În loc să se sperie de intervențiile ridicole ale unor analfabeți sau ale unor ziariști năimiți, cei care cunosc adevărul, ar trebui să reacționeze cu demnitate. Adică să reamintească legea. O reabilitare juridic declarată și confirmată are putere de lege.
Radu Gyr a fost reabilitat printr-o hotărâre judecătorească validă, în România de după 1990. Hotărâre care îl exonerează de orice acuzație anterioară. De altfel Radu Gyr a fost reabilitat în raport cu niște condamnări bazate pe texte de lege care nu mai sunt juridic active.
A fi fost legionar, adică simpatizant sau membru activ al Legiunii Arhanghelului Mihail, în perioada de dinainte de 1944 era perfect legal. Dacă, în calitatea de cetățean, un individ, legionar sau nelegionar, ar fi încălcat legea din perioada respectivă, el putea fi pedepsit. Persoana numită Radu Gyr nu a încălcat nici o lege a României, nici înainte de 1945, nici după 199o. A murit în 1975. Îninate de 1945 a fost condamamnt pentru opinii politice și apartenența la o organizație politică care a fost interzisă în 1941 pe baza unei înscenări. Poeziile sale fac parte, indiferent ce ar afirma o lege după 1990, din patrimoniul cultural al României. A interzice difuzarea oricărui text semnat de Radu Gyr în condițiile actuale este un act de cenzură, interzis de legea română. Legile care impun o cenzură sunt anticonstituționale.
Activiștii politici, din oricare partid politic actual, deputații, senatorii, funcționarii de stat care sunt de acord cu acest tip de cenzură, care nu acționeză concret pentru respectarea Constituției, sunt pasibili de pedeapse specifice pentru orice persoană care nu respectă Constituția.
Pe situl România curată se fac referințe la un caz care poate avea valoare de jurisprudență. Se invocă excepția de neconsituționalitate. Se demonstrează că sunt interzise actele de cenzură prealabile ca și cele de cenzură posterioară.
Dincolo de Constituția României, se fac referințe pertinente la Art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, consacrat prin hotărârile ulterioare ale Curții Europene a Drepturilor Omului.
« Cenzura preliminară presupune trecerea printr-un filtru administrativ sau prin constrângeri legale a textelor care urmează să fie publicate, pe când cenzura ulterioară presupune fie confiscarea sau distrugerea operelor odată publicate, fie obligarea autorilor la suprimarea acestora. Din punctul de vedere al rezultatului final, ambele au același efect: încălcarea libertății de exprimare și a dreptului publicului la informare.»
Execuția corală care a provocat reacțiile de haită, nu a fost blocată, dar, după părerea celor care au depus plângeri, ar fi trebuit să fie. Chiar dacă actul efectiv de cenzură nu avut loc, intenția de aplicare a cenzurii posterioare a fost evidentă.
Regimul lui Ion Antonescu și regimul comunist au ceva în comun : au pedepsit penal cu privarea de libertate persoane pentru opțiunile lor politice, fără ca acestora să li se poată imputa individual vreo acțiune încadrabilă penal. Comunismul a implantat legi penale care de fapt pedepseau opinii. Din această perspectivă, toate legile recente din România, care anulează prevederi constituționale explicite, privind libertatea de opinie, de expresie și de cunoaștere, care impun o imagine istorică în dauna dezbaterii libere, au toate trăsăturile legisalție unui sistem politic totalitar.
În vreme de război, măsuri punitive limitate sau excesive dar acoperite de starea de excepție, de război ori de asediu, puteau fi luate juridic legal. Un același temei nu mai putea fi folosit de comuniști, decât atunci când se defineau în război de clasă cu «dușmanii poporului», adică atunci când au incitat la război civil. Măcar pentru acest abuz și pentru această incitare, regimul comunist din România, prin înalții săi demnitari, înainte de 1964, putea fi condamnat legal de orice stat de drept. Punct.
Poemele lui Radu Gyr fac parte din patrimoniul literaturii române. Inclusiv cele scrise în vremea în care servea pe frontul antisovietic, într-un batalion disciplinar, trimis ca pedeapsă de regimul lui Ion Antonescu, după despărțirea sângeroasă a acestuia de Horia Sima și ai săi.
Difuzarea acestor poeme, prin tipărire spre lectură, recitare, analiză este un drept inalienabil al culturii române și nu pote fi calificat drept act de propagandă legionară, nu poate fi interpretat ca fiind propagandă politică postumă sau post-istorică. Iar legile scelerate, care induc confuzii și inventează păcate penale pentru că o formațiune corală ar fi utilizat cântece pe versuri de Radu Gyr, trebuie să fie anulate.
În același context, difuzarea gratuită în spațiul public a unui produs imprimat, fără tulburarea ordinei publice, este legală. Blocarea acestei acțiuni prin confiscarea unor exemplare ale revistei Certitudinea este tot un act de cenzură. Incompetența executanților unui act de cenzură nici nu mai are rost să fie evocată.
Când astfel de acte abuzive, ilegale vor înceta, România va redeveni un stat suveran.
În fine, culmea imbecilității ziaristicii de slugoi, în loc să se verifice afirmațiile scandalizate ale reprezentanților puterilor coloniale, se confundă cu poezia o versificație banală, de cămin cultural, bună de text chiar și pentru un cor de cămin cultural, simplu inventar tematic al unor teze patriotice standardizate, în stilul celor semnate de Nicolae Dragoș, Ion Brad, și alți versificatori de dinainte de 1944 sau de după 1964.
Comparați opera autentică a lui Radu Gyr cu textul incriminat. Chiar dacă, prin absurd, ar fi autentificat ca fiind o scriere a lui Radu Gyr, pe bază de manuscris sau pe orice altă bază, textul cântecului este un artfefact simpluț. Am terminat.
Dan Culcer
--------------------------------------------------------------------------------
Versuri
Avem o țară - Maicile de la Diaconești
Avem o ţară unde au stăpânit odată
Vitejii daci, bărbaţi nemuritori.
Şi unde stau de veacuri laolaltă,
Izvoare, văi şi munţi cu fruntea-n zări.
Avem troiţe sfinte, altare şi icoane
Şi candeli ard cu mii de pâlpâiri;
Avem atâtea lacrimi şi prigoane
Că ne e plin pământul de martiri.
Avem la Putna, Sfânt şi viu cu duhul
Pe cel ce-a stat Ortodoxiei scut;
Şi azi de-l vom chema să-nfrâng-apusul,
Va răsturna cinci veacuri de pământ.
Avem pe Brâncoveanu pildă tare,
Căci pruncii lui sub sabie-au căzut;
Ca să păzească fără de schimbare
Credinţa dreaptă-n care s-au născut.
Avem Ardealul sfânt, pământul răstignirii,
Cu tunuri sfârtecat de cel viclean;
Avem ierarhii sfinţi, pe Iancu şi martirii,
Pe Horia tras pe roată pentru neam.
Azi iaraşi te-au suit vrăjmaşii tăi pe cruce,
Ardeal cu trei culori împodobit;
Scriind deasupra vina ta cu sânge,
Aceea că, ortodoxia ai iubit.
Avem un Rai de sfinţi în temniţi daţi la moarte
Şi aruncaţi în groapa neştiuţi;
Dar astăzi dând pământul la o parte
Ies moaşte sfinte-n zeghe grea de deţinuţi.
E jertfa lor de veacuri mărturia
Ce strigă din morminte pân' la noi:
Să apărăm cu râvnă Ortodoxia
Şi-acest pământ, de Sfinţi şi de eroi!
Sursa https://www.versuri.ro/w/ade7
Cum a fost condamnat la moarte Radu Gyr pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!“
Elisabeth Bouleanu
Publicat: 15.02.2016 02:05
Ultima actualizare: 06.08.2022 11:29 
Radu Gyr
„Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!" este una dintre cele mai cunoscute poezii ale poetului Radu Gyr. Poezia a fost scrisă în închisoare, memorată şi aşternută pe hârtie, după eliberare. Comuniştii au considerat-o un act de instigare şi l-au condamnat pe poet la moarte.
Poet, gazetar, doctor în litere, Radu Demetrescu Gyr s-a născut în anul 1905 la Câmpulung Muscel. A debutat la vârsta de 14 ani, cu poemul dramatic ”În munţi”, publicat în revista liceului „Carol I” din Craiova, unde era elev. Devenit student al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, a publicat primul volum de versuri ”Linişti de schituri” în 1924. Gyr a colaborat la numeroase reviste ale vremii şi a fost membru important al Mişcării Legionare, el conducând legionarii din zona Olteniei. Radu Gyr a fost autorul textului ”Sfântă tinereţe legionară”, imnul neoficial al Mişcării Legionare.
Poetul şi-a petrecut aproape 20 de ani în închisoare. Prima perioadă de detenţie a fost în timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea. Atunci a fost închis în lagărul de la Miercurea Ciuc, alături de Mircea Eliade, Nae Ionescu şi alţi intelectuali care împărtăşeau ideile extremei drepte. După eliberarea din detenţie, a fost trimis, pentru „reabilitare”, în batalioanele de la Sărata. S-a întors din război rănit, dar cu o raniţă plină de poeme pe care le-a publicat în 1942, în volumul ”Poeme de războiu”. Cartea a fost cenzurată de regim[ul antonescian].
În 1945, regimul comunist l-a încadrat în „lotul ziariştilor creştini”, alături de Nichifor Crainic şi Pamfil Şeicaru. Justiţia l-a condamnat la 12 ani de detenţie politică. A revenit acasă în 1956. Comuniştii l-au arestat din nou şi l-au condamnat la moarte pentru poezia-manifest ”Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, considerată de autorităţi drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist.
Poezia a fost scrisă în timpul primei detenţii. Poetul a creat-o în celulă şi a memorat fiecare vers. În perioada de libertate de după 1956, Radu Gyr a aşternut poezia pe hârtie. Versurile au fost considerate de autorităţi drept o instigare împotriva regimului comunist.
”Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, nu pentru pătule, nu pentru pogoane, ci pentru văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri, pentru cântecul tău ţintuit în piroane, pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”
Pentru versurile din „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!", Radu Gyr a primit, iniţial, pedeapsa cu moartea. "Tribunalul în numele poporului hotărăşte: făcînd aplicarea articolului 211 Cod Penal, cu unanimitate de voturi condamnă pe Demetrescu Radu Gyr la moarte pentru crima de insurecţie armată prevăzută şi pedepsită de articolul 211 Cod Penal prin schimbarea calificării conform articolului 292 Cod Juridic Militar din crima de uneltire contra ordinei sociale prevăzută şi pedepsită de articolul 209 punct 1 Cod Penal”, scria în sentinţa judecătorească din 1959. Poetul a făcut recurs în aprilie 1959, dar cererea a fost respinsă.
Comuniştii îi vor comuta ulterior sentinţa la 25 de ani de muncă silnică. Închis în temniţa comunistă, Radu Gyr a aflat abia după 11 luni de modificarea sentinţei. Poetul a efectuat, în final, şase ani de detenţie. A fost eliberat din închisoare la amnistia generală din 1964.
”Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii! Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane! Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”
Reabilitare după patru decenii
Radu Gyr a murit la Bucureşti, pe 29 aprilie 1975. La aproape patru decenii de la dispariţia sa, în urma demersurilor făcute de unicul său copil, Simona-Carmen Popa, poetul a fost reabilitat de instanţa românească. În 2010, fiica poetului a cerut magistraţilor de la Tribunalul Bucureşti revizuirea condamnării primite de tatăl său în baza Legii 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Fiica poetului a cerut constatarea judiciară a caracterului politic al condamnării tatălui la 20 de ani de detenţie, reabilitarea tatălui său, daune morale de 3 milioane de euro şi daune materiale de un milion de euro pentru confiscarea averii. Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au recunoscut caracterul politic al hotătârii din martie 1959 şi au admis daune morale de 20.000 de euro. În urma recursului făcut la Curtea de Apel Bucureşti s-a decis irevocabil că decizia de condamnare a lui Radu Gyr a avut caracter politic, dar nu s-a admis plata daunelor morale.
Elisabeth Bouleanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu