Procesul de modernizare in România a antrenat societatea romaneasca in acte de schimbare, unele radicale, asupra unei populaţii majoritar neinstruite la nivel elementar.
La sfârşitul secolului al XlX-lea, nivelul analfabetismului in România era dintre cele mai ridicate in Europa, deşi statul roman a fost printre primele state europene care a legiferat, prin legea Instrucţiunii Publice din 1864, obligativitatea invatamantului primar (după Prusia, Suedia, Norvegia, Danemarca). După recensământul general al populaţiei din anul 1899, procentul total al analfabeţilor era de 78%, iar in mediul rural se ridica la 84% din populaţie.
In acest context istoric si social, Spiru Haret a reformat scoală, si implicit societatea romaneasca, prin numărul mare de legi de modificare a unorarticole din acte legislative si prin elaborarea unui număr impresionant de programe si regulamente indispensabile in aplicarea legilor şcolare, in cele trei perioade de ministeriat: a) 1897-1899: 6 programe, 34 de regulamente; b) 1901-1904: 14 programe, 56 de regulamente; c) 1907-1910: 15 programe, 76 de regulamente. Amintim dintre acestea cele doua legi fundamentale pentru organizarea si activitatea scolii romaneşti: 1. legea invatamantului secundar si superior in 1898; 2. legea invatamantului profesional in 1899.
In perioada cat a fost ministrul Instrucţiunii Publice s-a adoptat programa şcolilor secundare, s-au elaborat regulamente pentru toate treptele din sistemul de invatamant, au fost infiintate cantinele şcolare, a fost editata revista „Albina", a fost instituita medalia „Răsplata muncii" pentru invatamantul primar.
In ce priveşte organizarea invata-mantului secundar, Haret a redus cursul liceului la trei ani, a păstrat trifurcarea liceului in secţii distincte cu profil clasic, real sau modern, a desfiinţat examenul de absol-vire de la sfârşitul liceului, a stabilit examenul de admitere in facultate.
Pentru inlaturarea analfabetismului Spiru Haret a creat, prin legi si acte normative, cadrul instituţional de dezvoltare a educaţiei adulţilor in România prin scoli de adulţi, cercuri culturale, biblioteci populare, şezători săteşti, teatru sătesc etc.
Drept urmare a infiintat scoli pentru adulţi. In anul şcolar 1908-1909 numărul cursurilor pentru adulţi se ridica la 1403, cu 56.678 de participanţi.
Haret a asigurat un statut social invatatorului din sate, investit cu misiunea instruirii copiilor dar si a adulţilor.
In pofida respingerii de către unii politicieni si universitari, de pilda, Titu Maiorescu, Haret a reglementat activitatea extrascolara a invatatorilor rurali, având ca scop ridicarea nivelului cultural si economic al adulţilor prin cursuri de alfabetizare si transmiterea de cunoştinţe specifice activităţii din mediul rural. In acest fel, el a pus bazele educaţiei permanente, cu accent pe invatarea continua.
Scăderea analfabetismului la începutul secolului al XX-lea, creşterea analfabetismului la începutul secolului al XXI-lea
Constantin Schifirnet,
Procesul de modernizare in România a antrenat societatea romaneasca in acte de schimbare, unele radicale, asupra unei populaţii majoritar neinstruite la nivel elementar.
La sfârşitul secolului al XlX-lea, nivelul analfabetismului in România era dintre cele mai ridicate in Europa, deşi statul roman a fost printre primele state europene care a legiferat, prin legea Instrucţiunii Publice din 1864, obligativitatea invatamantului primar (după Prusia, Suedia, Norvegia, Danemarca). După recensământul general al populaţiei din anul 1899, procentul total al analfabeţilor era de 78%, iar in mediul rural se ridica la 84% din populaţie.
In acest context istoric si social, Spiru Haret a reformat scoală, si implicit societatea romaneasca, prin numărul mare de legi de modificare a unorarticole din acte legislative si prin elaborarea unui număr impresionant de programe si regulamente indispensabile in aplicarea legilor şcolare, in cele trei perioade de ministeriat: a) 1897-1899: 6 programe, 34 de regulamente; b) 1901-1904: 14 programe, 56 de regulamente; c) 1907-1910: 15 programe, 76 de regulamente. Amintim dintre acestea cele doua legi fundamentale pentru organizarea si activitatea scolii romaneşti: 1. legea invatamantului secundar si superior in 1898; 2. legea invatamantului profesional in 1899.
In perioada cat a fost ministrul Instrucţiunii Publice s-a adoptat programa şcolilor secundare, s-au elaborat regulamente pentru toate treptele din sistemul de invatamant, au fost infiintate cantinele şcolare, a fost editata revista „Albina", a fost instituita medalia „Răsplata muncii" pentru invatamantul primar.
In ce priveşte organizarea invata-mantului secundar, Haret a redus cursul liceului la trei ani, a păstrat trifurcarea liceului in secţii distincte cu profil clasic, real sau modern, a desfiinţat examenul de absol-vire de la sfârşitul liceului, a stabilit examenul de admitere in facultate.
Pentru inlaturarea analfabetismului Spiru Haret a creat, prin legi si acte normative, cadrul instituţional de dezvoltare a educaţiei adulţilor in România prin scoli de adulţi, cercuri culturale, biblioteci populare, şezători săteşti, teatru sătesc etc.
Drept urmare a infiintat scoli pentru adulţi. In anul şcolar 1908-1909 numărul cursurilor pentru adulţi se ridica la 1403, cu 56.678 de participanţi.
Haret a asigurat un statut social invatatorului din sate, investit cu misiunea instruirii copiilor dar si a adulţilor.
In pofida respingerii de către unii politicieni si universitari, de pilda, Titu Maiorescu, Haret a reglementat activitatea extrascolara a invatatorilor rurali, având ca scop ridicarea nivelului cultural si economic al adulţilor prin cursuri de alfabetizare si transmiterea de cunoştinţe specifice activităţii din mediul rural. In acest fel, el a pus bazele educaţiei permanente, cu accent pe invatarea continua.
A infiintat biblioteci satesti concepute ca un mijloc eficient de educaţie a populaţiei din mediul rural. Activitatea educativa a bibliotecilor populare era susţinuta de invatatori si preoţi din sate. In acelaşi timp a susţinut iniţiative de constituire a băncilor populare si cooperativelor (intovarasirile) ţărăneşti.
Scoală este investita de către Haret cu misiunea de a forma la elevi deprinderi specifice unei vieţi profesionale diferite de cea tradiţionala agrara. In plus, scoală are menirea de a forma conştiinţa despre drepturile si obligaţiile cetăţeneşti intr-un stat democratic constituţional. Spiru Haret a conceput educaţia si instrucţia ca factori principali de transmitere a cunoştinţelor de baza si de formare a abilitaţilor necesare in activităţile practice, in special in acelea specifice unei societăţi predominant rurale.
A infiintat reviste in scopul culturalizării ţăranilor si muncitorilor. Programul lui a cuprins acţiuni de editare de carte didactica accesibila pentru cati mai mulţi cititori. Pentru invatatori a creat colecţia „Biblioteca pedagogica", constituita din traduceri din pedagogia universala. Haret a sprijinit apariţia revistelor pedagogice „Convorbiri didactice", „învăţământul primar", „Noua revista pedagogica", publicaţii care au inclus articole despre şcolile pentru adulţi.
In viziunea lui Spiru Haret educaţia, intr-un stat modern, cuprinde toate categoriile de vârsta intr-un cadru instituţional adecvat fiecărei vârste. învăţământul este investit ca instituţie fundamentala de educaţie populara . Datorita deciziilor si acţiunilor sale s-au infiintat mii de scoli pentru adulţi in România la inceputul secolului al XX-lea.
Şcolile pentru adulţi erau organizate in funcţie de nivelul de instrucţie al populaţiei: scoli de adulţi de curs primar, cursuri libere destinate a completa cultura generala, scoli de adulţi pentru ucenicii din fabrici, prăvălii si ateliere. Ministrul Haret a elaborat Regulamentul pentru şcolile de adulţi din anul 1904.
In acelaşi sens, a infiintat scoli pentru taranci cărora li se transmiteau cu-nostinte practice, trebuitoare despre creşterea si ingrijirea vitelor si a pasărilor de curte, bu-cataria, grădinărit, pomologia, igiena, ingriji-rea copiilor, creşterea viermilor de mătase, a albinelor, tesatu-rile, cusăturile si hainele ţărăneşti pentru femei, bărbaţi si copii.
Toate aceste idei si acţiuni ale reformatorului Spiru Haret au contribuit la scăderea analfabetismului intr-o proporţie semnificativa - de la 78% in 1899 la 61% in 1912, ceea ce corespunde cu perioada in care el a fost ministrul Instrucţiunii Publice, veziConstantin Ungureanu, „Ştiinţa de carte in teritoriile populate de romani la inceputul secolului XX", Codrul Cosminului nr. 11, 2005, p. 75-101. Procesul de alfabetizare a continuat de-a lungul secolului al XX-lea.
Cum arata situaţia ştiutorilor de carte astazip In epoca comunicării prin social media, constatam un anumit regres al procesului de alfabetizare. Conform Recensământului din anul 2011, rata analfabetismului in România este de aproximativ 10%. Oricum procentul analfabeţilor este cu mult mai mic astăzi decât acum 100 de ani.
In plus, societatea romaneasca actuala se confrunta cu analfabetismul funcţional identificat la persoane care au urmat scoală dar care nu sunt capabile sa inteleaga un text.
Sursa ziarul Adevărul. Reproducere cu acordul autorului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu