Sub titlul "Revoluţia nu s-a terminat". Fost ambasador SUA, despre marile vulnerabilităţi ale României. Cum ne sabotează ruşii, chinezii şi cozile de topor autohtone, publicația on line EpochTime transmite sfaturile lui Adrian Zuckerman, fost amabasador al Statelor Unite în România.
Analiza interviului acordat de fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, implică o evaluare ideologică, politică, economică și strategică a pozițiilor exprimate, dar și o reflecție asupra consecințelor posibile asupra suveranității României.
1. Calitatea în care se pronunță Adrian Zuckerman
Deși Zuckerman vorbește ca fost ambasador al SUA, el continuă să se exprime ca un actor politic și economic influent, în contact cu structuri de putere din SUA și România. El se declară un „prieten al României”, dar poziționarea sa este de fapt un amestec de lobby economic, agendă geopolitică americană și advocacy pentru reforme de tip neoliberal.
Legături actuale în România:
-
Este în contact strâns cu administrația politică actuală (sprijin pentru guvernul Bolojan și președintele Nicușor Dan).
-
Cunoaște detalii operaționale și din culise (EximBank, RAAPPS, ANRE), ceea ce sugerează legături active cu politicieni, servicii și companii.
-
Menționează explicit interese ale unor companii americane precum Carlyle Group, Black Sea Oil and Gas, susținând reluarea licitațiilor și eliminarea „blocajelor” din partea autorităților române.
2. Analiza ideologică
A. Anticomunismul și antietatismul radical
Zuckerman repetă constant că „Revoluția nu s-a terminat”, un slogan care exprimă o ideologie anticomunistă dură, extrapolată până la demonizarea oricărei forme de intervenție statală. Pentru el, orice companie de stat este coruptă, neperformantă și un obstacol în calea progresului.
➡️ Această ideologie corespunde liniei neoliberale dure – „statul trebuie să se retragă complet din economie” – și reflectă viziunea unor cercuri republicane conservatoare din SUA.
B. Definirea „inamicului”: Rusia, China, cozile de topor interne
Zuckerman propune o lume clar divizată în „prieteni ai democrației” și „dușmani ai libertății”, în care Rusia și China sunt surse absolute ale răului, iar influența lor în România este descrisă în termeni de „sabotorism, infiltrare, trădare”.
➡️ Este o retorică specifică războiului rece și a războiului informațional actual, în care nuanțele lipsesc, iar „neutrul” devine suspect. Această poziție poate servi ca pretext pentru limitarea pluralismului politic, dacă este implementată fără discernământ.
3. Analiza politică
A. Presiune pentru reforme pro-americane
Zuckerman critică dur vechile guverne, dar susține actuala conducere (Dan, Bolojan) și sugerează că SUA vor oferi sprijin politic dacă România își „curăță” instituțiile și „deschide economia”.
➡️ Aceasta implică o formă indirectă de presiune politică externă, în care „suveranitatea” este condiționată de adoptarea unei viziuni politice aliniate intereselor americane.
B. Neîncredere în instituțiile interne
Sugerează că Serviciile de Informații, justiția, ANRE, Ministerul de Externe sunt „infiltrate” sau pasive față de influențele ruse și chineze. Se cere desecretizarea, epurarea și anchetarea unor „trădători”.
➡️ Aceste poziții ar putea justifica viitoare ingerințe externe în politica internă românească, sub pretextul „curățării” instituțiilor.
4. Analiza economică
A. Privatizări masive și liberalizare completă
Zuckerman susține:
-
Vânzarea companiilor de stat (Tarom, Hidroelectrica, Nuclearelectrica).
-
Redeschiderea exploatărilor de resurse (gaze, aur, cupru, pământuri rare).
-
Excluderea completă a Chinei din infrastructura critică (5G, energie, tehnologie).
-
Revenirea unor companii americane în Marea Neagră (Chevron, Exxon etc.)
➡️ Agenda economică promovată este clar pro-americană, în favoarea companiilor multinaționale din SUA. Aceasta riscă să transforme România într-un teritoriu resursiv, mai degrabă decât un actor economic suveran.
5. Consecințele asupra suveranității României
Negative:
-
Subordonare economică: privatizări forțate sub presiune externă pot duce la pierderea controlului asupra resurselor strategice.
-
Dependenta geopolitică: România ar putea deveni un pion în rivalitatea SUA-China-Rusia, pierzând libertatea de acțiune în politica externă.
-
Legiferare pe bază de suspiciune: riscul ca legislația să fie modificată pentru a combate „propaganda”, limitând în realitate libertatea de exprimare.
-
Justiție instrumentalizată politic: apelurile la „curățare” și „epurare” pot fi folosite pentru eliminarea vocilor incomode, indiferent dacă sunt pro-Rusia sau doar critice.
Pozitive (potențiale):
-
Consolidarea securității cibernetice și energetice, dacă avertismentele privind tehnologia chineză sunt reale și bine documentate.
-
Alinierea la NATO/SUA în contextul unei Europe marcate de instabilitate.
-
Oportunități de investiții străine, dacă se mențin condiții echitabile pentru toți actorii și nu se favorizează doar companii americane.
6. Ce interese servește de fapt Adrian Zuckerman?
Oficial:
-
Interesele de securitate ale SUA în flancul estic NATO.
-
Interesele democratice și anticorupție – susține el.
Neoficial / concret:
-
Interesele economice ale companiilor americane: Chevron, Carlyle, Exxon, companii de tehnologie și apărare.
-
Agenda republican-conservatoare americană, axată pe lupta cu „deep state”, China, Rusia și susținerea dereglementării economice.
-
Influență ideologică de tip think-tank (probabil asociat unor instituții conservatoare din SUA ca Hudson Institute, Heritage Foundation etc.)
Concluzie
Adrian Zuckerman vorbește în calitate de fost diplomat american, dar și ca promotor activ al unei agende politice, economice și ideologice pro-americane, pro-capitaliste, anti-Rusia și anti-China.
Sfaturile sale, dacă ar fi aplicate integral:
-
ar putea accelera unele reforme necesare (epurarea corupției, modernizarea statului),
-
dar ar reduce suveranitatea României, prin:
-
cedarea controlului asupra resurselor,
-
acceptarea unei politici externe dictate,
-
și posibila transformare a țării într-un teren de luptă proxy între marile puteri.
-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu