Dan CULCER. Cercetarea comparată a textelor cenzurate

 Am publicat anunțul de mai jos în revista Observatorul cultural din 2009. Credeam că scriitori români vor citi acest mesaj și că, voind să-și dovedească combativitatea cititorilor lor de azi, se vor repezi să trimită în versiunea adevărată puternicele lor scrieri de rezistență și de luptă contra sistemului care ne opresa, pe care ei l-au combătut cu armelor lor, mașinile de scris, creioanele și pixurile. Că doar cenzura necruțătoare le-a edulcorat sau chair estropiat mesajul. Nimic. Nici un scriitor român nu mi-a trimis un singru text în cele două versiuni, cenzurat și original. Să nu fi citit nimeni anunțul meu? Nu este exclus să-l fi citi dar să le fi fost teamă că diferența fiind neînsemnată, gloria rezistenței prin cultură se va evapora ca o picătură de rouă sub razele fierbinți ale soarelui adevărului. Vă place stilul meu? Și mie? 

Au existat texte cenzurate, pe unele le-am publicat în teza mea de doctorat. Autori : Sorescu, Păunescu, dintre poeți, Romulus Zaharia, dintre prozatori. Au fost mulți. De ce nu au mai vrut să se laude cu lupta lor? Au rămas să se laude doar aceia care de fapt nu au fost curajoși, dar al căror gloriolă a fost umflată ca un prezervativ care până la urmă nu reușește să se transforme în balon meteorologic. 

Un singur exemplu, dintre cele ridicole : Povestea motanului Arpagic de Ana Blandiana. O gloriolă ale cărei ecouri continuă să se audă pe plaiurile mioritice. Dan Culcer

26 iulie 2025, Elancourt 

 Dan CULCER Cercetarea comparată a textelor cenzurate
Posted By Dan CULCER On septembrie 3, 2009 @ 12:00 am In | 1 Comment
Cercetarea comparată a textelor cenzurate mi se pare un domeniu ignorat de istoria şi teoria literaturii române. E vorba, adică, de confruntarea dintre textul tipărit şi difuzat şi cel păstrat de manuscrisul aflat în arhiva scriitorului român.
Exemplele s-ar putea găsi în special în ultima jumătate de secol, pentru că în perioadele mai vechi cenzura a erodat mai degrabă presa. Înainte de 1945, literatura nu îi interesa pe oamenii politici, ea nu avea nici cota, nici impactul pe care perioada de după 1945 i le-au conferit, tocmai prin instrumentalizarea ei, prin paradoxala relaţie dintre o producţie autonomă şi producţia de propagandă solicitată, finalmente impusă de oficialităţi. Literatura care rezultase a fost masiv marcată de cenzură. Dar impactul real al cenzurii, adică modul în care aceasta a influenţat textul şi a deviat „mesajul“, nu a fost niciodată analizat în amănunt. Conştiinţa unor scriitori i-a făcut să fie mai sensibili la social şi s-a creat o literatură care se dorea activă, aşa cum i se ceruse de către forţa politică, dar într-o direcţie critică şi melioristă. O altă parte a literaturii a evitat acest gen de abordare, fie izolîndu-se de cîmpul „social“ dominant, modelizat şi aparent, fie construind un cîmp „social“ simetric, negativ şi/sau autonom.
Treptat, o parte din literatură a devenit, prin saturaţia autorilor faţă de presiune, control şi intervenţie pe text, o formă a rezistenţei faţă de sistem, dacă nu chiar a opoziţiei, prin conturnarea metaforică, sinonimică şi perifrastică a blocajelor şi interdicţiilor.
Această literatură este şi un document social, dincolo de valoarea ei literară. Şi, în acest sens, ea poate fi citită şi analizată pentru a descrie epoca, pentru a extrage şi clasifica tabuurile acesteia, pentru a înregistra tehnicile de conturnare a cenzurii şi a decoda mesajele ascunse prin stil şi aluzie, dacă ele există cu adevărat şi mai sînt accesibile cititorului actual.
Revista Asymetria proiectează adunarea unei documentaţii în acest domeniu, dar singura cale este apelul către autori, cei care posedă manuscrisele a căror autenticitate poate fi garantată chiar de către cei ce le-au produs.
Fireşte, se poate presupune că în arhivele editurilor, ale Direcţiei Presei şi Tipăriturilor sau ale Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, astfel de originale au fost păstrate. Dar accesul la unele dintre aceste arhive este blocat pentru (încă) cîteva decenii, printr-o legislaţie lipsită de supleţe, inadecvată.
Ne adresăm autorilor cu rugămintea de a ne trimte o copie (xerocopie sau fişier informatic) după lucrările lor cenzurate, pentru a constitui astfel fondul de documente necesare lansării acestei cercetări novatoare. Arhiva astfel constituită va fi donată unui institut de cercetare, acela care ne va asigura că a integrat în programul său, oferind finanţarea necesară, o tematică prioritară în acest domeniu.
 
Pentru Asymetria, Dan Culcer,
critic literar
 
Adresa poştală a revistei Asymetria este
Revue Asymetria,
à l’attention de M. Dan Culcer