor martori, nu si probe privind existenta lor. In plus, unul dintre avocati a afirmat ca, dupa ce statul a reconstruit casele, unii dintre rromi au vindut ferestre, usi, dupa care au plecat din localitate, insa aparatorul Ghere a replicat ca este vorba doar de un caz izolat si nu se poate generaliza. Completul de judecata a cerut reprezentantului procuraturii si tuturor aparatorilor sa depuna concluzii scrise la dosar, la registratura, pina in data de 20 februarie. Pronuntarea in aceasta cauza urmeaza sa aiba loc in data de 27 februarie. 
Potrivit rechizitoriului intocmit de procurori pe data de 12 august 1997, in noaptea de 20 spre 21 septembrie 1993, in Hadareni, 13 locuinte au fost incendiate si alte cinci distruse intr-un conflict interetnic. Patru persoane au murit, dintre care trei etnici rromi. Acestia din urma au fost ucisi de catre o multime furioasa, nemultumita de asasinarea in prima instanta a unui cetatean roman. Casele rromilor au fost reconstruite cu fonduri guvernamentale in perioada 1996-1999. 
In urma conflictului, rromii au intentat procese care au durat peste un an la instantele muresene. Pe de alta parte, latura penala a dosarului ≥Hadareni‰ se judeca, in continuare, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), care a admis dosarul in urma sesizarilor organizatiilor de aparare a drepturilor omului din Romania. 
Varianta autoritatilor statului este contrazisa de ancheta paralela facuta de APADOR-CH si Liga Pro Europa. Conform acestora, impotriva etnicilor rromi a fost planuita o actiune de indepartare si pedepsire, asteptindu-se doar un motiv pentru declansarea acesteia. 
In primii ani ai deceniului noua, in Romania au avut loc peste 30 de cazuri de violenta colectiva indreptate impotriva rromilor, soldate cu 13 victime si incendierea a peste 300 de case. La Mihail Kogalniceanu, in judetul Constanta, au fost incendiate 32 de case si distruse inca 4 in data de 9 octombrie 1990. A urmat apoi episodul Bolintin, in judetul Giurgiu, unde au avut loc evenimente asemanatoare in 6 - 7 aprilie 1991, cind au fost incendiate 22 de case iar doua au fost distruse. O luna mai tirziu, la Ogrezeni, in 16 ˆ 18 mai 1991 au fost incendiate 21 de case. In aceeasi zi erau incendiate 13 case in Bolintin Vale. A urmat apoi, in 5 iunie 1991 Gaiseni unde 3 case au fost incendiate iar 6 distruse. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Primele protocoale de colaborare locala Partida Romilor-PSD 
CONSTANTA - Deputatul Madalin Voicu a negociat la sfirsitul saptaminii trecute la Constanta ratificarea protocolului de colaborare politica intre filiala locala a Partidei Rromilor si Partidul Social Democrat. 
Organizatiile judetene ale celor doua formatiuni vor ratifica saptamina aceasta protocolul de colaborare politica si asistenta, negociat si semnat la sfirsitul anului trecut la nivel central de liderii partidelor. 
Deputatul PSD Madalin Voicu a declarat duminica 15 februarie, intr-o conferinta de presa, ca protocolul de colaborare cuprinde zece prevederi punctuale care se refera atit la acordarea reciproca a sprijinului politic pentru cistigarea alegerilor locale si parlamentare din anul 2004, cit si la promovarea reprezentantilor etniei rromilor in structurile locale deliberative si in administratie, precum si promovarea in continuare a masurilor specifice sociale de integrare si protectie. Facind apel la reprezentantii etniei rroma, Madalin Voicu le-a cerut acestora fidelitate si loialitate fata de liderul PSD si presedintele tarii. 
Pe de alta parte, Partida Romilor Social-Democrata Cluj va sustine candidatii PSD la functiile de primari si de presedinte al Consiliului Judetean Cluj, aceasta prevedere fiind cuprinsa in protocolul privind parteneriatul dintre cele doua filiale semnat, joi 12 februarie, la Cluj. 
Documentul mai prevede ca cele doua formatiuni se vor consulta in completarea listelor electorale, tinindu-se cont de ponderea numerica, precum si de popularitatea si competenta fiecarui candidat. "Protocolul cuprinde aspecte legate de relatiile de colaborare si sprijin reciproc in spiritul prevederilor Constitutiei Romaniei, aafirmarii identitatii culturale si a respectarii si promovarii traditiilor specifice etniei rromilor in judetul Cluj. 
Cele doua filiale vor conlucra in scopul sustinerii Programului de guvernare al PSD si a procesului de integrare a tarii noastre in NATO si in UE", a precizat presedintele executiv al PSD Cluj, Vasile Soporan. Presedintele Partidei Romilor Cluj, Aurel Rosianu, a declarat ca pina in 15 martie la protocol va fi atasata o anexa cu cererile rromilor. "In schimbul sustinerii candidatilor PSD la primarii cerem locuri eligibile pe listele PSD la consilii locale, in anumite localitati. Noi mergem pe liste proprii pentru consilii locale, dar vrem si cite un loc pe listele PSD", a explicat Rosianu. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Protocolul PSD-UDMR pentru 2004 va fi semnat luna aceasta 
BUCURESTI - Protocolul de colaborare intre PSD si UDMR pentru anul 2004 este pregatit si va fi semnat de cele doua formatiuni politice pina la inceputul lunii martie, a declarat, marti 17 februarie, purtatorul de cuvint al PSD Bogdan Niculescu Duvaz. Acesta a precizat ca protocolul se va referi la anul electoral si va cuprinde prevederi punctuale privind sprijinul in plan parlamentar. 
Desi la mijlocul lunii ianuarie, liderul UDMR Marko Bela s-a pronuntat in favoarea incheierii unui protocol in anul 2004 pentru a asigura "stabilitatea politica", acest document nu a fost semnat pentru ca reprezentantii Uniunii au cerut ca intii sa fie indeplinite integral prevederile protocolului din anul 2003. Punctele din protocolul din 2003 ramase nerezolvate erau reamplasarea Statuii Libertatii la Arad si infiintarea de facultati cu predare in limba maghiara la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Maghiarii din Romania se pregatesc pentru alegerile locale 
ODORHEIUL SECUIESC - UDMR va porni in alegerile locale din acest an cu mesajul deplinei deschideri si al unitatii, s-a afirmat, vineri 13 februarie, in cadrul conferinei organizate la Odorheiul Secuiesc de organizatiile locale ale UDMR, impreuna cu liderii acestei formatiuni.
 Dupa reuniune, presedintele Marko Bela a spus ca in majoritatea localitatilor cu populatie secuiasca vor fi organizate alegeri preliminare, pentru a decide asupra candidatilor la posturile de primar si consilieri locali. 
Pe de alta parte, Consiliul National Maghiar din Transilvania nu va participa la alegerile locale din acest an, dar va sprijini acele forte politice care isi asuma reprezentarea intereselor comunitatii privind autonomia, s-a decis in cadrul sedintei de simbata 14 februarie, de la Cluj, a Comitetului Permanent al CNMT. 
Organizatia si-a exprimat speranta ca, o data cu realizarea pluralismului politic in regiunile cu populatie majoritar maghiara, se va intari reprezentarea maghiarilor si a intereselor lor in institutiile administratiei locale. 
Totodata, presedintele CNMT, Tokes Laszlo a criticat Partidul Socialist Ungar, deoarece, din Transilvania, doar UDMR a fost invitata sa participe la o viitoare reuniune la virf ungaro-maghiara, transmite Agentia MTI. (DIVERS)
cuprins <#x> 
UDMR Arad conditioneaza sustinerea candidatului PSD la Primarie 
ARAD - UDMR Arad va propulsa un candidat propriu la Primarie si nu-l va sprijini pe cel al PSD daca partidul de guvernamint nu va rezolva problema Statuii Libertatii in  favoarea maghiarilor, a declarat, luni 16 februarie, corespondentului Mediafax, presedintele filialei locale a Uniunii, Andras Kiraly. 
"La Arad, soarta statuii va cintari cel mai mult in luarea unei decizii. In cazul in care solutia gasita va fi defavorabila comunitatii maghiare, nu avem de ce sa mai sprijinim un candidat PSD. E normal ca vom intra si noi in lupta electorala", a spus Kiraly. Liderul Uniunii a precizat ca in scurt timp va avea consultari si cu reprezentantii locali ai PNL si PD, privind alegerile locale, insa a omis sa spuna daca se gindeste la o colaborare cu aceste partide, in privinta reamplasarii statuii. 
La sfirsitul saptaminii, liderii centrali ai UDMR si PSD vor avea din nou negocieri in privinta reamplasarii Statuii Libertatii. UDMR insista ca monumentul sa fie ridicat pe locul aprobat de Consiluiul Local Municipal, respectiv in Piata Pompierilor, in timp ce Ministerul Culturii crede ca locatia cea mai potrivita ar fi Cetatea Aradului, unde sa fie realizat un "Parc al reconcilierii romano-ungare". (DIVERS)
cuprins <#x> 
Maghiarii unionisti vor dubla cetatenie 
CLUJ-NAPOCA - Integrarea in luna mai a Ungariei in UE presupune si o reconsiderare a relatiilor maghiarilor de pretutindeni cu patria mama, a declarat, la sfirsitul saptaminii trecute, la Cluj, Patrubany Miklos, presedintele Uniunii Mondiale a Maghiarilor (UMM), citat de cotidianul Evenimentul Zilei. 
UMM isi propune sa militeze in continuare pentru institutionalizarea de catre puterea de la Budapesta a cetateniei duble sau extrateritoriale, de care sa poata beneficia de drept fiecare maghiar. La intilnirea de la Cluj, presedintele UMM a salutat infiintarea Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania si a Consiliului National al Secuilor, considerate ca eforturi de instaurare a pluralismului in comunitatea maghiarilor din Transilvania. Patrubany Miklos a spus ca politica impaciuitoare pe care o urmeaza UDMR, dar mai cu seama amestecul puterii de la Budapesta in problemele interne ale comunitatii maghiare din Ardeal sint privite critic de catre maghiarii din Occident. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Interes maxim in Covasna pentru ajutoarele acordate elevilor maghiari 
SFINTU GHEORGHE - Peste zece mii de cereri pentru acordarea ajutoarelor oferite de Guvernul Ungariei elevilor care invata in limba maghiara au fost depuse, in ultimele zece zile, la birourile autorizate din judetul Covasna, desi termenul limita pentru depunerea documentelor este 30 aprilie. 
Seful Biroului de Informare despre legea statutului maghiarilor de peste hotare din zona Tirgu Secuiesc, Molnar Endre, a declarat ca, pina in prezent, au fost depuse 4.050 de cereri, motiv pentru care a fost solicitata  suplimentarea formularelor. Programul inceput in 2 februarie atrage zilnic la Biroul din Tirgu Secuiesc 150-200 de persoane, iar in satele din zona in medie 50 de persoane. 
Cseh-Szilagyi Istvan, seful Biroului de Informare din zona Sfintu Gheorghe, a declarat, la rindul sau, ca a primit 8.800 de formulare, iar peste 6.000 au fost deja completate. In cursul saptaminii trecute in medie 150 de persoane au mers la acest birou, iar in ultimele zile aproximativ 600 de oameni au completat formularele pentru a beneficia de subventia de 20.000 de forinti. De aceasta subventie beneficiaza, din clasa intii pina la virsta de 18 ani, elevii care invata in limba maghiara sau cei care invata in limba romana, dar pot dovedi ca fac ore de limba maghiara in particular. (DIVERS) 
cuprins <#x> 
Protest al unor partide privind cifrele de scolarizare separate la UMF Mures 
TIRGU MURES ˆ Reprezentantii filialelor din judetul Mures ale PNL, PD, PUNR si PUR au au adoptat o rezolutie comuna prin care solicita retragerea Hotaririi de Guvern vizind cifrele de scolarizare separate la Universitatea de Medicina si Farmacie din Tirgu-Mures, transmite corespondentul Mediafax.
 Scrisoarea, semnata de liderii celor patru filiale, urmeaza sa fie transmisa in cursul zilei de vineri 13 februarie presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si premierului Adrian Nastase si ministrului Educatiei, Alexandru Athanasiu. 
Liderii celor patru filiale au precizat, joi 12 februarie, intr-o conferinta de presa comuna, ca demersul lor nu poate fi catalogat drept antimaghiar, dar ca este necesar ca actul normativ in cauza sa fie retras pentru ca incalca Constitutia Romaniei si Legea invatamintului, care garanteaza principiul autonomiei universitare. 
"Nu putem fi de acord sa-si faca UDMR campanie electorala si PSD sa-si protejeze spatele in Ardeal fata de electoratul UDMR, prin aceasta Hotarire de Guvern‰, a declarat liderul PNL Tirgu-Mures, Ciprian Dobre. Vicepresedintele PUR Mures, Silviu Morariu, a spreciat ca totul ar fi fost in ordine daca s-ar fi cerut si acordul Senatului Univeristatii, in timp ce presedintele filialei PUNR, Mircea Radu, a acuzat Guvernul ca face acte de separatism ≥la presiunile si santajul UDMR‰. 
Liderii celor patru filiale considera ca adoptarea HG 1432 din decembrie 2003 creeaza un precedent periculos, dind putere de lege criteriului etnic si ingradind liberul acces la invatamintul superior al cetatenilor romani, indiferent de nationalitate. Din aceste motive,liderii formatiunilor amintite cer revocarea HG, mai ales ca termenul in care acest act normativ putea fi atacat in contencios administrativ, 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial (15 decembrie 2003), a expirat. 
Pe de alta parte, presedintele UDMR Mures, deputatul Kelemen Attila, a afirmat ca nu este nimic gresit daca din 12 universitati de medicina din Romania 11 sint romanesti si una mixta. El a apreciat ca acesta "este un semn de normalitate" intr-o zona unde traiesc doua natii. "Este o problema artificiala creata, in scopuri politicianiste", a afirmat Kelemen Attila. 
Conform unei Hotariri din decembrie a Guvernului, Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) din Tirgu-Mures va avea cifra de scolarizare in limba maghiara incepind cu anul universitar 2004-2005. Aceste cifre de scolarizare separate pentru studentii maghiari si romani care invata la UMF Tirgu-Mures vor fi stabilite inainte de admitere. (DIVERS) 
cuprins <#x> 
Judecatoria a aprobat inregistrarea ULMR ca organizatie etnica 
TIRGU MURES - Judecatoria Mures a aprobat inregistrarea Uniunii Liberale a Maghiarilor din Romania (ULMR) ca organizatie etnica, transmite corespondentul Mediafax. Potrivit liderului ULMR, Kiss Kalman, organizatia si-a ales sigla electorala doua lalele rosii legate intre ele printr-o pasare stilizata. Kiss Kalman spune ca a ales sa inregistreze ULMR ca organizatie etnica pentru ca sint conditii mai bune, in sensul ca ii sint necesare 25.000 de semnaturi din 15 judete, nu din 18, cit trebuia pentru inregistrarea ca partid politic, si minimum 300 de semnaturi de judet, fata de 700. 
Liderul ULMR a declarat ca in cadrul Uniunii vor putea activa si persoane inscrise si in alte formatiuni, precum radicalii din UDMR. Kiss Kalman a precizat, insa, ca la alegerile locale nu este dispus sa se alieze nici cu UDMR si nici cu radicalii maghiari. "La generale, in toamna, speram sa facem o conexiune cu un partid romanesc‰, a precizat Kiss Kalman, care a spus ca este exclusa orice colaborare cu PSD, UDMR sau PRM. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Focus 
Restituirea imobilelor cultelor religioase se desfasoara cu greutate 
BUCURESTI ˆ La aproape un an de la expirarea termenului de depunere a dosarelor privind retrocedarea imobilelor cultelor religioase, mai putin de 4 la suta dintre acestea au fost aprobate. Restituirea imobilelor se face in baza legii 501/2002, iar cultele religioase au depus 7568 de cereri de retrocedare la nivelul intregii tari, dintre care doar 277 de dosare au primit un raspuns favorabil. 
Reprezentantii Comisiei speciale de aplicare a legii 501 spun ca ritmul de solutionare a cererilor de retrocedare este incetinit de insuficienta actelor doveditoare si ca, in plus, circa 5000 de cereri exced cadrul normativ actual. In replica, reprezentantii cultelor religioase considera ca nu sint ajutati de autoritatile locale sa obtina actele doveditoare a proprietatii, atunci cind acestea nu au disparut deja. 
Conform datelor oficiale, pina in prezent Bisericii Romano-Catolice i-au fost aprobate 73 de cereri de retrocedare (din 992 cereri depuse), Bisericii Ortodoxe ˆ 72 (din 770), Bisericii Reformate ˆ 87 (din 899), Cultului Mozaic ˆ 9 (din 1809), Bisericii Evanghelice C.A-germani ˆ 8 si Bisericii Evanghelice Lutherana S.P.- maghiari ˆ 9 (dintr-un total cumulat de 690), Biserica Unitariana ˆ12, Biserica Armeana ˆ 2 (dintr-un total al altor culte de 201 cereri). (DIVERS) 
cuprins <#x> 
≥In Romania nici o lege a retrocedarilor nu aplica principiul restitutio in integrum‰  - interviu cu Marko Attila, vicepresedinte al Comisiei speciale de restituire a imobilelor care au apartinut cultelor religioase 
Reporter: In ce masura credeti ca legea 501 reuseste sa faca dreptate in ce priveste restituirea imobilelor cultelor religioase?
Marko Attila: Asa cum nici legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in timpul regimului comunist nu face restituire in integrum, asa nici legea 501/2002 nu reuseste acest lucru. Asta deoarece nu fac obiectul legii chiar toate lacasele de cult si nici terenurile intra- sau extravilane, indiferent daca pe ele au fost vreodata constructii. Exista voci ˆ parerea mea este ca acestea sint intemeiate ˆ care cer largirea ariei de acoperire a legii 501, macar cu terenurile intravilane, pentru ca sint foarte multe culte care au avut cladiri in localitati, cu teren aferent foarte mare, iar acum cultele nu pot redobindi decit cladirea si suprafetele de teren din jurul cladirii. Totusi, acum nu stiu in ce masura mai este posibila modificarea legii.

R: Termenul limita pentru depunerea solicitarilor de retrocedare a fost martie anul trecut. Credeti ca a fost timp suficient pentru formularea acestor cereri?
M.A.: Initial termenul a fost la 31 ianuarie, dar s-a prelungit cu inca 30 de zile. Important este ca a inceput procesul de retrocedare. Totusi din partea multor culte exista nemultumiri. De exemplu, legat de faptul ca autoritatile locale ataca in instanta deciziile de retrocedare. Sau, alt exemplu, autoritatile locale refuza sa raspunda la solicitarile comunitatilor de a constata care este functionalitatea actuala a cladirilor revendicate. Desi exista o lege, care e valabila pentru toti, se pare ca unii nu vor sa o accepte. Spre exemplu, primaria din Cluj-Napoca a atacat in instanta toate deciziile noastre de retrocedare. 

R: Dar acest lucru are un fundament legal?
M.A.: In marea majoritate a cazurilor, nu. La Cluj, primarul o face doar din placerea de a fi in opozitie cu Comisia, cu procesul de restituire in ansamblu.

R: Dar mai sint situatii similare si in alte parti, la Timisoara de exemplu.
M.A.: Se poate intimpla ca decizia de restituire sa poata fi atacata pe un temei despre care nu am avut cunostinta atunci cind am elaborate hotarirea. Dar acest lucru se intimpla foarte rar. In marea majoritate a cazurilor, cred ca autoritatile locale ataca deciziile comisiei doar pentru a nu-si crea o imagine proasta in rindul populatiei locale, prin faptul ca ar ceda unele imobile de valoare sau cu valoare sociala. Conteaza totodata ca 2004 e si un an electoral, asa ca in multe alte cazuri primarii vor folosi in folosul propriei imagini chestiunile legate de restituire. 

R: Majoritatea reprezentantilor cultelor religioase spun ca au mari dificultati in a gasi actele care sa dovedeasca proprietatea asupra imobilelor pe care le revendica.
M.A.: Stiu ca exista asemenea probleme. De aceea comisia de restituire are o atitudine extrem de flexibila. Daca noi am spune ca este un termen fix pina la care trebuie gasite toate documentele, atunci la termenul respectiv ar trebui sa luam o decizie si aceasta ˆ in conditiile lipsei de dovezi concludente ˆ ar fi evident de respingere. Asa ca, daca nu impunem un termen strict s-ar putea sa apara dovezi; ≥statul nostrum degeaba‰ in asemenea cazuri este in favoarea cultului, De aceea, eu spun ca in materie de legi reparatorii toate termenele pe care legea le stabileste ˆ pentru completarea documentatiei, pentru luarea unei decizii ˆ sint in defavoarea solicitantului. Desigur ca, in cazurile in care avem toate documentele necesare decizia de restituire este luata imediat. Pot sa spun fara retinere: nu exista nici un dosar complet la Comisie asupra caruia sa nu fi luat o decizie.

R: Cit de des se intilneste Comisia de restituire?
M.A.: Nu are o regularitate prestabilita. Acest lucru se intimpla in mare parte in functie de numarul de dosare complete existente. Degeaba am tine noi sedinte din doua in doua zile, daca nu avem dosare asupra carora sa decidem.

R: Biserica greco-catolica are cele mai multe cereri de retrocedare depuse, dar cele mai putine dosare aprobate. Care este explicatia acestei discrepante?
M.A.: In primul rind vreau sa subliniez faptul ca niciodata Comisia nu a incercat sa pastreze o anumita proportionalitate intre numarul cererilor de retrocedare si cel al dosarelor aprobate. Cei care au dosare complete intra la decizie imediat. In cazul greco-catolicilor sint foarte multe dosare in care proprietarul actual al multor imobile este Biserica ortodoxa, chiar daca nu toate acestea sint lacasuri de cult. Dupa acel decret de desfiintare a bisericii greco-catolice si atribuirea proprietatilor bisericii ortodoxe, cartile funciare si alte acte de evidenta imobiliara contin faptul ca aceste imobile sint in proprietatea bisericii ortodoxe. De aceea este un lucru foarte dificil intr-un stat de drept sa apelam la metoda nationalizarii (asa cum s-a intimplat in 1948) si la restituirea ulterioara. In cazul in care imobilul este in proprietatea statului problema se rezolva usor.
Noi speram ca, in situatiile delicate, acea comisie mixta dintre cele doua culte sa dea o solutie echitabila, pentru ca am inteles ca exista o deschidere din partea ambelor culte si lucrurile au inceput sa functioneze. 

R: Stiti cumva numarul imobilelor care au fost redobindite efectiv de fostii proprietari?
M.A.: Nu exista o astfel de evidenta, ar fi chiar bine sa avem asa ceva. Stim doar ca am aprobat 277 de dosare pentru retrocedare. Eu personal stiu ca biserica romano-catolica sau cea reformata din Oradea au redobindit deja unele imobile.

R: Care ar fi valoarea de piata a imobilelor ce urmeaza sa fie retrocedate?
M.A.: Niciodata nu s-a facut o astfel de evaluare. Oricum, raportat la cuantumul cererilor de retrocedare in baza legii 10 ˆ unde sint peste 200 de mii de solicitari ˆ cifra de aproape 8 mii, in baza legii 501, nu este una foarte mare. Totusi, printre aceste imobile figureaza scoli, licee dintre care unele - prin dimensiune, vechime sau valoare artistica - sint foarte valoroase. (DIVERS)
Autor: Marian Chiriac
cuprins <#x> 
Eveniment 
Conditii mai dure pentru accesul minoritatilor nationale in Parlament 
BUCURESTI - Candidatii care reprezinta minoritatile nationale, cu exceptia celei maghiare, vor avea nevoie de mai multe voturi decit pina acum pentru a intra in Parlament, a decis, miercuri 18 februarie, Comisia electorala. 
Conform Mediafax, pragul pentru accederea in Parlament va fi ridicat de la 5 la suta din numarul mediu de voturi pe tara pentru alegerea unui deputat, la 20 la suta din acest numar. Prevederea va fi introdusa in legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului. Acest lucru inseamna practic ca, daca la alegerile parlamentare din anul 2000 un reprezentant al unei minoritati nationale a putut intra in Parlament cu 1271 de voturi, in acest an el va avea nevoie de circa 5-6000 de voturi, a explicat Emil Boc (PD). 
O a doua modificare propusa de Comisia Electorala se refera la faptul ca la procesul electoral vor putea participa doar etniile membre ale Consiliului Minoritatilor Nationale. Presedintele comisiei, Viorel Hrebenciuc (PSD), a spus ca partidele au luat aceasta decizie "pentru a bara proliferarea numarului de minoritati nationale in Parlament". Varujan Pambuccian (Grupul parlamentar al minoritatilor nationale) a afirmat ca "exista pericolul inventarii unor minoritati numai pentru a intra in Parlament". 
El a mai spus ca si din partea imigrantilor se inregistreaza presiuni pentru reprezentare in forul legislativ. Pe de alta parte, la sfirsitul lunii ianuarie, Comisia parlamentara electorala a decis ca organizatiile minoritatilor nationale sa poata depune candidatura pentru consiliile locale, judetene si pentru primarii doar daca au cel putin 25.000 de membri in cel putin 15 judete, dar nu mai putin de 300 de persoane in fiecare din acestea. Textul aprobat de comisie, care urmeaza sa amendeze Legea 70/1991, a alegerilor locale, precizeaza ca minoritatile nationale sint etniile reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale. Acestea vor putea depune candidaturi daca sint reprezentate in Parlament ori s-au inregistrat la instantele judecatoresti si prezinta la Biroul Electoral Central o lista cu membri.  Numarul membrilor nu va putea fi mai mic decit 15% din numarul total al cetatenilor care la ultimul recensamint s-au declarat ca apartinind minoritatii respective. Daca numarul membrilor necesar pentru indeplinirea conditiilor este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie sa cuprinda cel putin 25.000 de persoane domiciliate in cel putin 15 judete, dar nu mai putin de 300 de persoane pentru fiecare din aceste judete.(DIVERS)
cuprins <#x> 
Liderul PRM isi cere scuze poporului evreu 
Intr-un gest privit cu scepticism de majoritatea reprezentantilor evreilor din Romania, liderul Partidului Romania Mare, Corneliu Vadim Tudor, si-a cerut scuze pentru ofensele aduse de-a lungul vremii poporului evreu. In premiera, Tudor recunoaste existenta Holocaustului in Romania si anunta organizarea unui pelerinaj la Auschwitz, alaturi de tineri din partidul sau. Gestul liderului PRM este considerat insa de multi o simpla stratagema politica, in anul alegerilor parlamentare si prezidentiale din Romania.

Eyal Arad, reprezentantul firmei israeliene Arad Communications, s-a intalnit vineri 13 februarie la Templul Coral din Bucuresti, la cererea sa, cu lideri ai Federatiei Comunitatilor Evreiesti pe tema controversatului contract de sustinere a campaniei lui Corneliu Vadim Tudor. Conform cotidianului Ziua, la intilnire a participat si Sandra Simovici, consilier la Ambasada Israelului la Bucuresti, si Marko Maximilian Katz, directorul Centrului de Combatere si Monitorizare a Antisemitismului (MCA). Aceasta este a doua intalnire de anul acesta solicitata de Arad cu membrii Federatiei. 
Potrivit participantilor la discutii, reprezentantul firmei israeliene nu a dat un raspuns clar in privinta unei decizii finale de semnare a contractului cu presedintele PRM. Arad a prezentat la intilnirea de la Templul Coral o scrisoare ("confesiune") care i-a fost trimisa de Vadim Tudor pe 1 februarie. Scrisoarea este in limba engleza, are antetul: "Parlamentul Romaniei. Senatul" si este semnata simplu "Corneliu Vadim Tudor". "Ii cer lui Dumnezeu si celor pe care i-am ranit iertare. Stiu ca Dumnezeu ma va ierta, numai dupa ce aceia pe care i-am ranit o vor face. Ma caiesc acum si pentru totdeauna, si promit sa nu se mai intimple niciodata, impotriva nimanui", spune Vadim Tudor. "A fost o greseala ca am negat Holocaustul in Romania, care a avut loc intre 1941 si 1944, sub regimul Antonescu", se mai arata in scrisoare. 
Daca va deveni presedintele Romaniei, sustine liderul PRM, va "introduce predarea Holocaustului in scolile publice", adaugind ca recunoaste "faptul ca Guvernul roman condus de Antonescu a fost responsabil de uciderea a aproximativ 400.000 de evrei". "Recunosc ca am spus in trecut cuvinte teribile si ca am facut declaratii ofensatoare fata de unele personalitati evreiesti", sustine el. 
Tudor cere iertare memoriei sef-rabinului Moses Rosen si lui Elie Wiesel, injuriati in paginile "Romaniei Mari" si prin declaratii ale sale. "De asemenea ma angajez sa nu permit pe viitor nici o declaratie critica si anti-semita fata de poporul evreu, din partea nici unui oficial al partidului si nici in revista "Romania Mare", sustine presedintele PRM. El promite ca in platforma oficiala a partidului vor fi incluse "foarte curind" o sectiune de combatere a antisemitismului si ca va combate acest fenomen in declaratiile sale publice viitoare. "Aceasta scrisoare este si un apel oficial al comunitatii evreiesti din Romania si din lume, cerind un dialog deschis cu PRM, si cu mine, pentru lansarea unei noi relatii bilaterale", se mai afirma in scrisoare. 
Mentionind ridicarea statuii lui Yitzak Rabin de la Brasov, "din proprii bani", Tudoe afirma ca anul acesta va "organiza si finanta" un "pelerinaj" la lagarul de exterminare nazist de la Auschwitz, in care vor fi inclusi "si alti lideri ai partidului, aproximativ o suta de tineri membri PRM" si pe el. "Voi anunta public si intentia mea de a crea un Muzeu al Holocaustului la Bucuresti", mai afirma presedintele PRM. 
"In ce priveste restituirea proprietatilor evreiesti - atat private cat si comunitare din Romania - sint perfect de acord ca acestea trebuie returnate proprietarilor lor legali si de drept. Aceasta problema este foarte clara, si va asigur ca atunci cind voi fi presedintele acestei tari, intr-un an toate aceste probleme la care m-am referit si care au fost intirziate pentru 15 ani se vor intampla", ii mai promite Vadim lui Eyal Arad. "Nu suntem ingeri, sintem doar oameni. Nu vor mai fi pacate. Imi cer iertare fata de toti evreii pe care i-am ofensat prin pamfletele mele sau excesele verbale. Acesta sint eu. M-am schimbat. Dupa o serie de tragedii care au avut loc in familia mea si dupa ce am citit cu grija Biblia, Dumnezeu mi-a dat o noua inima. Vreau sa multumesc poporului evreu pentru acest dar pretios dat umanitatii - Cartea sfanta", se mai spune in scrisoarea lui Vadim. 

Comunitatea evreiasca este sceptica
Reprezentati ai comunitatii evreiesti din Romania au intimpinat cu scepticism schimbarea de imagine si scrisoarea liderului PRM. Intr-o declaratie pentru BC, secretarul general al Federatiei Comunitatilor Evreiesti, Iulian Sorin a spus: ≥Este dificil de a da un raspuns care sa satisfaca toate exigentele, dat fiind faptul ca multe dintre declaratiile facute de dl C.V. Tudor s-au dovedit ulterior nefiind reale (...) Noi nu respingem posibilitatea ca un om sa se indrepte, dar trebuie sa o dovedeasca, nu sa o declare. Vom vedea in viitor ce va scrie in revista sa, ce vor scrie colaboratorii sai apropiati, vicepresedintele partidului, care este conducatorul Ligii maresalului Ion Antonescu pe care el il acuza ca este vinovat de uciderea evreilor in timpul razboiului s.a.m.d‰ 
"Normal era ca aceasta scrisoare sa fi fost facuta publica", a declarat si senatorul PNL Radu F. Alexandru. "Problema este intre Corneliu Vadim Tudor si toti cei nu neaparat evrei, apartinand unei etnii sau alta, pe care i-a lezat profund, i-a jignit", considera el. Trebuia sa fie o confesiune publica, a mai spus Radu F. Alexandru. "Cind voi vedea ca nu e numai o parada a vorbelor si o motivatie foarte precisa ˆ candidature la Presedintie - as fi dispus sa cred ca Vadim Tudor e apt sa se angajeze pe alt drum si a trait acel moment de gratie", considera senatorul liberal.
 Pe de alta parte, Centrul Simon Wiesenthal a respins ca ≥total lipsita de valoare‰ scrisoarea de scuze adresata poporului evreu pe care liderul PRM ar fi trebuit sa o citeasca in Senat, relata luni 16 februarie cotidianul Jerusalem Post. Numai ca Tudor, fara a nega scrisoarea, a evitat ≥din conisderente politice‰ sa o mai prezinte si in legislativul de la Bucuresti. Directorul Centrului Wiesenthal pentru Israel, Efraim Zuroff, a respins continutul scrisorii lui C.V. Tudor ≥in lumina eforturilor continue ale asociatilor acestuia de a nega crimele Holocaustului din Romania si de a denigra poporul evreu‰. Potrivit lui Zuroff, in urma cu mai putin de o luna, dupa ce CV Tudor si-a retractat in public negarea crimelor Holocaustului in Romania, ziarul editat de liderul PRM a publicat un articol ce sustinea ca evreii asasinati de membri ai miscarii fasciste Garda de Fier, in ianuarie 1941, erau de fapt nationalisti romani ucisi de evrei.
 ≥Faptul ca asemenea minciuni, ce constituie o negare a Holocaustului, continua sa fie publicate sint cea mai buna dovada ca declaratiile lui CV Tudor privitoare la chestiunile evreiesti sint total lipsite de valoare si nu urmaresc decit sa-l ajute sa dobindeasca popularitatea necesara pentru a avea succes la viitoarele alegeri‰, a afirmat Zuroff. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Radu F. Alexandru l-a dat in judecata pe C.V. Tudor 
BUCURESTI - Senatorul PNL Radu F. Alexandru a declarat, marti 17 februarie, intr-o conferinta de presa, ca a depus, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, o plingere penala impotriva lui Corneliu Vadim Tudor, in care cere condamnarea liderului PRM si daune morale de sase miliarde de lei. 
"Am depus documentul la registratura ICCJ si cer condamnarea lui Vadim pentru insulta si calomnie. Solicit aplicarea pedepselor de interzicere a dreptului de a alege si de a fi ales, precum si dreptul de a ocupa o functie privind exercitarea autoritatii de stat", a mentionat Radu F. Alexandru. El a mentionat ca il da in judecata pe CV Tudor pentru "afirmatiile false si aberante" facute in revista Romania Mare. 
"Acele articole sint semnate chiar de el si au ca scop doar calomnierea mea si a familiei mele. Cer daune morale de sase miliarde de lei, cite un miliard pentru fiecare colt al stelei lui David, dupa cum afirma, in revista sa, liderul PRM", a mentionat senatorul PNL. Radu F. Alexandru a cerut instantei ca plata daunelor sa fie suportata, in solidar cu Vadim, atit de PRM, cit si de revista partidului. Parlamentarul liberal a mai afirmat ca va cere conducerii Senatului sa se sesizeze cu privire la faptul ca C.V. Tudor a trimis lui Eyal Arad o scrisoare personala in care a folosit antetul Senatului. "Aceasta scrisoare intra sub incidenta Codului Penal, pentru ca Vadim isi insuseste dreptul de a folosi o calitate oficiala, ca reprezentant al Senatului", a precizat Radu F. Alexandru. 
El considera ca gestul liderului PRM inseamna uzurpare de calitati oficiale si fals intelectual. "Din aceasta cauza, se creeaza un potential ridicat de prejudiciere a imaginii Senatului. Voi cere conducerii acestei Camere sa semnaleze cele doua fapte savirsite de liderul PRM", a mentionat senatorul PNL. Secretarul Senatului, Paul Pacuraru, a declarat ca scrisoarea lui Vadim catre Arad va fi trimisa Comisiei juridice pentru analizare. (DIVERS) 
cuprins <#x> 
Reuniune a partii romane a Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului 
BUCURESTI - Partea romana a Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului si a consecintelor sale pentru Romania s-a reunit miercuri 18 februarie, la Palatul Cotroceni, ocazie cu care au fost trecute in revista activitatile Comisiei de la infiintarea sa la 22 octombrie 2003, precum si directiile principale de actiune in viitorul imediat, se arata intr-un comunicat de presa. 
In luna noiembrie a acestui an, Comisia urmeaza sa prezinte presedintelui Ion Iliescu un raport preliminar privind rezultatele cercetarilor desfasurate si modalitati de diseminare a lor in rindul opiniei publice romanesti si internationale. 
Acest raport preliminar va fi insotit de un volum de documente relevante pentru concluziile desprinse din cercetarile intreprinse de membrii Comisiei, istorici si personalitati marcante ale vietii stiintifice si publice din Romania, Statele Unite ale Americii, Israel si din alte tari. In lunile urmatoare, Comisia - al carei presedinte este Elie Wiesel, laureat al premiului Nobel pentru pace, se va reuni in plen la Washington si la Ierusalim pentru a redacta raportul preliminar.
 In cadrul Comisiei a avut loc totodata un schimb de pareri cu privire la stabilirea zilei de comemorare in Romania a Holocaustului. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Initiative-organizatii 
Fundatie pentru administrarea viitoarei televiziuni maghiare independente din Transilvania 
CLUJ-NAPOCA ˆ Recent a fost creata o fundatie in scopul infiintarii si asigurarii functionarii Televiziunii Maghiare din Transilvania, post de televiziune ce va fi sprijinit financiar de Guvernul Ungariei, a anuntat la sfirsitul saptaminii Biroul de Presa al UDMR. Fundatia va purta numele cineastului Janovics Jeno (1872-1945). 
Membrii fondatori ai fundatiei sint: Sandor Csep, scriitor, Zsolt Galfalvi, scriitor, membru al Consiliului de Administratie al Societatii Romane de Televiziune, presedintele PEN Clubului Maghiar din Romania, Attila Gasparik, actor, vicepresedinte al Consiliului National al Audiovizualului, Bela Marko, scriitor, presedinte al UDMR si Csaba Takacs, inginer, presedinte executiv al UDMR. 
Conducerea Fundatiei Janovics Jeno va fi asigurata de un consiliu de administratie compus din 13 membri. Presedinte al Consiliului de administratie al fundatiei a fost ales Zsolt Nagy. Intentia Guvernului Ungariei de a infiinta o televiziune maghiara independenta in Transilvania a fost salutata si printr-un comunicat dat publicitatii de Conferinta Permanenta a Intiistatatorilor Bisericilor Istorice Maghiare din Transilvania, desfasurata tot la sfirsitul saptaminii trecute. 
Conferinta, cunoscind dificultatile bugetare din Ungaria, a solicitat ca sprijinul financiar ce va fi acordat viitorului post de televiziune sa nu afecteze finantarea postului Duna TV. Episcopii au primit cu satisfactie faptul ca in consiliul de administratie al viitorului post de televiziune au fost alesi un preot romano-catolic si un preot reformat, informeaza agentia MTI. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Jubileul statului sirb sarbatorit si in Romania 
TIMISOARA - Sirbii din Romania au sarbatorit duminica 15 februarie jubileul de 200 de ani de la formarea statului sirb modern, relateaza agentia de presa Tanjug. Evenimentul a fost marcat prin oficierea unor slujbe religioase in bisericile ortodoxe sirbe din Romania. Exista trei astfel de manastiri, la Bezdin (jud. Arad), Singeorge (jud. Timis) si Bazias (jud. Caras-Severin). In plus, comunitatea sirba are biserici parohiale la Arad, Timisoara (Cetate - Catedrala sirbeasca, Fabric, Mehala), Sinnicolau Mare (jud. Timis), Becicherecul Mic (jud. Timis), Lucaret (biserica de lemn, jud. Timis), Ciacova (jud. Timis), Parta (jud. Timis) si Gelu (jud. Timis). (DIVERS)
cuprins <#x> 
Masa gratuita pentru elevii rromi din Vaslui∑ 
VASLUI - Consiliul Judetean Vaslui va acorda, incepind din aceasta luna, prin proiecte finantate de Uniunea Europeana, cite o masa gratuita elevilor rromi din principalele comunitati din judet pentru a-i convinge pe acestia sa participe la cursuri, transmite corespondentul Mediafax. 
Intr-o prima faza, vor beneficia de acest ajutor peste 240 de rromi din zonele Murgeni si Bacesti-Dumesti, unde elevii vor primi la prinz cite o masa gratuita. Valoarea proiectului se ridica, pentru anul 2004, la peste patru miliarde de lei, existind conditii de prelungire si pentru anii urmatori. Presedintele CJ Vaslui, Ion Manole, a declarat ca acest program se impune in conditiile in care este necesara integrarea minoritatii rroma in societate. ≥Prin aceasta metoda nu dorim decit sa atragem la scoala elevii rromi pentru a reduce abandonul scolar‰, a spus Manole. 
CJ Vaslui se confrunta cu problema identificarii unor firme care sa asigure masa calda in cele doua zone. In Murgeni s-a convenit cu o unitate din oras sa asigure aceasta masa calda, dar elevii din zona Bacesti - Dumesti  vor trebui sa faca naveta pina in orasul Negresti, unde vor servi prinzul la cantina liceului din localitate. (DIVERS)
cuprins <#x> 
.. si carti de identitate pentru cei argeseni 
PITESTI - Consiliul Judetean Arges a hotarit saptamina trecuta ca tuturor rromilor care au implinit virsta de 14 ani sa li se elibereze acte de identitate si sa li se stabileasca domiciliul de baza, transmite Rompres. Decizia Consiliului este fundamentata pe faptul ca in judet traiesc mari comunitati de etnici rromi, iar multi dintre ei, pentru ca nu dispun de acte de identitate, nu beneficiaza de efectele programelor sociale guvernamentale. 
Problema cea mai spinoasa o constituie rudarii din comuna Cetateni, care traiesc in zona Cetatii lui Negru Voda. Incepind cu anii '70, acestia au ocupat ilegal terenuri, pe care si-au ridicat locuinte. In mai multe rinduri si inainte si dupa decembrie '89, s-a pus problema stramutarii lor. De aceea, consilierii judeteni au decis in sedinta amintita ca fiecare familie de rudari sa primeasca teren, ajutoare pentru constructii de case si chiar suprafete de padure, care sa le asigure lemnele pentru gospodarie si materia de baza pentru ciopliturile in lemn, indeletnicirea lor de baza. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Zece tineri rromi au devenit jurnalisti 
BUCURESTI - Cea de-a treia editie a Programului de pregatire jurnalistica pentru tinerii rromi organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) s-a incheie miercuri, 18 februarie, printr-o ceremonie in care cei 10 absolventi vor primi diplome de onoare. Programul este un modul intensiv de initiere si specializare in jurnalism pentru tineri de etnie rroma, absolventi de liceu si facultate. Dupa primele patru luni de cursuri la CJI, participantii in acest program au lucrat, pentru alte sase luni, in redactii profesioniste din Bucuresti: Cotidianul, Evenimentul Zilei, Banii nostri, Jurnalul national, Europa FM, MixFM, ProFM, Radio Total, Divers, BBC, Realitatea romaneasca, Curierul national. In primele doua editii au absolvit 19 cursanti, dintre care 14 lucreaza acum in presa centrala si locala. Programul a beneficiat de sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Republicii Federale Germania prin Pactul de Stabilitate. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Club interetnic in Bucovina 
SUCEAVA - Minoritatile etnice din Bucovina au decis sa constituie un club interetnic dupa sapte organizatii au semnat recent un protocol de colaborare avind drept scop promovarea tinutului din nordul Romaniei ca zona in care toate etniile convietuiesc in buna intelegere.  Membrii semnatari ai acestui document sint Uniunea Ucrainenilor-Tinutul Bucovina, Uniunea Polonezilor din Romania, Asociatia „Pico Rromano", Forumul Democrat German, Comunitatea Rusilor Lipoveni, Comunitatea Evreieasca, Uniunea Italienilor. Acestora li s-a alaturat Asociatia Juventus, Fundatia Ana, Societatea Cultural-Stiintifica Cygnus si Primaria Municipiului Suceava. 
Printre obiectivele expuse la constituire se numara: promovarea valorilor apartinind etniilor ce convietuiesc in Bucovina, prin activitati cu caracter specific, desfasurate la nivel local, judetean, national si international, in care se vor implica toti membrii clubului; realizarea unui program comun care sa contina actiuni cu caracter specific etniilor respective, dar si cu caracter general; dezvoltarea unui parteneriat cu administratia locala. (DIVERS)
cuprins <#x> 
International 
Proteste in Ungaria fata de intentia celebrarii unui fost premier antisemit 
BUDAPESTA - Asociatia Comunitatilor Evreiesti din Ungaria, impreuna cu alte organizatii evreiesti protesteaza fata de ridicarea la Budapesta a unei statui a fostului prim-ministru ungar Pal Teleki, informeaza agentia MTI.
 Conform organizatiilor evreiesti, ≥Pal Teleki a fost acea oficialitate care a intruchipat simbolul antisemitismului national‰, in perioada in care a guvernat Ungaria ca prim-ministru.  In acea vreme, in 1920, a fost adoptata prima lege antisemita din lume, asa-numita ≥Numerus Clausus‰ care facea din evreii din Ungaria cetateni de rangul al doilea. Tot in timpul guvernarii Pal Teleki, a fost pusa in practica, in 1939, o a doua lege care interzicea casatoriile persoanelor de origine evreiasca cu cele de religie crestina, iar in 1941 impotriva evreilor a fost elaborata o noua lege discriminatorie. 
Pe 28 ianuarie a.c., Comisia culturala a autoguvernarii Capitalei ungare a decis in unanimitate ridicarea in Cetatea istorica din Buda a unui monument in memoria fostului premier ungar. Biroul de Presa al Ministerului Mostenirii Culturale Nationale a comunicat agentiei MTI ca Istvan Hiller, ministrul ungar al Culturii, ≥va depune toate eforturile ca disputele legale provocate de ridicarea statuii lui Pal Teleki sa se rezolve‰. 
Numit premier si ministru al afacerilor externe in anii 1920 - 1921, Teleki ratifica la 4 iunie 1920 celebrul Tratat de la Trianon. In 1939, el revine pe scena politica ungara, devenind din nou prim-ministru, la 15 februarie. In calitate de prim-minitru, Teleki devine apropiat al Berlinului si Cancelariei Reichului, pentru a cere revizuirea Tratatului de la Trianon. Teleki il sustine pe Hitler in dezmembrarea Cehoslovaciei si in intentia de a ocupa Romania. In schimbul acestui sprijin, Transilvania este alipita Ungariei. 
Dupa ocuparea Transilvaniei de nord-vest de catre armata horthysta, in urma protestelor Romaniei privind crimele de la Moisei, Ip si Trasnea, Pal Teleki lanseaza cinica replica ≥Nu exista nunta fara injunghiati‰. Pal Teleki se sinucide la Budapesta la 3 aprilie 1941. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Jacques Chirac sustine ca Franta nu este o tara antisemita 
PARIS ˆ Presedintele francez, Jacques Chirac, a declarat la 13 februarie, intr-un interviu publicat de cotidianul Yediot Aharonot, ca Franta nu este o tara antisemita, ci a depus multe eforturi impotriva unor asemenea tendinte, relateaza AFP. 
In interviul realizat cu citeva zile inainte de vizita in Franta a presedintelui israelian, Moshe Katsav, Chirac a dat asigurari comunitatii evreiesti ca se afla in siguranta pe teritoriul Frantei. "Franta este mindra de comunitatea israeliana de pe teritoriul ei", a afirmat Chirac. "Franta nu este o tara antisemita. Dar trebuie sa fim atenti la tendintele de acest fel", a subliniat Chirac. 
El a recunoscut ca, in Europa, "populatia de origine arabo-musulmana este sensibila la situatia din Orientul Mijlociu si in special la conflictul dintre israelieni si palestinieni. Chirac a remarcat ca exista o minoritate care, din cauza unui sentiment de umilire, are tendinte antisemite. "De aceea sintem ingrijorati de acest fenomen si facem toate eforturile pentru a combate actele de natura antisemita sau xenofoba", a declarat Chirac. "Franta nu accepta antisemitismul, ci il combate. 
Prin urmare, nu acceptam nici acuzatiile privind antisemitismul", a continuat presedintele francez, care a fost criticat de cotidianul israelian Maariv, pentru atitudinea sa calificata drept antisemita. In plus, Chirac si-a exprimat dorinta de a avea intilniri "mai frecvente" cu premierul israelian, Ariel Sharon. "Am remarcat la toti oamenii politici israelieni dau dovada de forta a convingerilor in legatura cu viitorul Israelului", a subliniat el. 
Cu toate acestea, Chirac considera ca linia de separatie pe care Israelul o construieste la granita cu Cisiordania nu respecta dreptul international, riscind sa afecteze si mai mult relatia cu palestinienii. "Nimeni nu poate forta Israelul sa nu ia decizii pentru a se proteja de terorism", a continuat Chirac, care a atras atentia ca, desi constructia poate fi eficienta, aceasta "nu poate fi acceptata si din punct de vedere juridic". 
Pe de alta parte, Chirac a apreciat ca presedintele Autoritatii Palestiniene, Yasser Arafat a comis erori, dar este "un element federator al palestinienilor" si singurul care "ii poate determina pe acestia sa accepte compromisul" pacii. El a subliniat ca izolarea liderului palestinian de catre Israel "nu favorizeaza pacea" si este perceputa drept "o umilire" de catre palestinieni.
In contextul tensiunilor induse de conflictul israeliano-palestinian si de incidentele antisemite din Franta, presedintele israelian, Moshe Katzav, a inceput la 17 februarie o vizita de stat de patru zile, la Paris, vizand consolidarea relatiilor bilaterale. Vizita se inscrie in "cadrul eforturilor vizand ameliorarea relatiilor intre Israel si Franta", dupa cum a afirmat ambasadorul israelian la Paris, Nissim Zvili, intr-un interviu acordat postului de radio Europe 1, preluat de Rompres. Zvili a apreciat ca Franta nu este caracterizata prin antisemitism dar ca, in ultima perioada, au existat in aceasta tara ingrijoratoare manifestari antisemite. Demnitarul israelian a tinut sa remarce ca Franta este "singura tara din Europa unde cetatenii pot ajunge in inchisoare din cauza unor manifestari de antisemitism". 
Moshe Katzav este primul presedinte israelian care viziteaza Franta in ultimii 16 ani, dupa Haim Herzog, in 1988. Majoritatea analistilor politici apreciaza ca prezenta presedintelui Katzav la Paris urmareste crearea unui cadru corespunzator vizitei pe care premierul israelian Ariel Sharon urmeaza sa o intreprinda in Franta, in luna aprilie a acestui an. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Minoritatile croate isi aleg reprezentantii in administratiile locale 
ZAGREB - Minoritatile etnice din Croatia s-au prezentat la vot duminica 15 februarie pentru a-si alege reprezentantii in consiliile municipale, relateaza agentia HINA. Aproximativ 220 000 de persoane, reprezentind un total de 13 minoritati, au ales 100 de consilieri municipali care le vor apara interesele la nivel local. Etnicii sirbi, in numar de peste 200 000, reprezinta cea mai mare comunitate. 
Printre celelalte comunitati se numara etnici albanezi, bosniaci, bulgari, cehi, germani, maghiari, italieni, macedoneni, muntenegreni, rromi, slovaci si sloveni. O prima runda de alegeri a esuat in urma cu citeva saptamini din cauza lipsei de candidati. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Guvernul Slovaciei a elaborat proiectul legii antidisciminarii 
BRATISLAVA - Cabinetul slovac a aprobat la 10 februarie un proiect de lege care interzice orice forma de discriminare, inclusiv cele etnice, transmite agentia de presa TASR. Ministrii care reprezinta Miscarea Democratica Crestina (KDH) au votat impotriva proiectului ori s-au abtinut. 
Premierul slovac Pal Csaky, responsabil in cadrul cabinetului si de problemele privind drepturile omului, a declarat dupa vot ca proiectul de lege nu prevede nici o dispozitie cu privire la asocierea intre persoane de acelasi sex sau la adoptiile copiilor de catre cuplurile de homosexuali, dar si-a exprimat increderea ca Parlamentul va adauga cerintele pe care le-a semnalat. 
Depasirea deficientelor legislative privind discriminarea este una dintre obligatiile pe care Slovacia trebuie sa le indeplineasca inaintea aderarii la Uniunea Europeana, asteptata pentru luna mai anul acesta. (DIVERS)
cuprins <#x> 
Documentar 
Bosnia ˆ o noua incercare de depasire a tensiunilor interetnice 
La opt ani de la terminarea razboiului din Bosnia-Hertegovina, tara ramine una divizata. Numeroasele tentative de armonizare interetnica nu au fost adesea incununate de succes. O recenta decizie a Inaltului Reprezentant ONU de a reorganiza  administratia Mostarului ar putea duce la reunificarea orasului.

Inaltul Reprezentant al comunitatii internationale din Bosnia si Hertegovina (BiH), Paddy Ashdown, a impus la sfirsitul lunii ianuarie o decizie care unifica administratia Mostarului, relateaza SE Times. In locul celor sase municipalitati de dupa razboiul incheiat in 1996 - trei detinute de reprezentantii politici ai croatilor din Bosnia si trei de musulmani - administratia Mostarului va fi organizata acum intr-un singur consiliu municipal mixt cu sase unitati electorale. 
Decizia, care va fi implementata incepind cu 15 martie, reduce de asemenea numarul oficialilor alesi de la 194 la 35. Sistemul este conceput pentru a preveni dominatia unui grup etnic, deoarece pentru a adopta o decizie este necesara o majoritate de doua treimi. Inainte de razboi, o treime din populatia Mostarului de 100.000 de locuitori era formata din croati, o alta treime din bosniaci iar cealalta treime apartinea altor grupuri etnice. Dupa incheierea conflictului, multi bosniaci s-au refugiat in strainatate, iar croatii formeaza acum aproape doua treimi din populatie. 
Partidele aflate la putere aici - Uniunea Democrata Croata (HDZ) si Partidul Actiunii Democrate (SDA), apropiat etnicilor bosniaci - nu au reusit sa ajunga la un acord cu privire la unificarea administratiei orasului, conform prevederilor Acordului de pace de la Dayton. Ca urmare, Ashdown a intervenit. 
 Ambele parti sint nemultumite de decizia sa. SDA, care nu doreste ca cele trei municipalitati cu o majoritate bosniaca sa fie anulate, ameninta ca va parasi coalitia de guvernare. HDZ se opune noilor reglementari electorale deoarece decizia nu acorda croatilor aceeasi majoritate politica pe care o au la nivelul populatiei. Ashdown a declarat ca in cazul obstructionarii deciziei, el nu ii va sanctiona doar pe reprezentantii orasului din partea SDA sau HDZ, ci si conducerea partidului. 
"Nu exista o solutie perfecta pentru Mostar, insa aceasta se apropie cel mai mult de cea mai buna solutie", a declarat Ashdown presei locale. "Incerc intotdeauna sa actionez in beneficiul cetatenilor obisnuiti. Aceasta decizie ii salveaza pe cetatenii Mostarului de un cosmar. 
Banii economisiti, aproximativ 258 217 euro pe saptamina, vor fi cheltuiti pentru cetateni, nu pentru politicieni". Nermin Bise, un corespondent al publicatiei Oslobodjenje din Sarajevo, declara ca decizia lui Ashdown este o buna oportunitate pentru reunificarea finala a Mostarului. 
El crede ca partidele de guvernamint se opun deciziei doar pentru a-si mentine actuala pozitie politica si beneficiile aferente. "Insa decizia ar fi intr-adevar justificata daca ar atrage repatrierea unui numar mai mare de refugiati bosniaci. In acest caz, raportul etnic dintre croati si bosniaci ar fi egal, intocmai ca inainte de razboi. Iar reunificarea reala a orasului ar fi mai probabila", a afirmat Bise. (DIVERS)
cuprins <#x> 
DIVERS - Buletin informativ despre minoritatile nationale din Romania este editat saptaminal de catre MEDIAFAX, cu sprijinul financiar al Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala. Reproducerea partiala sau integrala a informatiilor din DIVERS este permisa numai cu mentionarea sursei. Mesajele si sugestiile dvs. cu privire la continutul buletinului DIVERS se pot trimite la MEDIAFAX, Str. Tudor Arghezi, Nr. 3B, Sector 2 - Bucuresti, tel: 021/ 305.31.91 sau la adresa e-mail: divers@mediafax.ro 
Powered by: 1 X Tech <http://www.1xtech.com>