Historique de chat
ChatGPT a dit :
Iată un rezumat al lucrării lui Carl Schmitt *„” (1978) — în limba română, conform cerinţei.
Context şi întrebări centrale
Schmitt îşi propune să analizeze fenomenul revoluţionar – dar nu
revoluţia clasică, violentă –, ci ceea ce el numeşte o „revoluţie legală
mondială” („legale Weltrevolution”) în care transformarea politică se
produce nu doar prin forţă deschisă, ci prin valorificarea legalităţii
şi a unei „supralegalităţi” („Superlegalität”). ForhistIur+2EconBiz+2
Întrebarea lui centrală: cum se poate ca posesia legalităţii – adică a
statutului juridic „corect” – să devină o premiu („Prämie”) sau un
avantaj politic („politischer Mehrwert”) şi astfel să constituie terenul
unor schimbări fundamentale ale ordinii constituţionale. VDoc+1
De asemenea, el deplânge ceea ce vede ca o tendinţă a modernităţii: ca
normele juridice, odată suspendate sau depăşite în numele unui progres
sau al unei ideologii, să devină instrumente ale unei transformări
globale—în esenţă: legalitatea devine revoluţionară. ForhistIur+1
Structură şi idei-cheie
-
Legalitatea vs. Legitimitatea – Schmitt porneşte de la distincţia sa mai veche (de pildă în lucrarea „Legalität und Legitimität”) între legalitate (conformitate formală cu norme) şi legitimitate (acceptare substanţială a puterii). În această lucrare, el arată că legalitatea, atunci când devine dominantă ca formă, poate să capete un „plus” politic: devine un avantaj revoluţionar. VDoc+1
-
Conceptul de „Supralegalitate” (Superlegalität) – Schmitt îl preia de la Maurice Hauriou şi îl utilizează pentru a descrie situaţii în care anumite norme sau instanţe juridice devin „mai mult decât legale”, adică devin norme care transcend legalitatea ordinară şi exercită o presiune transformatoare asupra ordinii existente. ForhistIur
-
„Premiul politic” al posesiei legalităţii – Schmitt susţine că cei care deţin legalitatea (sau care se poziţionează în sfera legalităţii) pot obţine un „premiu — un avantaj politic – ce le permite să dicteze transformări. Revoluţiile moderne nu trebuie să distrugă mai întâi legalitatea: ele o preiau, o folosesc, o depăşesc. VDoc+1
-
Revoluţia legală mondială – Schema este: legalitatea + supralegalitate → transformare politică globală. Schmitt vede în epoca modernă o „revoluţie legală” care se desfăşoară sub auspiciile ideologiilor progresului tehnico-industrial, sub condiţia că aceste ideologii pretind o legalitate amplificată (supralegalitate) şi o universalizare a principiilor juridice. ForhistIur
-
Aplicaţii istorice – Schmitt oferă exemple: Franţa după 1871 şi Germania după 1919 ca modele «pre-fasciste» de supralegalitate. De asemenea, vede regimul lui Adolf Hitler (1933–45) ca un precedent – o „revoluţie legală” ce a profitat de legalitate şi a mers spre supra-legalitate. ForhistIur
-
Critică a ideologiei modernităţii – Schmitt critică liberal-capitalismul, socialismul, comunismul ca sisteme care în numele progresului tehnico-industrial şi al universalismului juridic cer o legalitate globală, care duce spre formarea unei „umanităţi ca subiect politic” („Menschheit als politisches Subjekt”). ForhistIur
-
Implicaţii juridice-constituţionale – Dacă legalitatea devine premiu politic şi dacă supralegalitatea devine vehicul de transformare, atunci ordinea constituţională devine vulnerabilă; constituţia însăşi poate fi folosită ca „poartă de intrare” către o schimbare revoluţionară. Schmitt avertizează că acest proces se poate produce prin mijloace juridice, nu doar violente. VDoc
Interpretare şi relevanţă pentru utilizator
-
Lucrarea lui Schmitt este una tardivă, publicată în 1978, şi marchează reflecţia sa asupra modernităţii, revoluţiei şi globalizării juridice. OUP Academic+1
-
Autorul reacţionează la fenomenul în care dreptul şi legalitatea nu mai sunt doar instrumente de stabilizare, ci elemente de transformare politică – ceea ce conferă legalităţii un rol revoluţionar.
-
În contextul actual, ideile lui Schmitt pot fi folosite pentru a reflecta asupra modului în care globalizarea, universalismul juridic, instituţiile internaţionale sau drepturile fundamentale devin forţe de transformare (şi nu doar de conservare).
-
Pe de altă parte, textul conţine riscuri teoretice – subliniază puterea transformatoare a legalităţii în mod aproape autonom, ceea ce poate alimenta justificări ale regimurilor autoritare care se revendică „legale”.
Concluzie
„Die legale Weltrevolution” propune ideea că lumea modernă este martoră
la o revoluţie condusă de legalitate: deţinerea legalităţii devine
premiu politic, iar supralegalitatea devine vehicul de universalisare şi
transformare. Schmitt avertizează că, în acest demers, ordinea
constituţională, legalitatea formală şi legitimitatea sunt în tensiune –
iar revoluţia nu mai are nevoie să violeze legea, ci să o transforme şi
să o exploateze.
Dacă doriţi, pot să vă pregătesc un rezumat mai detaliat — capitol cu capitol — sau să extrag principalele concepte-cheie explicate în text pentru a fi folosite în cercetare.
Vous avez dit :
ChatGPT a dit :
Vă mulțumesc pentru observaţie — da, mă corectez: lucrarea **** a fost publicată ca articol în anul 1978 în revista Der Staat (nr. 17, pag. 321-340). duncker-humblot.de+4markkukoivusalo.org+4OUP Academic+4
Dacă doriţi, pot verifica şi data primei ediţii (tipărite) dacă a existat o versiune colectată sau reprodusăria într-o carte ulterioară, pentru a asigura corectitudinea bibliografică.
Vous avez dit :
ChatGPT a dit :
Vous avez dit :
ChatGPT a dit :
Vous avez dit :
ChatGPT a dit :
Vous avez dit :
ChatGPT a dit :
Rezumat detaliat bilingv — Die legale Weltrevolution. Politischer Mehrwert als Prämie auf juristische Legalität und Superlegalität — Carl Schmitt
Articol publicat în Der Staat, vol. 17, nr. 3 (1978), pp. 321–339.
Vorbemerkung
Schmitt
explică în preambul că textul provine dintr-o lucrare planificată în
limba franceză în 1973, dedicată economistului François Perroux:
„Die
folgenden Ausführungen gehen auf einen in französischer Sprache
geplanten Versuch vom Jahre 1973 zurück, der als Beitrag zu einer Ehrung
von Professor François Perroux gedacht war.”
(„Expunerile
următoare se bazează pe o încercare planificată în limba franceză, din
anul 1973, concepută ca un omagiu adus profesorului François Perroux.”)
Autorul renunță la versiunea franceză din cauza dificultăților de traducere, dar păstrează intenția inițială. El precizează:
„Deshalb nehme ich jetzt die Möglichkeit wahr, durch eine Publikation in deutscher Sprache jenen alten Wunsch zu verwirklichen.”
(„De aceea profit acum de posibilitatea de a realiza această veche dorință printr-o publicație în limba germană.”)
Această introducere stabilește cadrul intelectual: o meditație asupra raportului dintre legalitate, legitimitate și supralegalitate, inspirată de reflecțiile economice și politice ale lui Perroux privind „unitatea universală a omenirii”.
1. Das moderne Bedürfnis nach einer staatlichen Legalität
Schmitt observă că modernitatea a transferat impulsul revoluționar în interiorul legalității:
„Es gibt einen Fortschritt auch im Bewußtsein von Berufsrevolutionären. Heute betrifft er die legale Revolution.”
(„Există un progres chiar și în conștiința revoluționarilor de profesie. Astăzi el privește revoluția legală.”)
El citează pe Santiago Carrillo (Eurocomunismo y Estado, 1977), care susține înlocuirea metodelor violente cu cele legale și de stat. Schmitt comentează:
„Die legale Revolution wird permanent, und die permanente staatliche Revolution wird legal.”
(„Revoluția legală devine permanentă, iar revoluția statală permanentă devine legală.”)
Astfel, statul devine „purtătorul legalității”, iar revoluția îi oferă legitimitate reciprocă. Legalitatea este premiul politic suprem.
2. Legalität, Legitimität und Superlegalität
a) Legalität
„Legalität meint die Formel des Gehorsams und der Disziplin. Ihr Sinn und Zweck ist eine Gehorsamerzwingungschance (Max Weber).”
(„Legalitatea
înseamnă formula ascultării și a disciplinei. Sensul și scopul ei este o
‘șansă de impunere a ascultării’ – Max Weber.”)
Schmitt consideră că legalitatea nu e neutră, ci generează un surplus politic:
„Die
staatliche Legalität verschafft ihr einen politischen Mehrwert: sie
ist, wie es Karl Marx für das Kapital gesagt hat, ‚ein Mehrwert
heckender Wert’.“
(„Legalitatea statală îi
conferă un plus politic: ea este, cum spunea Karl Marx despre capital,
‘o valoare care generează valoare adăugată’.”)
b) Legitimität
„Legitimität
meint die Formel der moralischen, ideologischen oder weltanschaulichen
Identität und Selbstdarstellung staatlicher Ordnung.”
(„Legitimitatea
înseamnă formula identității morale, ideologice sau de concepție asupra
lumii și a autodefinirii ordinii de stat.”)
Schmitt exemplifică prin Constituția Turciei din 1961, care se declară „un stat național, democratic, laic și social, întemeiat pe drepturile omului”. Acesta este modelul autolegitimării moderne.
c) Superlegalität
„Begriff und Bezeichnung ‚Superlegalität’ stammen von Maurice Hauriou.”
(„Conceptul și denumirea ‘supralegalitate’ provin de la Maurice Hauriou.”)
Schmitt reia ideea sa din Legalität und Legitimität (1932):
„Wenn
eine Verfassung die Möglichkeit von Verfassungsrevisionen vorsieht, so
will sie damit nicht etwa eine legale Methode zur Beseitigung ihrer
eigenen Legalität liefern.”
(„Când o
constituție prevede posibilitatea revizuirilor, aceasta nu intenționează
să ofere o metodă legală pentru abolirea propriei legalități.”)
Superlegalitatea devine, astfel, mecanism de protecție, dar și un instrument politic de excludere.
3. Fortschritts-Ideologien als treibende Motive der Superlegalität
Schmitt citează pe François Perroux:
„Die
‚révolution qui est au travail dans le monde’ sucht den Weg zu diesem
Ziel... aber sie arbeitet noch mit einem ungenauen Begriff von
‚économie’.”
(„Revoluția care lucrează în lume caută drumul spre acest scop... dar operează încă cu un concept imprecis de ‘economie’.”)
Pentru Schmitt, progresul tehnico-științific devine o ideologie globală a legitimității:
„Wer legal arbeitet, ist kein Störer, kein Aggressor und kein Saboteur.”
(„Cine lucrează legal nu este un perturbator, un agresor sau un sabotator.”)
Legalitatea se transformă într-un instrument revoluționar, înlocuind violența cu controlul procedural.
4. Zwei präfaschistische Modelle der Superlegalität
Schmitt compară Franța republicană (1884) și Germania weimariană (1919–1933).
„La forme républicaine du Gouvernement ne peut faire l’objet d’une proposition de revision.”
(„Forma republicană de guvernământ nu poate face obiectul unei propuneri de revizuire.”)
Prin contrast, în Germania:
„Der Weg der Legalität stand weiterhin auch den Feinden der Republik offen.”
(„Calea legalității a rămas deschisă și dușmanilor republicii.”)
Această deschidere, spune Schmitt, a permis accesul legal al mișcărilor antidemocratice și, în final, al național-socialismului.
5. Hitlers legale Revolution (1933–1945)
Schmitt notează:
„Hitler
hatte es verstanden, das Tor der Legalität, durch das er eingetreten
war, hinter sich zu schließen und seine politischen Feinde auf legalem
Wege in die Illegalität zu stoßen.”
(„Hitler
a înțeles să închidă poarta legalității prin care intrase și să-i
arunce pe dușmanii săi politici în ilegalitate, pe cale legală.”)
El descrie o „Eskalation aufeinanderfolgender legaler Revolutionen” – o escaladare de revoluții legale succesive – prin care regimul nazist a acumulat putere absolută. Cazul ilustrează cum legalitatea poate deveni armă de distrugere a legitimității.
6. Die Menschheit als politisches Subjekt
Schmitt explorează ideea unei „revoluții legale mondiale”:
„Eine
legale Weltrevolution aber müßte... das voraussetzen, was Hauriou und
Perroux einen patriotisme de l’espèce genannt haben.”
(„O revoluție legală mondială ar trebui să presupună ceea ce Hauriou și Perroux au numit un ‘patriotism al speciei’.”)
El avertizează asupra pericolului moralizării absolute:
„Die Menschheit als Ganzes und als solche hat keinen Feind auf diesem Planeten.”
(„Omenirea, ca întreg și ca atare, nu are niciun dușman pe acest pământ.”)
Schmitt citează concluzia lui Reinhart Koselleck despre conceptele asimetrice (om/neom, civilizat/barbar): „Der gegen Menschen kämpfende Mensch sieht sich dann... als der wahre Mensch.”
(„Omul care luptă împotriva altor oameni se percepe pe sine, în această logică, drept adevăratul om.”)
Această „umanizare absolută” conține germenii excluderii totale.
Concepte‑cheie
Legalität – formula ascultării și a raționalizării; sursă de „Mehrwert politisch”.
Legitimität – autodefinirea moral‑ideologică a ordinii.
Superlegalität – strat superior de norme cu funcție stabilizatoare, dar susceptibil de instrumentalizare.
Politischer Mehrwert – „premiu politic” rezultat din monopolul legalității.
Legale Weltrevolution – transformare globală prin drept, nu prin violență.
Patriotisme de l’espèce – idealul unei constituții a umanității.
Asymmetrische Gegenbegriffe – perechi conceptuale ce justifică excluderea morală.
Concluzie
Lucrarea lui Schmitt arată că revoluțiile moderne nu distrug legea, ci o folosesc ca instrument. Legalitatea devine atât premiu, cât și armă. Superlegalitatea oferă o nouă legitimitate globală, iar revoluția lumii moderne se desfășoară în tăcere — prin drept, nu împotriva lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu