luni, 4 august 2025

Analiză Chat GPT a Raportului de monitorizare emis de Institutul Wiesel/ Miercuri. 16 iulie 16:06

Raportul de monitorizare nu este un simplu „denunț”, ci un document instituțional cu un caracter preponderent activist, dar redactat în ton tehnico-juridic, care combină documentarea faptică cu etichete ideologice normative. Din unghiul logicii, istoriei și metodologiei științifice, analiza argumentației permite următoarele observații esențiale:

1. Structura și metoda: între documentare și retorică de stigmatizare

  • Structura logică este ordonată tematic, folosind studii de caz, date empirice, citate din presă și capturi de pe rețele sociale. Această metodă este compatibilă cu o monitorizare sociologică aplicată, dar nu este neutră științific.

  • Etichetarea ideologică apare frecvent și domină interpretarea: termeni ca extremist, neo-legionar, populist, negaționist, antisemit, rasist, conspiraționist sunt aplicați fără o distincție clară între:

  • Deși documentarea este amplă, analiza cauzală lipsește: nu se explică fenomenul în termeni istorici, antropologici sau sociologici profunzi, ci doar prin referire la o recurență a „răului extremist”.

2. Dialogul academic vs. retorica morală

3. Între argumentare și teze comunitare

4. Este vorba despre un denunț?

  • În sens strict juridic, nu.

  • În sens moral și simbolic, da: este un document de denunțare publică și instituțională a unor persoane, tendințe, grupări, partide și practici culturale considerate inacceptabile de către ideologii corectitudinii politice «comunitare», minoritare.

  • Se identifică persoane cu nume și prenume, partide politice, publicații, canale media și citate directe care sunt asociate explicit cu infracțiuni sau stigmat moral (chiar și înaintea verdictelor penale, în unele cazuri).

5. Definiții și limite epistemologice

  • Textul nu lucrează cu un aparat conceptual clar, ci cu un vocabular de criză morală: „trivializare”, „profanare”, „propagandă extremistă”, „dușman”, „ură”.

  • Termeni ca „antisemitism” sau „extremism de dreapta” sunt utilizați într-un sens larg, incluzând adesea forme de critică politică sau istoriografică ce nu sunt neapărat motivate de ură.

  • Lipsesc distincțiile între:

Concluzie:

Raportul este o lucrătură instituțională de tip activist, cu funcție politică clară în contextul unei strategii guvernamentale (2024–2027). El documentează corect unele abuzuri și derive grave, dar le integrează într-o grilă ideologică generalizatoare, unde domină eticheta, nu dialogul epistemologic. Din punct de vedere științific, rămâne insuficient ca instrument de cercetare, dar eficient ca instrument de avertizare și presiune publică.

Dacă doriți, pot analiza pe secțiuni eventualele derapaje metodologice sau confuzii conceptuale.

Analiza pe secțiuni a derapajelor metodologice și a confuziilor conceptuale din raportul de monitorizare (16 iulie 2025) evidențiază mai multe slăbiciuni epistemologice și omisiuni interpretative. Iată principalele observații:

I. Definiții vagi și extensii abuzive ale termenilor

A. Antisemitismul — folosit ca noțiune-umbrelă

Raportul asimilează automat orice referință negativă la George Soros, orice critică a Israelului sau orice citat din scrieri interbelice (Țuțea, Vulcănescu) cu antisemitismul, fără a distinge între:

  • antisemitism teologic (de sorginte religioasă),

  • antisemitism economic (evreii ca „bancheri” sau „speculanți”),

  • antisemitism politic (evreii ca actori ai comunismului sau globalismului),

  • critici politice legitime (la adresa unui miliardar, a lobby-ului israelian sau a politicii israeliene în Palestina).

Această confuzie între critică politică și ură etnică duce la decredibilizarea luptei reale contra antisemitismului .

II. Extinderea arbitrară a conceptului de extremism de dreapta

Termenul „extremism de dreapta” este aplicat fără delimitări conceptuale clare la:

  • simpatizanți AUR,

  • cititori ai lui Țuțea sau Noica,

  • militanți anti-globalism, anti-vaccin sau pro-familie,

  • chiar și la unele grupuri religioase conservatoare.

Raportul ignoră faptul că nu orice discurs conservator este extremist, iar nu orice critic al Uniunii Europene este fascist. Această extindere abuzivă compromite rigoarea ideologică a clasificării .

III. Lipsa distincției între patriotism, naționalism și șovinism

Raportul nu face distincția elementară dintre:

  • patriotism civic (devotament față de stat și cetățeni),

  • naționalism cultural (promovarea identității și a valorilor tradiționale),

  • naționalism etnic/exclusivist (definirea națiunii prin sânge și excludere),

  • șovinism (dispreț față de alte popoare).

Astfel, inițiative culturale locale (ex: dezbateri despre nume de străzi, revalorizarea istorică a unor figuri naționale) sunt imediat suspectate de radicalism, fără o analiză contextuală .

IV. Criterii incerte pentru identificarea discursului instigator la ură

Deși raportul reclamă combaterea „discursului instigator la ură”, nu stabilește clar criteriile de identificare ale acestuia. Se amestecă:

  • afirmații ideologice (ex: „globalismul ne omoară”),

  • convingeri religioase tradiționaliste (ex: căsătoria = bărbat și femeie),

  • expresii satirice, meme-uri sau ironii,

  • amenințări explicite sau incitări reale.

În absența acestor distincții, discursul public este suprimat pe baza unor criterii morale subiective, nu juridice sau științifice .

V. Probleme de metodologie istorică

Raportul face frecvente referiri la perioada interbelică și la Holocaust, dar fără:

  • contextualizare istorică reală (nu se discută cauzele care au dus la radicalizare),

  • distincție între fapte istorice și mituri sau simboluri,

  • analiză a continuității sau discontinuității ideologice dintre trecut și prezent.

Rezultatul este un instrumentar istoric de tip „alarmist”, care transformă orice aluzie la trecut într-o reluare a fascismului, fără a verifica traiectoriile ideologice actuale .

Concluzie:

Raportul se dovedește util ca instrument de alertă instituțională, dar:

  • metodologia sa este confuză, combinând activismul moral cu analiza sociologică fără delimitări clare;

  • conceptual, este vag și extensiv, ceea ce reduce validitatea științifică a clasificărilor;

  • nu oferă dialog, ci condamnare, lipsind analiza dialectică a fenomenelor sociale;

  • nu propune criterii operaționale verificabile, ceea ce face imposibilă aplicarea uniformă a recomandărilor sale în spațiul public.

Postată acum de
SURSE informative : https://www.inshr-ew.ro/despre/
Despre INSHEW
Editorial board members: names, affiliation:
1. Andrei, Pippidi, PhD, Romanian Academy, Bucharest, Romania
2. Andrew, Baker, PhD, American Jewish Committee, United States of America
3. Armin, Heinen, Aachen University, Germany
4. Cristian, Parvulescu, PhD, National School for Political Studies and Public Administration, Bucharest, Romania
5. Liviu, Rotman, PhD, National School for Political Studies and Public Administration, Bucharest, Romania
6. Lya, Benjamin, PhD, Center for the Study of the History of Jews in Romania, Bucharest, Romania
7. Michael, Shafir PhD, ‘Babeş – Bolyai’ University, Cluj, Romania
8. Mihai Dinu, Gheorghiu, PhD, Centre de Sociologie Europeenne, Paris, France
9. Norman, Manea, PhD, writer, United States of America
10.Paul, Shapiro, United States Holocaust Memorial Museum, United States of America
11.Radu, Ioanid, PhD, United States Holocaust Memorial Museum, United States of America
12.Raphael, Vago, Tel-Aviv University, Israel
13.Serge, Klarsfeld, Klarsfeld Foundation, Paris, France
14.Viorel, Achim, PhD, ‘Nicolae Iorga’ Institute for History Study, Romanian Academy, Bucharest, Romania
15.William, Totok, writer, Germany

CINE SUNTEM?

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” a fost constituit prin Hotărârea de Guvern nr. 902 din 4 august 2005.

Institutul are ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea și publicarea documentelor referitoare la Holocaust, în rezolvarea unor probleme științifice, precum și elaborarea și implementarea de programe educaționale privind acest fenomen istoric. 
Pentru realizarea obiectului de activitate, Institutul are următoarele atribuții principale:
a) desfăşoară proiecte de cercetare, de educaţie şi culturale, în ţară şi în străinătate, pe bază de contracte, pentru aprofundarea cunoaşterii fenomenului Holocaustului;
b) achiziţionează sau primeşte ca donaţii orice mărturie, publicaţie ori document privind Holocaustul sau în legătură cu acesta;
c) identifică, aduce în ţară şi conservă documentele privind Holocaustul din România, în original sau în copie, pe orice suport, răspândite în diferite ţări ale lumii;
d) constituie o arhivă care să cuprindă publicaţiile, cărţile, colecţiile de reviste, ziare, manifeste şi alte înscrisuri care au legătură cu Holocaustul din România, alcătuind şi instrumente de lucru în domeniu;
e) lansează proiecte de istorie orală, în scopul salvării memoriei istorice a Holocaustului;
f) organizează manifestări ştiinţifice consacrate Holocaustului şi contribuie la reprezentarea cercetării naţionale în acest domeniu în întâlnirile ştiinţifice internaţionale;
g) finanţează editarea, tipărirea şi publicarea de memorii, cărţi, studii, articole, corespondenţă, memorie fotografică şi video, colecţii de documente, albume fotografice referitoare la Holocaust;
h) organizează şi sprijină realizarea de acţiuni cu caracter ştiinţific, social-cultural şi educaţional privind Holocaustul, pe bază de proiect;
i) constituie un punct de referinţă şi de comunicare cu supravieţuitorii Holocaustului;
j) contribuie prin expertiză la conservarea patrimoniului spiritual al comunităţilor din România afectate în perioada Holocaustului;
k) iniţiază, prin Secretariatul General al Guvernului, şi avizează proiecte de acte normative în domeniul său de activitate.
l) iniţiază acţiuni cu caracter cultural, ştiinţific, educaţional şi legal pentru protejarea memoriei victimelor Holocaustului;
m) coordonează activităţile în vederea realizării unui muzeu de istorie al evreilor din România.

Institutul „Elie Wiesel” a sprijinit, de asemenea, organizarea unui Memorial al victimelor Holocaustului din România. În felul acesta, a fost realizată una din recomandările Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, apărut în 2004. Inaugurarea INSHR-EW a avut loc la 10 octombrie 2005, cu ocazia celei de-a doua comemorări a Zilei Naționale a Victimelor Holocaustului din România.
Octombrie 2020 – 15 ani de activitate

În 2004, Comisia internaţională pentru studierea Holocaustului în România, prezidată de Elie Wiesel şi mandatată de preşedintele României de atunci, Ion Iliescu, în spiritul cercetării istorice, stabilea responsabilităţile pentru tragedia evreilor din România şi teritoriile administrate de aceasta. Concluziile au fost formulate și exprimate în volumul „Raport final”.
Astfel, aflăm cum: „comisia conchide, împreună cu marea majoritate a cercetătorilor de bună-credinţă ai acestui domeniu, că autorităţile române poartă principala responsabilitate atât pentru planificarea cât şi pentru punerea în practică a Holocaustului. Aceasta include deportarea şi exterminarea sistematică a majorităţii evreilor din Basarabia şi Bucovina, precum şi a unor evrei din alte zone ale României, în Transnistria; uciderea în masă a evreilor români şi a celor locali; execuţiile masive ale evreilor din timpul Pogromului de la Iaşi, discriminarea şi degradarea sistematică la care au fost supuşi toţi evreii români în timpul administraţiei antonesciene… Evreii au fost supuşi degradării pentru simplul motiv că erau evrei, au pierdut protecţia statului şi au devenit victimele lui. O parte a populaţiei roma din România a fost, de asemenea, supusă deportării şi morţii în Transnistria”.
La distanță de doar un an, în 2005, s-a înfiinţat din iniţiativa guvernului, Institutul Național pentru Studierea Holcoaustului din România „Elie Wiesel” având “ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea, publicarea documentelor şi rezolvarea unor probleme ştiinţifice referitoare la Holocaust, elaborarea şi implementarea de programe educaţionale şi culturale privind acest fenomen istoric”.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” pune la dispoziția publicului larg interesat de subiect, cât și istoricilor sau cercetărorilor din domeniu o arhivă documentară cu peste 1,5 milioane pagini microfilmate din arhivele publice ale instituţiilor statului implicate în pregătirea şi desfăşurarea distrugerii evreilor din România.
Derulăm programe de formare pentru profesorii din învăţământul preuniversitar cu subiecte despre Holocaust, xenofobie, discriminare, naţionalism. De asemenea, susţinem proiecte de istorie orală pentru conservarea memoriei celor care au pătimit sau au fost martori ai evenimentelor.
Celor interesați le putem pune la dispoziție volumele pe care le-a editat Institutul de-a lungul timpului, mai exact volume de documente din arhivele armatei germane şi românesti. Avem proiecte de cercetare despre Pogromul de la Bucureşti (ianuarie 1941), cel de la Iaşi (iunie 1941) sau despre sistemul de muncă obligatorie la care a fost supusă populaţia evreiască în acea perioadă. Un alt proiect foarte important al Institutului a fost programul de cercetare arheologică prin care s-a constatat și identificat, în noiembrie 2010, existenţa unei gropi comune la 15 km de oraşul Iaşi. Astfel, câteva zeci de victime și-au aflat mormântul după şapte decenii de la asasinat.

ECHIPA
Dr. Alexandru Florian
Director general
Tel: +40-21-318 09 39
E-mail: office@inshr-ew.ro Curriculum Vitae
Magdalena Dănescu
Contabil șef
Tel: +40-21-318 09 39
E-mail: office@inshr-ew.ro
Paraschiva Melinte
Consilier IA, Economist
Tel: +40-21-318 09 39
E-mail: office@inshr-ew.ro
Marcel Bogdan Ginghină
Consiler IA Control Financiar Preventiv
Dr. Ana Bărbulescu
Cercetător științific
Dr. Daniel-Valeriu Boboc
Cercetător Științific III
Dr. Marius Cazan
Cercetător Științific
Dr. Nicolae Drăgușin
Cercetător Științific
Dr. Adina Marincea
Cercetător Științific
Dr. Petre Matei
Cercetător Științific
Laurenția Bârlă
Expert II Editare-cercetare
Elisabeth Ungureanu
Șef serviciu comunicare și administrare
Tel: +40-21-318 09 39
E-mail: office@inshr-ew.ro
Georgeta Epuran
Administrativ
Florin Abramovici
Consilier IA Administrativ și achiziții publice
Beatrice Mănica
Expert IA Secretariat
Daniela Stoica
Consilier IA Resurse Umane și Salarizare
Roxana Popa
Consilier IA Comunicare și Relații Publice
Stelian Gică
Administrativ- Șofer
Izabela Fulău
Consilier IA, Muzeograf
Claudia Jalbă
Consilier debutant, Muzeograf
Iulia-Gabriela Bădilaș
Consilier debutant, Muzeograf
Angela Ungureanu
Consilier IA, Bibliotecar
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Măsuri de contracarare şi protecţie privind recunoaşterea unui videoclip sau o fotografie făcută cu inteligenţa artificială:

  Pentru videoclipuri deepfake: 1. Trebuie verificat clipitul ochilor - în multe deepfake-uri vechi, clipitul era anormal, însă, în anul 202...