Treceți la conținutul principal

Telur. De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Telur http://ro.wikipedia.org/wiki/Telur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Telur
stibiu ← Telur → iod
Se
Hexagonal.svg

52
Te
Te
Po
Tabelul complet • Tabelul extins
Informații generale
NumeSimbolNumărTelur, Te, 52
Serie chimicănemetale
GrupăPerioadăBloc16, 5, 9
Densitatekg/m³
Culoarealb argintie
Proprietăți atomice
Masă atomică127,60 u
Configurație electronică[Kr] 4d10 5s2 5p4
Electroni pe nivelul de energie2, 8, 18, 18, 6
Oxidacid slab
Structură cristalinăhexagonală
Proprietăți fizice
Punct de topire452 °C ; K
Punct de fierbere1390 °C ; K
Presiune de vaporinespecificat
Viteza sunetului ? m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Cei mai stabili izotopi
SimbolANT1/2MDEdPD
MeV
127Te?stabil cu 74 neutroni
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Telur
Telurul este un element chimic cu simbolul Te și numărul atomic 52.

Istorie[modificare]

Telurul a fost descoperit în România în 1782 de către cercetătorul austriac Franz-Joseph Müller von Reichenstein. Telurul a fost studiat însă, abia în 1798, de către Klaproth.

Răspândire[modificare]

Telurul este un element relativ rar, iar conținutul din acest nemetal al scoarței terestre este de 1·10-7la sută. Telurul poate fi găsit în minereurile de aur ale Transilvaniei, unde este găsit în compuși ca telururi de aur, argint, mercur, nichel, cupru, bismut, platină, etc. În afară de Transilvania, telurul se mai găsește la Colorado (SUA), Australia, Canada, etc.

Compuși[modificare]

Telurul este relativ rar și este de obicei întâlnit în combinație cu alte elemente (aur). Tocmai datorită rarității, în stare pură, telurul este foarte scump. Procedeul de separare a telurului de metale precum aurul este foarte dăunător mediului înconjurător. Exemple de telururi: hessit (Ag2Te), petzit [(Ag, Au)2Te], muthmannit [(Ag, Au)]Te], silvanit [(Ag, Au)Te2], tetradimit (Bi2Te2), coloradoit (HgTe), altait (PbTe), nagyait, ce conține aurtelurplumbantimoniu și sulf. Alți compuși pot fi mineralele sulfuroase de fier, plumb, zinc, cupru și alte seleniuri. Acizii telurului și anhidrida teluroasă (TeO2) sunt compuși slabi;

Acizii telurului[modificare]

  • H2Te- acidul telurhidric
  • H2TeO3)-acidul teluros
  • H6TeO6)-acidul teluric

Proprietăți fizico-chimice[modificare]

Telurul este un semi-metal de culoare alb-argintie cu structură cristalină hexagonală, cu duritatea de 2,3, foarte sfărâmicios, cu greutatea specifică 6,23. Forma amorfă, prezentă sub formă de pulbere neagră, cu greutatea specifică 5,82 se caracterizează numai prin finețea particulelor. Vaporii de telur au culoarea galben-aurie și molecula diatomică. Telurul formează soluții coloidale de culoare albastră-verzuie-închisă, albastră sau violetă și brună. În apă, sulfură de carbon și în alți dizolvanți, telurul este greu solubil. La cald, telurul reacționează foarte lent cu apa, astfel: Te+2H2O=TeO2+H2O Acidul sulfuric concentrat și fumans, în lipsa apei, dizolvă rece telurul cu fomare de lichid roșu-carmin, care separă telurul elementar prin diluare. Prin încălzirea puternică a telurului în curent de oxigen sau aer, se observă aprinderea și arderea telurului cu flacără albastră-verzuie și formarea fumului alb de anhidridă teluroasă. Telurul joacă rol de combustibil alături de oxigenclorbrom și iod (la fel ca sulful și seleniul). Vaporii de telur, antrenați de un curent de azot peste lame de argint sau cupru, încălzite, dau telururi cristaline. Telurul se dizolvă la rece în acidul azotic diluat (cu greutatea specifică 1,20), din care cu timpul separă TeO2 precipitat alb. Reacția de mai jos indică comportarea telurului față de alcalii prin încălzire sau prin răcire;
3Te+6KOH<=>2K2Te+K2TeO3+3H2O
Combinațiile telurului, încălzite pe baghetă de MgO, se reduc la telur elementar, care, poate fi prins de fundul unei capsule reci. Compușii telurului sunt mai puțin toxici decât ai seleniului; în organism, se reduc la telur elementar, care se elimină sub formă de produși organici ce au miros specific de usturoi.

Preparare[modificare]

Materialul pentru obținerea telurului în mod industrial este nămolul anodic, de la rafinarea electrolitică a cuprului, glazurile de rafinarea plumbului și argintului, nămolul camerelor de plumb și impuritățile reținute în instalațiile de filtrare de la fabricile de acid sulfuric. În laborator se poate obține telur elementar în eprubete, baloane sau diferite pahare, prin reducerea anionului teluros și teluric cu diferiți reducători.

Protecție[modificare]

Este considerat a fi de toxicitate relativ redusă, însa se recomanda evitarea expunerii îndelungate la telur, în special evitarea expunerii inhalatorii. Acidul teluric și acidul teluros sunt acizi slabi.

Utilizare[modificare]

Telurul elementar se folosește la obținerea de aliaje, în industria oțelului, în industria cablurilor de plumb (unde are rolul de a mări rezistența și elasticitatea lor), la vulcanizarea cauciucului, în industria sticlei și în industria ceramică. Combinații de telur se folosesc în fotografie și ca adaosuri la motorină, deoarece accelerează arderea în motoarele cu explozie. Alte întrebuințări:
  • industria energetică (dispozitivele termoelectrice)
  • colorarea sticlei și a plasticului
  • aliaje metalice (datorită ductilității sale)
  • fabricare de panouri solare și semiconductori
  • învelișul primei bombe atomice a fost realizat din telur
  • în industria miniera telurul este considerat material rezidual.
Tetraclorura de telur (TeCl4) este utilizată în principal pentru a da o patină produselor din argint[1]

Note[modificare]

  1. ^ [1]

Vezi și[modificare]

Legături externe[modificare]

  • Telurul pe sistemul-periodic.go.ro
  • Raluca Ripan, Manual de lucrări practice de chimie anorganică- Metaloizi, Editura de stat didactică și pedagogică, București, 1961

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE