Revizionism istoric. Iredentism. Acțiune de natură continuată.
Poziția mea, folosind o expresie a fostului ministru de externe al Franței, Hubert Vedrine, este următoarea : divergențele sunt legitime, gestionarea lor, rezolvarea lor se poate realiza doar pe baza cunoașterii profunde a poziției adversarului.
Aceasta implică cunoașterea limbii, culturii, istoriei, tradițiilor politice și a scrierilor revizioniste. Tăcerea presei românești, pe această temă, ca și reacțiile inadecvate ale organizațiilor guvernamentale, care ar trebui să se ocupe de securitate și de respectul Constituției, sunt imense greșeli politice, istorice, geopolitice, psihologice. Lipsa de pregătire a opiniei publice românești este trivială. Ea derivă nu doar din incompetența ziariștilor sau din raritatea ziariștilor și istoricilor români care cunosc limba maghiară. O dezorganizare a institutțiilor statului, o aubordonare a acestora unor interese străine, în speță celor nord-americane, dar nu numai. a devenit în ultimele decenii, de după 1989, endemică. Apărarea suveranității a devenit opțională. Prioritatea absolută acordată intereselor colective ale românilor, care formează majoritatea populației României, nu se mai practică și a fost înlocuită, ca urmare a trădării evidente a acestor interese, definite constituțional, cu un amalgam de strânsură : ba intersele Israelului, ba cele ale unor țări membre ale NATO sau UE, devin prioritare, în dauna apărării intereselor românești. Nu cetățenia definește aceste interese, ci etnia. Chiar dacă, evident, politica internă a României nu se traduce niciodată prin discriminări legale sau ilegale, democrația care nu ține seama de interesele majorității nu este democrație. Iar dacă interesele majorității sunt definite corect, respectate și apărate, România nu devine etnocrație.
Atunci când, totuși, cunosc această limbă, istoricii români contemporani se manifestă în trei feluri :
1. Tac. Abordează teme de cercetare fără risc.
2. Scriu și publică. Dar lucrările lor sunt ignorate sau comentate superficial.
3. Se aliniază liniei colaboraționiste, a corectitudinii politice, devenind propagandiști, mai mult sau mai puțin subtili, ai iredentismului, în numele păcii sociale sau prin deformarea continuă a adevărului istoric. În studiile publicate, unii istorici români sunt influențați, în mod evident, de soțiile lor, maghiare. E aproape normal, dacă ne gândim că relațiile dintre soț și soție trec prin patul conjugal. Deci, factorul nupțial cnu poate fi ignorat în analiza rezultatelor, a operei istorice atunci când ea ocupă de relațiilor româno-maghiare. Obiectivitatea etnică nu poate fi asigurată. În domeniul spionajului, acest factor este luat în seamă. De ce ar fi altfel în domeniul sensibil al istorigrafiei unor stăro conflictuale milenare? Dan Culcer
Iată o bibliografie critică esențială a principalelor cărți și publicații cu caracter iredentist revizionist, apreciate sau republicate în Ungaria între 1918 și 2025. Am ales lucrări sau antologii care au circulat cu impact și au fost utilizate ca instrumente ideologice, unele cu republicări recente.
Post Scriptum.
Poate că singurul stat etnocratic cunoscut de mine este Israel. Ar fi interesant de analizat textul lui Nichifor Crainic, Statul etnocratic în relație cu realitățile politice și ideologice din Israel.
Nichifor Crainic. Statul etnocratic — o construcţie utopic/distopică
Nichifor Crainic. The Ethnocratic State — A Utopic/Dystopic Construct
Author(s): Viorel MarineasaPublished by: Editura Universităţii de Vest din Timişoara
Summary/Abstract: The project of the ethnocratic state (1937), as conceived by the theologian, philosopher, writer and journalist Nichifor Crainic (1889-1972), one of the promoters of the extreme right ideology during the inter-war period, is a retort to the state of things that was consecrated by the Constitution adopted in 1923 by the Parliament of the united Romania ("Greater Romania"). This programme with aggressive-democratic features aimed at synchronising the Romanian stale with the German Nazism and Italian fascism (although this is not always apparent), opposing the Christian Orthodox note to the former and anti-Semitism (economic, but also racist) to the latter.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu