Rezultă din datele inserate mai jos că în România există fără etnie
cunoscută: 1.236.810 de cetățeni, fără o limbă cunoscută: 1.230.028, și
fără o religie cunoscută: 1.259.739. Grupul tridimensional este imens.
Sunt persoane despre care nu știm nici la ce religie doresc să aparțină
sau chiar aparțin, nici ce limbă vorbesc, nici cărui grup etnic doresc
să aparțină. Se simt acești cetățeni homo universalis, cetățeni ai
lumii, fără religie, fără o limbă proprie? Din două una, ori nu mai
cerem nimănui să declare o etnie, o religie sau o limbă, ori obligăm ca
fiecare declarant să opteze.
În consecință nimeni nu va mai putea solicita o anumită opțiune școlară
în funcție de limbă, fiindcă nu putem ști dacă a declarat ceva în acest
sens la recenzământ sau nu.
Apare o harababură cu grave consecințe economice și politice, derivată
din aplicarea stupidă a unei libertăți a declarației. Aceste persoane
sunt o adevărată masă de manevră sau o masă cu un comportament
imprevizibil. Dacă se vor anunța privilegii derivate din limbă, religie
sau etnie putem imagina că o parte din acești
vor migra spre un grup sau altul.
Mai putem imagina ceva. Că aceste persoane sunt cetățeni străini
(probabil chinezi, arabi, africani sau evrei) care au obținut cetățenia
română, au recuperat cetățenia română, pe baza altei legi bizare,
după ce ei sau ascendenții lor au renunțat la ea sau au pierdut-o, în
urma unui abuz legal comunist.
Este inadmisibilă, intolerabilă ideologic, politic și economic, o astfel
de aproximație demografică, într-o epocă de potențial război civil, de
migrații de masă din surse imprevizibile, de atentate și violențe care
izvorăsc din identități etnice și religioase. Administrația dispune de
aceste informații din surse administrative, cum o recunoaște chiar în
textul de mai jos. Nu există nici un motiv ca administrația să păstreze
un asemenea privilegiu informațional, care poate fi o sursă de manevre
electorale sau economice ilegale.
„Etnia este definită ca fiind opțiunea unei persoane de a aparține unui
grup uman cu trăsături comune de civilizație şi cultură, prin una sau
mai multe dintre caracteristicile referitoare la limbă, religie,
tradiții şi obiceiuri comune, stil de viață şi alte caracteristici
specifice.
La recensământul din anul 2011, înregistrarea etniei s‐a făcut pe baza liberei declarații a
persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare această caracteristică,
precum şi pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse
administrative, informația nu este disponibilă pentru această caracteristică.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884,8 mii persoane
din totalul celor 20.121,6 mii persoane care formează populația stabilă
(rezidentă).
La prelucrarea şi prezentarea rezultatelor recensământului au fost efectuate următoarele grupări
ale persoanelor care şi‐au declarat etnia: la etnia română s‐au inclus şi persoanele care s‐au
declarat aromâni (20384 persoane), macedoromâni (203 persoane), meglenoromâni, istroromâni,
vlahi şi cici (178 persoane); la maghiari s‐au inclus secuii (1665 persoane) şi ungurii (1133
persoane); la romi s‐au inclus şi persoanele care s‐au declarat țigani
(27904 persoane),rudari (20929 persoane), ursari (7596 persoane),
spoitori (4682 persoane), căldărari (3782 persoane), gabori (3203
persoane), țigani de mătase (1602 persoane), vătraşi, cărămidari,
băieşi, lăutari, lăieşi, caştali, pletoşi, boldeani, geambaşi, cocalari,
zavragii (2474 persoane); la germani sau inclus şi cei care s‐au
declarat şvabi (3894 persoane), saşi (1394 persoane), nemți, țipțări şi
landleri (209 persoane); la ucraineni s‐au inclus şi huțulii (1474
persoane) şi haholii (90 persoane); dintre ruşi – lipoveni, 10286
persoane s‐au declarat ruşi; la albanezi s‐au inclus şi shqiptarii, iar
la macedoneni, şi macedo‐slavii.
În tabele, la “Altă etnie” au fost incluse toate grupurile etnice care au întrunit, fiecare în parte, sub
1000 de persoane (ceea ce reprezintă sub 0,01% din populația stabilă),
respectiv ruteni (497 persoane), albanezi (408 persoane), caraşoveni
(203 persoane), găgăuzi (32 persoane), precum şi
persoanele cu o altă etnie din Uniunea Europeană (3848 persoane), din celelalte țări ale Europei
(2746 persoane) sau din afara Europei (10790 persoane).
Pentru copiii care nu ştiau să vorbească şi pentru cei sub 14 ani s‐au
înregistrat etnia, limba maternă şi religia declarate pentru ei de către
părinți/întreținători; pentru persoanele surdo‐mute sau persoanele
bolnave mintal s‐au înregistrat, de asemenea, cele declarate pentru ele
de către persoanele cu care acestea conviețuiau. Pentru copiii
instituționalizați, cărora nu li se cunoştea
etnia, limba maternă şi religia părinților, înregistrarea s‐a făcut conform declarațiilor conducerii
La adresa
http://www.recensamantromania....
, unde sunt prezentate rezultatele recensământului din 2011 care au
devenit finale în 2013, dup[ titlul IV, este "Rezultate definitive ale
RPL_2011_analiza", de unde putem vedea / salva un fişier pdf de 14
pagini . Vezi:
http://www.recensamantromania....
Explicaţia
o găsim la pagina a 5-a şi se referă la metodologia utilizată care este
diferită faţă de cea folosită la recensămintele din 1992 şi 2002.
Din
categoria celor consideraţi "informaţie indisponibilă" nu fac parte
numai cei care nu şi-au declarat etnia, limba maternă sau religia, la
cei care nu a dorit să declare se adaugă mare masă a celor recenzaţi
fără a fi de faţă.
Citez:
Structura etnică şi confesională a populaţiei stabile a României
La
recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii
materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor
recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei
caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au
fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este
disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile
prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale
sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au
declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de
numărul total al populaţiei stabile.
ETNIA
Informaţia privind
etnia a fost disponibilă pentru 18.884,8 mii persoane (din totalul celor
20.121,6 mii persoane). S-au declarat români 16.792,9 mii persoane
(88,9%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost
de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat
romi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%). Grupurile etnice pentru care
s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni
(50,9 mii persoane), germani (36,0 mii), turci (27,7 mii), ruşi –
lipoveni (23,5 mii) şi tătari (20,3 mii persoane).
În profil
teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că populaţia de
etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (97,3%) şi în 39 de
judeţe (cu ponderi variind între 98,6% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş),
iar în 30 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.
Populaţia
de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,2%) şi
Covasna (73,7%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în
judeţele: Mureş (38,1%), Satu Mare (34,7%), Bihor (25,3%) şi Sălaj
(23,3%).
Persoanele de etnie romă reprezintă 3,3% din totalul
populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu
ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,9% în judeţul Mureş.
Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din
populaţia stabilă, şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (7,0%) şi
Bihor (6,3%).
Cei mai mulţi ucraineni trăiesc în judeţele Maramureş
(30,8 mii persoane), Timiş (6,0 mii persoane), Suceava (5,9 mii
persoane) şi Caraş-Severin (2,5 mii persoane), acestea înglobând 88,6%
din totalul acestora.
Aproape trei sferturi din persoanele de etnie
germană (73,5%) se regăsesc în judeţele Timiş (8,5 mii persoane), Satu
Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,2 mii persoane), Braşov (2,9 mii
persoane), Caraş– Severin şi Arad (fiecare cu câte 2,9 mii persoane).
Circa
90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele
Constanţa (20,8 mii persoane) şi Tulcea (1,7 mii persoane) şi în
Municipiul Bucureşti (2,3 mii persoane).
O proporţie de 86,9% dintre
ruşi-lipoveni îşi au reşedinţa obişnuită în judeţele Tulcea (10,3 mii
persoane), Constanţa (3,6 mii persoane), Iaşi (2,8 mii persoane), Brăila
(1,9 mii persoane), Suceava (1,7 mii persoane). În judeţul Constanţa
este concentrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,6%
dintre persoanele care au declarat că aparţin acestei etnii (19,6 mii
persoane).
Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o
creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 2,5% la 3,3%) şi o
descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană (de la 0,28% la
0,20%).
LIMBA MATERNĂ
Potrivit liberei declaraţii a celor 18.891,6
mii persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei
stabile după limba maternă se prezintă astfel: pentru 90,9% din
populaţia stabilă limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod
obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,7% dintre
persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a
reprezentat limbă maternă pentru 1,3% dintre persoanele care fac parte
din populaţia stabilă, iar limba ucraineană pentru 0,3% din totalul
populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă.
Limbile turcă, tătară sau rusă reprezintă (fiecare) limba maternă pentru
o persoană din 1000.
Interesantă din punctul de vedere al
informaţiei pe care o oferă este şi distribuţia populaţiei stabile după
limba maternă, pe etnii. Astfel, dacă pentru 99,9% dintre români limba
maternă este limba română, în cazul a 98,3% dintre persoanele de etnie
maghiară limba vorbită în familie în copilărie a fost limba maghiară,
iar pentru 1,7% dintre etnicii maghiari limba maternă a fost limba
română. Limba maternă a fost româna pentru jumătate dintre persoanele de
etnie romă, iar pentru două din 5 persoane de etnie romă aceasta a fost
limba romani, 5,3% dintre persoanele de etnie romă vorbind limba
maghiară în familie, în timpul copilăriei. Germana este limba maternă
declarată de 68,1% dintre persoanele de etnie germană, 16,9% declarând
ca limbă maternă limba română şi 14,7% limba maghiară. Persoanele de
etnie turcă au vorbit în familie în copilărie limba turcă în proporţie
de 85,6%, restul declarând limba română ca limbă maternă. Trei sferturi
dintre ruşii – lipoveni care şi-au declarat etnia şi limba maternă au
vorbit în familie în timpul copilăriei limba rusă, restul declarând
limba română ca limbă maternă.
RELIGIA
Structura confesională a
fost declarată de 18.861,9 mii persoane din totalul populaţiei stabile
şi arată că 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de
religie ortodoxă; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de
religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,4% - 0,8% au
înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%)
şi adventistă de ziua a şaptea (0,4%). Persoanele de altă religie decât
cele prezentate mai sus reprezintă 1,8% din total. S-au declarat „fără
religie” sau atei un procent de 0,2% din totalul populaţiei.
Nu
există diferenţe semnificative între distribuţia femeilor şi bărbaţilor
după religia declarată. Se pot observa însă unele diferenţe în ceea ce
priveşte distribuţia pe medii de rezidenţă. Ponderea persoanelor de
religie ortodoxă este uşor mai mare între persoanele din municipii şi
oraşe (87,1%) faţă de cei care trăiesc în comune (85,7%). În schimb, în
rândul populaţiei stabile rurale se întâlnesc mai frecvent decât în
urban persoane care au declarat că sunt de religie romano-catolică (4,9%
faţă de 4,3%), penticostală (2,5% faţă de 1,4%) sau de religie
adventistă de ziua a şaptea (0,6% faţă de 0,3%).
Tabelul 1. Ponderea persoanelor după religia declarată, pe categorii de localităţi (%)
Religia__________________Total_____Municipii şi oraşe____Comune
Ortodoxă________________ 86,5_______________87,1_______85,7
Romano-catolică___________4,6________________4,3________4,9
Reformată________________3,2________________3,1________3,3
Greco-catolică_____________0,8________________0,9________0,7
Penticostală_______________1,9________________1,4________2,5
Baptistă__________________0,6________________0,6________0,6
Adventistă de ziua a saptea___0,4________________0,3________0,6
Proporţii
de peste 97,0% din totalul populaţiei stabile a persoanelor de religie
ortodoxă s-au înregistrat în judeţele Olt (99,4%), Vâlcea (99,1%), Dolj
(98,9%), Gorj (98,4%), Buzău (98,5%), Brăila (98,2%), Călăraşi, Giurgiu
şi Teleorman (98,3%), Argeş şi Ialomiţa (97,9%), Mehedinţi (97,3%),
Prahova (97,2%) şi Galaţi (97,1%). Cele mai mici ponderi ale persoanelor
de religie ortodoxă s-au înregistrat în Harghita (12,5%), Covasna
(21,3%), Satu-Mare (49,6%), Mureş (53,5%), Bihor (59,0%) şi Sălaj
(64,4%).
Persoanele de religie romano-catolică sunt majoritare în
judeţul Harghita (66,4%) şi deţin ponderi superioare celor înregistrate
în alte judeţe în Covasna (36,2%), Satu-Mare (18,4%), Bacău (16,7%) şi
Neamţ (10,1%).
Întâmplator am dat peste acest fişier pdf salvat pe
calculator prin 2015, făceam ordine acum câteva săptămâni, şi de nu ar
fi fost un comentariu citit pe site, nu cred că l-aş fi deschis, link-ul
dat este căutat şi găsit acum; aveam de gând să scriu ca să răspund la
acel comentariu, doar că am fost determinat s-o fac ceva mai repejor
datorită întrebării adresată de domnul profesor.
Fac un rezumat (după
acel comentariu), dintr-o populaţie stabilă de 20.121.641 subiecţi, cei
socotiţi ca fiind în categoria Informaţie indisponibilă în funcţie de
criteriu sunt:
După etnie: 1.236.810
După limbă: 1.230.028
După religie: 1.259.739
Posted on septembrie 4, 2026
3