Treceți la conținutul principal

MIŞCAREA PENTRU CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE





Tel./Fax: 021 310 4623; Mobil: 0726 561 114; E–mail: constitutiacetatenilor@gmail.com;
WEB: www.variantacojocaru.ro; www.mccsolidari.wordpress.com

MIŞCAREA
PENTRU
CONSTITUŢIA CEŢENILOR

REGULAMENT
DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

Capitolul I. DISPOZITII GENERALE

Secţiunea 1 – Denumirea şi însemnul permanent
Articolul 1
Denumirea integrală a asociaţiei este Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor, iar denumirile prescurtate sunt: MCC şi Mişcarea.

Articolul 2
Semnul permanent al Mişcării constă în două coloane ale infinitului, orientate vertical, unite prin drapelul Romaniei. Deasupra drapelului, sunt înscrise iniţialele MCC, iar sub drapel este înscrisă denumirea integrală: MIŞCAREA PENTRU CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR.
Forma grafică alb-negru şi color sunt prezentate în Anexele 1 şi 2 la prezentul ROF.

Sectiunea a 2-a - Definirea, scopul şi obiectivele Mişcării
Articolul 3
(1)- Mişcarea se constituie prin voinţa liber exprimată a membrilor săi fondatori, în conformitate cu prevederile Constituţiei României.
(2) Mişcarea este o asociaţie nonprofit, fără personalitate juridică, care are ca scop edificarea în România a unui stat de drept, democratic.
(3) Obiectivele Mişcării sunt următoarele:
a) Promovarea de iniţiative legislative ale cetăţenilor, inclusiv pentru revizuirea Constituţiei României;
b) Monitorizarea modului în care instituţiile statului român respectă prevederile Constituţiei şi ale legilor ţării.
c) Organizarea de acţiuni civice pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României.
(4) Mişcarea aşează la temelia statului român, a Constituţiei României, următoarele principii fundamentale:
a) Statul este creat de popor. Statul există şi funcţionează sub controlul poporului. Raţiunea de a fi a statului este să slujească poporul, să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să furnizeze servicii publice, de uz şi de interes public.
b) Poporul poate să-şi exercite controlul asupra statului, asupra puterii politice, dacă şi numai dacă el, poporul, deţine şi puterea economică, dacă este proprietar asupra capitalului. Constituţia trebuie să dispună mecanismele juridice şi financiare prin care poporul să devină şi să rămână proprietar al capitalului utilizat în economia naţională.
c) Statul este constituit din mai multe componente, numite puteri, complet separate una de alta şi total independente una faţă de alta, care se controlează reciproc şi toate sunt controlate de popor. Statul român este constituit din cinci componente: legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară. Nici o componentă nu se amestecă în treburile celorlalte componente. Toţi cei care exercită puterea politică sunt aleşi de popor, prin vot, şi demişi, oricând, de popor, prin vot.
d) România este patria poporului român. Statul român este obligat să apere teritoriul naţional al poporului său, să actioneze necontenit pentru Reîntregirea Patriei cu teritoriile rupte din trupul ţării de către participanţii la cel de al doilea Război Mondial.


Capitolul II. MEMBRII MIŞCĂRII. DREPTURI ŞI ÎNDATORIRI

Secţiunea 1 - Calitatea de membru al Mişcării
Articolul 4
(1) Poate deveni membru al Mişcării, pe baza liberei adeziuni, orice persoană fizică, sau juridică, română, care îndeplineste următoarele condiţii:
- Are drept de vot, în cazul persoanelor fizice; este formată din personae fizice române şi este înregistrată în România, în cazul persoanelor juridice;
- Cunoaşte scopul şi obiectivele Mişcării;
- Se angajează să militeze şi să activeze pentru înfăptuirea scopului şi obiectivelor Mişcării;
(2) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot deveni membri ai Mişcării şi pot constitui comitete de acţiune ale Mişcării, cu respectarea legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află.

Articolul 5
(1) Adeziunea pentru dobândirea calităţii de membru al Mişcării, formulată în scris, se depune la comitetul de acţiune în raza căreia solicitantul îşi are domiciliul, reşedinţa sau zona unde îşi desfăşoara activitatea. În cazul persoanelor
prevăzute la articolul 5, alin. (2), adeziunea pentru dobândirea calităţii de membru al Mişcării se depune la comitetul de acţiune al sectorului 1 din municipiul Bucureşti, care ţine şi evidenţa acestora.
(2) Comitetul de acţiune local dezbate şi aprobă adeziunea care îndeplineşte condiţiile cerute de prezentul Regulament, în prezenţa solicitantului, în termen de cel mult o lună. Prezenţa la dezbatere nu este obligatorie pentru persoanele prevăzute la articolul 5, alin (2).
(3) Calitatea de membru al Mişcării se dobândeşte la data hotărârii comitetului de acţiune local, prin care a fost aprobată adeziunea.
(4) Hotărârea comitetului de acţiune local poate fi contestată de cei interesaţi, în termen de 15 zile, la comitetul de actiune judeţean sau al municipiului Bucuresti, care se pronunţă prin decizie definitivă.
(5) Atestarea apartenenţei la Mişcare se face pe baza carnetului de membru al Mişcării, eliberat potrivit normelor stabilite de Comitetul Naţional al Mişcării.

Articolul 6
Nu pot fi membri ai Mişcării:
(1) Persoanele care fac parte, sau au făcut parte, din organele de conducere ale partidelor care au participat la guvernarea României;
(2) Persoanele compromise moral si politic, inclusiv prin actiuni abuzive împotriva drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României;
(3) Persoanele care au suferit condamnări pentru tradarea intereselor ţării, corupţie, infracţiuni săvârşite cu violenţă şi alte fapte antisociale grave;
(4) Persoanele lipsite de drepturi electorale; persoanele cărora, în mod expres, prin lege, le este interzisă asocierea politică;
(5) Persoanele care promoveaza idei ori actiuni contrare drepturilor si libertatilor cetăţenilor României;
(6) Persoanele care fac parte din organizaţii apolitice care promoveaza obiective sau programe contrare principiilor, scopului şi obiectivelor Mişcării; persoanele care fac parte din asociaţii sau organizaţii secrete din ţară sau de peste hotare.

Articolul 7
(1) Cetăţenii români care nu au calitatea de membri ai Mişcării, dar care recunosc şi sunt de acord cu principiile, scopul şi obiectivele Mişcării, pot activa ca simpatizanţi ai Mişcării.
(2) Evidenta simpatizanţilor Mişcării se ţine de către comitetele de acţiune pe lângă care aceştia doresc să activeze.

Sectiunea a 2-a. Drepturile membrilor
Articolul 8.
Membrii mişcării au următoarele drepturi:
(1) Să-şi exprime liber opiniile, în cadrul organizat, cu privire la activitatea Mişcării şi a membrilor aceasteia;
(2) Să fie informaţi cu privire la activitatea Mişcării şi a membrilor acesteia;
(3) Să participe la luarea hotărârilor în cadrul comitetelor de acţiune ale Mişcării, potrivit prevederilor prezentului Regulament;
(4) Să beneficieze de protecţia Mişcării şi a organelor sale de conducere, faţă de atacurile şi presiunile politice injuste, de orice fel;
(5) Să participe la sedinţele în care se discută problemele legate de persoana şi activitatea sa;
(9) Să demisioneze din Mişcare în orice moment, cu efect imediat;
(10) Să se adreseze forurilor Mişcării în orice probleme de interes public sau personal.

Secţiunea a 3-a. Îndatoririle membrilor
Articolul 9
Membrii Mişcării au următoarele îndatoriri:
(1) Să militeze pentru unitatea, suveranitatea, independenta şi integritatea teritorială a statului naţional român, pentru ridicarea prestigiului României in lume;
(2) Să cunoască şi să respecte Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Mişcării;
(3) Să militeze şi să acţioneze pentru înfaptuirea scopului şi obiectivelor Mişcării;
(4) Să participe cu regularitate la activităţile comitetului de acţiune din care face parte;
(5) Sa nu exprime in public păreri care contravin principiilor, scopului şi obiectivelor Mişcării şi să nu participe la manifestări cu astfel de caracter;
(6) Să respecte caracterul confidenţial al documentelor Mişcării;
(7) Să militeze pentru păstrarea şi întărirea unităţii Mişcării;
(8) Să aibă un comportament civilizat în societate, să nu aducă daune imaginii şi prestigiului Mişcării;
(9) Să acţioneze pentru atragerea de noi membri în randurile Mişcării;
Secţiunea a 4-a. Sancţiuni disciplinare.
Articolul 10
Membrilor Mişcării care au săvârşit abateri de la prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Mişcării, li se aplică, în funcţie de gravitatea acestora, una din următoarele sancţiuni:
(1) Discutarea şi avertizarea în comitetul de acţiune local în evidenţa căreia se află;
(2) Avertismentul;
(3) Suspendarea din funcţia de conducere;
(4) Revocarea din funcţia de conducere;
(5) Excluderea din Mişcare.

Articolul 11
(1) Sancţiunile prevăzute la Articolul 11, alin (1), (2) şi (5) se hotărăsc de comitetele de acţiune locale, cu votul majorităţii membrilor acestora şi sunt confirmate de comitetul judeţean. Procedura de sancţionare se declanşează din oficiu sau la cererea comitetelor ierarhic superioare.
(2) Suspendarea ori revocarea din funcţia de conducere pe care o îndeplineşte, se face de către comitetul care l-a ales.
(3) Sancţiunea este ridicată de organul de conducere care a hotarat aplicarea acesteia, dupa împlinirea unui termen de cel puţin şase luni.
(4) Reprimirea în Mişcare se poate face numai dupa împlinirea unui termen de cel puţin un an de la data ramânerii definitive a hotărârii de excludere.

Articolul 12
(1) Hotărârea de sancţionare poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia de Arbitraj Judeţeană sau a municipiului Bucureşti ori, după caz, la Comisia Centrală de Arbitraj, în raport cu funcţia deţinută de cel în cauză, la nivel teritorial sau central.
(2) Hotărârea de excludere din Mişcare a unui membru al Comitetului Naţional al Mişcării se poate ataca numai la Comisia Centrală de Arbitraj, în termen de 15 zile de la data comunicării.

Sectiunea a 5-a. Încetarea sau pierderea calităţii de membru al Mişcării
Articolul 13
(1) Calitatea de membru al Mişcării înceteaza sau se pierde prin demisie, radiere sau excludere.
(2) Demisia are loc în baza şi la data depunerii cererii persoanei în cauză. 

(3) Radierea se face în cazurile de deces sau de pierdere a drepturilor electorale ori a cetăţeniei române, în cazul persoanelor fizice, şi în cazul dizolvării, în cazul persoanelor juridice.

(4) Excluderea se hotărăşte conform prevederilor art. 12 alin. (1) din prezentul Regulament.
Capitolul III. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI ORGANELE DE CONDUCERE

Secţiunea 1. Principii de organizare
Articolul 14
(1) Mişcarea este organizată şi funcţionează pe criteriul administrativ-teritorial, cuprinzând:
- Celulele de membri ai Mişcării;
- Comitete de acţiune locale: comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv de sector în cadrul municipiului Bucureşti;
- Comitete judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti;
- Comitetul Naţional al Mişcării.
(2) Organizaţiile Mişcării prevăzute la alin.(1) au autonomie în organizarea şi desfăşurarea activităţii lor, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.

Articolul 15
În cadrul comitetelor de acţiune, se pot organiza structuri ale Mişcării pentru soluţionarea problemelor specifice unei anumite categorii socio-profesionale.

Articolul 16
(1) Organele de conducere ale Mişcării la toate nivelurile sunt alese prin vot deschis, dacă Regulamentul nu prevede altfel.
(2) Un membru al Mişcării poate ocupa, concomitent, cel mult trei funcţii în cadrul comitetelor Mişcării de la diferite niveluri.
(3) Funcţiile de conducere în comitetele de acţiune locale, precum si in comitetele judeţene şi al municipiului Bucuresti ale Mişcării, pot fi ocupate numai de membrii Mişcării care au domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă în raza teritorială a comitetului de acţiune local sau, după caz, în unităţile administrativ-teritoriale respective.
(4) Hotărârile comitetelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, dacă Regulamentul nu prevede altfel.
(5) Hotărârile adoptate sunt obligatorii, indiferent de poziţia exprimată prin vot şi de funcţia ocupată în Mişcare; hotărârile comitetelor ierarhic superioare sunt obligatorii pentru comitetele componente.

Sectiunea a 2-a. Comitetul de acţiune local.
Articolul 17
(1) Unitatea de bază a Mişcării este comitetul de acţiune local, care reuneşte membrii Mişcării de pe raza unei localităţi: comună, oraş, minicipiu, sector al municipiului Bucureşti.
(2) Comitetul de acţiune local se constituie cu cel puţin 3 membri.
(3) Constituirea comitetului de acţiune local este validată prin decizia preşedintelui comitetului judeţean.
Articolul 18
(1) Comitetul de acţiune local se convoacă lunar, sau de câte ori este nevoie, de către preşedintele acestuia sau la cererea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor comitetului.
(2) Comitetul de acţiune local are următoarele atribuţii:
a) Adoptă măsuri în vederea cunoaşterii de către membrii Mişcării a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Mişcării, a hotărârilor organelor ierarhic superioare ale Mişcării;
b) Dezbate probleme de interes cetăţenesc şi adopta măsuri de organizare a unor acţiuni sociale;
c) Adopta măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea campaniei electorale pe raza secţiilor de votare;
d) Alege, dintre membrii săi, preşedintele comitetului de acţiune local.
e) Analizează activitatea desfăşurată de comitet şi aprobă programul de activitate pentru perioada viitoare;
f) Aduce la îndeplinire hotărârile comitetelor ierarhic superioare ale Mişcării.
g) Aprobă primirea membrilor în Mişcare, precum şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de statut.

Articolul 19
(1) Preşedintele comitetului de acţiune local este ales pe bază de candidaturi individuale, pentru o perioada de doi ani.

Articolul 20
Preşedintele comitetului de acţiune local are următoarele atribuţii:
(1) Conduce activitatea comitetului de acţiune;
(2) Asigură aplicarea hotărârilor organelor de partid ierarhic superioare;
(3) Organizează întâlniri de lucru cu membrii comitetului de acţiune local;
(4) Ţine evidenţa membrilor comitetului de acţiune local şi comunică preşedintelui comitetului judeţean datele necesare cu privire la evidenţa acestora; asigură legătura cu simpatizanţii partidului;

Articolul 21
(1) În cadrul comitetelor de acţiune locale cu un numar mai mare de membri - de regulă, peste 50 - se constituie celule ale membrilor Mişcării, la nivel de bloc, stradă, sau grup de străzi, cartier, sat, cătun etc, cu cel puţin 3 membri.
(2) Celulele de membri îşi aleg câte un secretar pentru coordonarea activităţii lor si pentru legătura operativă cu comitetul de acţiune local.
(3) Celulele de membri asigură, la nivelul lor, mobilizarea membrilor Mişcării pentru aplicarea hotărârilor comitetelor de acţiune locale şi participarea la acţiuni iniţiate de acestea.
(4) Celulele de membri se întrunesc oricând este nevoie, pentru a discuta aspecte concrete ale activităţii şi pentru a hotărî asupra participării la diferite acţiuni.

Secţiunea a 3-a. Comitetele judetene şi al municipiului Bucureşti
Articolul 22
(1) Preşedinţii comitetele de acţiune locale de pe teritoriul unui judeţ constituie comitetul judeţean al Mişcării, cu sediul în municipiul – reşedinţă de judeţ.
(2) Preşedinţii comitetelor sectoarelor municipiului Bucureşti constituie comitetul municipal Bucureşti.
(3) Prevederile acestei secţiuni referitoare la comitetele judeţene se aplică şi comitetului municipal Bucureşti.
(4) Comitetele judeţene conduc activitatea de realizare a scopului şi obiectivelor Mişcării şi a hotărârilor Comitetului Naţional al Mişcării.
(5) Un comitet judeţean se constituie dacă, în judeţul respectiv, există cel puţin două comitete de acţiune municipale, sau orăşăneşti, şi cel puţin 5 comitete comunale, respectiv, două comitete de sector, în municipiul Bucureşti.
(6) Constituirea comitetului judeţean este validată prin decizie a Preşedintelui Comitetului Naţional al Mişcării.

Articolul 23
Comitetul judeţean are următoarele atribuţii principale:
(1) Analizează şi hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de comitetele locale din judeţ şi aprobă programul pentru activitatea viitoare;
(2) Adoptă hotărâri pentru realizarea scopului şi obiectivelor Mişcării;
(3) Alege şi revocă, pe preşedintele comitetului judeţean;
(4) Alege Comisia de Arbitraj;
(5) Dezbate raportul Comisiei de Arbitraj;
Articolul 24
Preşedintele Comitetului judeţean este ales, pentru o perioada de doi ani.
Articolul 25
Preşedintele comitetului judeţean are următoarele atribuţii principale:
(1) Conduce activitatea Mişcării la nivelul judetului,
(2) Adoptă măsuri pentru aplicarea hotărârilor stabilite de comitetul judeţean şi de organele centrale ale Mişcării;
(3) Asigură legătura cu conducerile judeţene ale persoanelor juridice care sunt membri ai Mişcării;
(4) Păstrează adeziunile şi ţine evidenţa membrilor comitetului judetean; soluţionează contestaţiile formulate în legătura cu cererile de primire în Mişcare.
Articolul 26
(1) Comisia de Arbitraj este organul de jurisdicţie ales de comitetul judeţean, care cercetează reclamaţiile şi sesizările îndreptate împotriva membrilor şi organelor de conducere ale comitetului judeţean.
(2) Comisia de Arbitraj este compusă din : preşedinte, 3-5 membri, aleşi pentru un mandat de doi ani.
(3) Comisia de Arbitraj funcţionează pe baza regulamentului aprobat de Comitetul Naţional al Mişcării.
(4) Comisia de Arbitraj prezintă comitetului judeţean rapoarte de activitate. 



Capitolul IV. STRUCTURA ORGANELOR NAŢIONALE DE CONDUCERE.

Sectiunea 1. Congresul Mişcării
Articolul 27
(1) Forul suprem de conducere al Mişcării este Congresul.
(2) Congresul se convoacă o dată la doi ani.
(3) Congresul este compus din delegaţi aleşi de către comitetele judeţene şi al municipiului Bucureşti, potrivit normei de reprezentare stabilite de Biroul Permanent al Comitetului Naţional.
(4) Data, locul şi programul desfăşurării Congresului se stabilesc de către Biroul Permanent al Comitetului Naţional.
(5) Pentru desfăşurarea statutară a Congresului, este necesara prezenţa a cel putin 2/3 din numarul delegaţilor cu drept de vot. În cazul în care acest cvorum nu este întrunit se stabileşte o nouă dată la care acesta se va desfăşura cu numărul de delegaţi prezenţi.

Articolul 28
Congresul Extraordinar poate fi convocat de către Biroul Permanent al Comitetului Naţional, în situaţii deosebite, la solicitarea a cel puţin 1/3 din numărul comitetelor judeţene existente.

Articolul 29
(1) La lucrările Congresului pot participa, ca invitaţi, personalităţi proeminente ale vieţii publice, din ţară şi străinătate.
(2) Lista invitaţilor este stabilită de Biroul Permanent al Comitetului Naţional. Invitaţii audiază lucrările, pot lua cuvântul, dar nu votează.

Articolul 30
Congresul Mişcării are următoarele atribuţii:
(1) Adoptă sau modifică Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Mişcării;
(2) Adoptă sau modifică Programul Mişcării;
(3) Alege Comitetul Naţional şi Preşedintele Mişcării;
(4) Alege Comisia Centrală de Arbitraj;
(5) Hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Comitetul Naţional;
(6) Hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Comisia Centrală de Arbitraj.
(7) Solutioneaza contestaţiile împotriva hotărârilor luate de Comitetul Naţional sau de Biroul Permanent şi de Comisia Centrală de Arbitraj.
(8) Hotărăşte, la cererea celor interesaţi, asupra sancţiunii de excludere din Mişcare;
(9) Hotărăşte dizolvarea Mişcării.
(10) Hotărârile Congresului se iau cu 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi.

Sectiunea a 2-a. Preşedintele Mişcării
Articolul 31
(1) Preşedintele Mişcării este ales de către Congres.
(2) Preşedintele Mişcării este si preşedintele Comitetului Naţional şi al Biroului Permanent.
(4) Preşedintele Mişcării prezidează sedinţele Congresului, ale Comitetului Naţional şi ale Biroului Permanent; conduce activitatea acestora.
(5) Preşedintele reprezintă Mişcarea în relaţiile cu terţii.

Secţiunea a 3-a. Comitetul Naţional
Articolul 32
(1) Comitetul Naţional este organul de conducere al Mişcării în intervalul dintre două Congrese.
(3) Comitetul Naţional se compune din:
a) Membrii Comitetului de Iniţiativă, constituit conform încheierii notariale de autentificare nr. 217/16.03.2013;
b) Preşedinţii comitetelor judeţene;
c) Şefii departamentelor de specialitate ale Comitetului Naţional.

Articolul 33
Comitetul Naţional al Mişcării are următoarele atribuţii:
(1) Alege şi revocă primvicepreşedintele, vicepresedinţii, secretarul general şi ceilalţi membri ai Biroului Permanent;
(2) Urmăreşte realizarea hotărârilor Congresului;
(4) Aprobă dizolvarea comitetelor judeţene, pentru încălcarea gravă a prevederilor Regulamentului şi stabileşte măsuri pentru reconstituirea comitetelor judeţele respective;
(6) Soluţioneaza contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de comitetele judeţene sau al municipiului Bucuresti;
(8) Îndeplineşte orice alte atribuţii care decurg din prezentul Regulament.
Articolul 34
(1) Comitetul Naţional se întruneşte semestrial şi de câte ori este nevoie.
(2) Comitetul Naţional se convoacă în şedinţe ordinare de Preşedintele Mişcării, iar în şedinţe extraordinare, de acesta precum şi la solicitarea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi sau a cel puţin 1/3 din numărul comitetelor judeţene existente.
(3) Lucrările Comitetului Naţional sunt conduse de Preşedintele Mişcării.



Articolul 35

(1) In cadrul Comitetului Naţional se organizează departamente de specialitate, pe domenii de activitate, din care fac parte membri ai Comitetului Naţional şi specialişti din domeniile respective.
(2) Departamentele Comitetului Naţional pot organiza, cu aprobarea Biroului Permanent, forumuri, ligi, asociatii, cluburi şi alte asemenea organisme, pentru fundamentarea şi aplicarea Programul Mişcării.
(3) Activitatea departamentelor este organizată conform prevederilor Regulamentelor de organizare şi functionare proprii aprobate de Biroul Permanent.
(4) Şefii departamentelor de specialitate sun numiţi prin decizia Preşedintelui Mişcării.

Sectiunea a 4-a. Biroul Permanent
Articolul 36
(1) Biroul Permanent, cu excepţia preşedintelui, este ales de ComitetulNaţional al Mişcării, pe funcţii.
(2) Biroul Permanent se compune din: preşedinte, primvicepreşedinte, 3-7 vicepreşedinţi, secretar general şi 3-17 membri. Numărul vicepreşedinţilor şi al membrilor se stabileşte de Comitetul Naţional.
(3) Secretarul general coordoneaza activitatea curentă a Mişcării, în limita mandatului încredintat de preşedintele Mişcării.
(4) Biroul Permanent se întruneşte săptămânal şi de câte ori este nevoie, la convocarea Preşedintelui.
(5) Şedinţa Biroului Permanent este statutară în prezenţa a 2/3 din numărul membrilor acestuia şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Articolul 37
Biroul Permanent are următoarele atribuţii:
(1) Coordonează activitatea Mişcării între şedinţele ComitetuluiNaţional;
(2) Aprobă norme de aplicare a hotărârilor Congresului ori ale Comitetului Naţional;
(3) Aprobă cererile de aderare la Mişcare ale persoanelor juridice;
(4) Aprobă Regulamentele de organizare şi funcţionare ale Departamentelor de specialitate ale Mişcării;
(5) Îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de Regulament, sau încredinţate de Comitetul Naţional.

Articolul 38
În cazul în care una din funcţiile din cadrul Biroului Permanent devine vacantă, aceasta se ocupă la prima şedinţă a Comitetului Naţional, din rândul membrilor acestuia.


Sectiunea a 5-a. Comisia Centrală de Arbitraj

Articolul 39
(1) Comisia Centrală de Arbitraj este organul de jurisdictie, ales de Congresul Mişcării, pentru un mandat de doi ani, care cercetează şi soluţionează cererile, reclamaţiile şi sesizările îndreptate impotriva organelor de conducere ale Mişcării şi a membrilor acestora.
(2) Comisia Centrală de Arbitraj este compusă din 3-13 membri; din rândul acestora, Comisia alege preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul.
(3) Comisia Centrală de Arbitraj funcţionează pe baza regulamentului propriu aprobat de Biroul Permanent.
(4) Comisia Centrală de Arbitraj prezintă Congresului rapoarte de activitate.
(5) Hotărârile pronunţate de Comisia Centrală de Arbitraj sunt definitive. 

Comentarii

  1. Stimate Domnule Culcer, dupa cum stiti, referendumul constitutional s-a amanat pentru toamna acestui an si apoi s-a devansat pentru luna mai a.c.
    Profitand de acest ragaz, noi, Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor, am reluat lucrul la proiect, am adus alaturi de noi cateva nume "grele" precum Prof.Dr.Ec. Florin Colceag, sociologii Ilie Badescu si Gheorghe Sin, jurnalistul Miron Manega si altii, astfel incat in momentul de fata avem depus noul proiect de lege la Monitorul Oficial, cu avizul - nefavorabil - al Consiliului Legislativ. In cateva cuvinte, avizul Consiliului se rezuma la faptul ca unele prevederi din proiectul nostru nu fac obiectul unei simple revizuiri, ci impun adoptarea unei noi Constitutii. Am fi onorati sa stim ca si noua varinata se bucura de atentia domniei voastre, in care sens va invit sa deschideti linkul marianilie.wordpress.com unde gasiti intreaga documentatie la zi.
    Cu deosebita consideratie,
    Marian Ilie

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE

Matei CAZACU— L'exil roumain en France

L'exil roumain en France
Longtemps, les Roumains ont cru que le premier exilé roumain en France était un ancêtre de Ronsard que le poète présente dans sa XVIe Elégie qui date de 1554 :
Or quant à mon ancestre, il a tiré sa race D'où le glacé Danube est voisin de la Thrace : Plus bas que la Hongrie, en une froide part, Est un Seigneur nommé le Marquis de Ronsart, Riche d'or et de gens, de ville et de terre. Un de ses fils puisnez assembla hazardeux, Et quittant son pays, faict Capitaine d'eux… Et hardy vint servir Philippes de Valois, Qui pour lors avoit guerre encontre les Anglois.
Malheureusement, cette noble généalogie imaginée par le professeur Jean A. Vaillant et le poète roumain Vasile Alecsandri dans les 5e et 6e décennies du XIXe siècle, a été infirmée par les historiens français, et un spécialiste a même identifié le modèle roumain en la personne d'un boyard valaque du XVIe siècle qui portait le surnom "Maracine", l'équivalent de "ronce&qu…

Radio Erevan Bancuri din Epoca de glorie a bancurilor

1 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Este bine să dormim cu fereastra deschisă? Radio Erevan răspunde: Da, dar cu o femeie este mai bine.
2 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Este adevărar că poetul Maiakovsky s-a împuşcat? Radio Erevan răspunde: Da, este adevărat, pentru că ultimele lui cuvinte au fost: Nu trageţi, tovarăşi.
3 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Care este diferenţa dintre capitalism şi comunism? Radio Erevan răspunde: Într-o societate capitalistă omul exploatează omul, în cea socialistă este exact invers.
4 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Care este diferenţa dintre comerţul capitalist şi cel socialist? Radio Erevan răspunde: Comerţul capitalist înseamnă că totul este de vânzare. Comerţul socialist înseamnă că totul este de cumpărat
5 Un ascultător întreabă la Radio Erevan: Care este diferenţa dintre basmele ruseşti şi englezeşti? Radio Erevan răspunde: Basmele englezeşti încep cu: A fost odată ca niciodată. Ale noastre încep cu: Va fi odată.…