sâmbătă, 1 februarie 2025

Un vot direct în bot (1) de Cornelyu Munteanu

 Sursa https://mizeriaistoriei.wordpress.com/2024/11/28/un-vot-direct-in-bot/

Un vot direct în bot (1)

Nu credeam să trăiesc clipa în care partidele deja „istorice” PNL și mai ales PSD să fie eliminate încă din primul tur al alegerilor prezidențiale. Electoratul, așa prost și needucat cum îl cred ei i-a sancționat cu un vot de blam (fără avertisment – sic! pe vremea comuniștilor era doar cu avertisment.) Mulți nu și-au dat seama că trăim momente realmente istorice. Din mai multe motive. În primul rând pentru că a apărut cât se poate de evident că cele două „mari” partide nu mai pot oferi absolut nimic, după ce timp de aproape 35 de ani au mințit și jecmănit această țară, dovadă că nu au înțeles nimic din istoria acestor ani. Îmi amintesc cum prin 1990, pe când, proaspăt membru fondator al noului PNL postdecembrist, cu carnet de partid sub nr. 50, mă ocupam cu reorganizarea, cum în ședințele de conducere, fosile bătrâne și frustrate, conserve expirate cu miros de stârv ale epocii interbelice, nu le mai dau numele că nu merită, propuseseră nici mai mult nici mai puțin decât să se auto-introducă în consiliile de administrație ale unor întreprinderi cât mai „bănoase” – cu alte cuvinte, să se revină la sinecurile de partid. Așa că cei tineri au adoptat imediat modelul – de reținut – nu feseniștii lui Iliescu l-au inventat, ci liberalii lui Câmpeanu. Pentru ca după toate astea să se prezinte în fața electoratului cu un general obosit, promovat în grad la apelul bocancilor, pleznind de sănătate, autorul unei cărți de bucate căreia i s-a făcut propagandă de milioane de euro pe banii contribuabililor. Omul, cred că e de treabă – are totuși o figură bonomă – atunci când se chinuie să moșmondească vreo idee, rar de tot de altfel, transpiră abundent – nu știu dacă ați observat, dar eu sunt totdeauna atent la detalii – dovadă a efortului intelectual consistent depus de domnia sa. Iar de partea cealaltă, mai mare jalea, un covrigar șmecher, care a profitat de o conjunctură favorabilă – retragerea lui Ponta și debarcarea lui Dragnea. Ambii cu studii înalte, primul cu „academia” militară făcută „pe puncte”, iar celălalt aflat în imposibilitate evidentă să-și amintească, măcar cu aproximație, nota de la bacalaureat (dacă l-a și luat, nu este prea sigur.) Repet, trăim momente realmente istorice, pentru că odată și odată trebuia să iasă la iveală toată mizeria acestei societăți bolnave, care și-a atins cam de multișor limita de jos a bunului simț. Vă mai amintiți cum cei doi discutau acum câteva luni care din ei președinte, care prim-ministru? Și cum să programeze alegerile – cât mai favorabil pentru ei, evident? Și cum așteptau ei relaxați primele rezultate, cu mâinile adânc înfundate în buzunare? Atâta doar că spre stupefacția televiziunilor, a comentatorilor politici și a „institutelor” de sondare (a opiniei publice) – nu a ieșit ce sau cine trebuia să iasă. Acum se zvonește cum că respectivii ar fi dat ordin ca un procent bine stabilit din propriul electorat să voteze cu prezumtivul contra-candidat (George Simion și Elena Lasconi, respectiv) chestie care ar fi dat totul peste cap. Nu știu, nu mă pronunț, dar dacă au procedat așa, a fost o mare gugumănie, pentru că ce se poate în democrații cu tradiție nu merge în tânăra noastră democrație dâmbovițeană. Acum, dacă analizăm nițel, chestie care nu a făcut-o în mod sistematic nici unul din marii analiști politici ai nației, motivele principale ale votului de blam „acordat” de electorat au fost trei mari și late. În primul rând, alianța nefirească – un adevărat anus contra naturii, dintre PSD și PNL, două partide complet diferite ideologic, cel puțin în teorie, primul de stânga, celălalt de dreapta. Alianța nefirească – coabitarea (un termen odios) dintre ele, a dovedit electoratului că acestea au o ideologie comună, anume cea a ciolanului. Apoi obediența complet aiurea a acestora, a PNL cu predilecție, față de mutul de la Cotroceni (surdo-mut de fapt) când de fapt ar fi trebuit să fie taman invers, pentru că partidul a propulsat președintele, nu invers. Care președinte, nici acum – în ceasul al doisprezecelea, nu-și poate depăși modesta condiție intelectuală și socială de profesoraș de liceu de provincie. Și în fine, dar nu și în ultimul rând, siguranța și aroganța ambilor șefi de partid cum că oricum va ieși unul din ei, pentru că – nu-i așa? electoratul oricum nu are altcineva pe cine alege – dat fiindcă atât AUR cât și USR păreau că își cam atinseseră limitele (în acel moment de dinaintea votului.) Mărturisesc că deși știam că nu are nici o șansă, eram decis să votez cu Kelemen Hunor, din motivele contra enunțate mai sus, gândind că dacă românii n-au făcut nimic pentru români, măcar or face ungurii. Până la urmă am votat cu George Simion, nu atât din motive ideologice, eu fiind un adept al extremei drepte, subiect asupra căruia voi reveni ceva mai detaliat altă dată, cât datorită faptului că este tânăr, nu are avere și mai ales, era singurul din candidații mai „proeminenți” cu facultatea (dar și cu liceul) – „pe bune” cum se spune. Mare lucru dom’ le cu informatica asta – de i-a găsit și lui Geoană chestii plagiate în „teza de doctorat”. Sigur, dacă e să discutăm din această perspectivă, este clar că cel mai potrivit candidat ar fi fost dl. Cristian Diaconescu, dar din păcate nu a avut nici o șansă, drept care am votat cu dl. Simion, care totuși avea oarece șanse, cel puțin din perspectiva unor sondaje, să ajungă în turul 2. În fine, acum nici că mai contează, pentru că rezultatul a fost cu totul altul, după cum se știe. Surpriză pe toată linia. Mai ales după ce scorurile anunțate din oră în oră arătau clar tendința ca Ciolacu să treacă pe locul 3, surclasat de Elena Lasconi, chestiune care a fost clară și definitivă (cred) a doua zi dimineață. Despre Ciucă nici nu mai are rost să vorbim, cu un procent de 8,79%, nici nu mai intra în calcul. Surpriza, așa cum am spus, a fost cvasi-necunoscutul Călin Georgescu, despre care comentatorii de la știri nici măcar nu știau de unde să-l ia, ascunzându-și cu greu stupoarea. Nu stau acum să analizez cauzele care au dus la un astfel de rezultat, pentru că în general ele coincid cu cele trei enunțate mai sus, împreună evident, cu dezamăgirea profundă privind acești 35 de ani. Cineva, un individ de cca. 70 de ani, intervievat la tv, spunea că lumea nu vede progresele enorme ale României, enumerând faptul că oamenii au mașini occidentale, că pot circula liber, că mulți au case de vacanță, etc… ca și cum toate acestea s-ar datora politicienilor, refuzând să vadă că toate acestea sunt drepturi firești în orice societate, indiferent de cine conduce țara. Cât despre dl. CG, mărturisesc că nici eu nu am crezut, până când un prieten ceva mai tânăr, care petrece mult timp pe rețelele sociale, mi-a spus cu 3 ore înainte de închiderea urnelor, pe la 18.00, că lupta se va da între CG și Ciolacu și că aproape sigur că primul va câștiga. Cum anume a aflat, nu am reușit să aflu, atât mi-a spus că pe mai multe grupuri se discuta cine cu cine a votat și că tendința era cea menționată, respectiv CG și Ciolacu în turul 2. Între timp, mai mult ca sigur că deciziile s-au luat în timpul nopții de 24/25 nov., când rezultatul oficial se contura deja cu certitudine, mașinăria televiziunilor aservite puterii (cam toate sunt aservite) s-a pus în mișcare, ținta fiind exact candidatul aflat pe primul loc, dl. CG, cu atât mai mult cu cât acesta nu a putut fi găsit. Pentru început cu chestiuni benigne, respectiv studii, activitate, familie, copii, etc… Deși candidat independent, la un anumit moment a fost membru AUR, fiind chiar propus în calitate de prim-ministru, partid din care s-a retras (sau a fost îndepărtat) din motive pe care nu le cunosc. Orișicât, omul are studii serioase, este profesor asociat (lector) la Universitatea din Pitești, vorbește fluent mai multe limbi străine, a fost o perioadă înalt funcționar la ONU, membru al Clubului de la Roma, etc… chestii care chiar nu-s de colea. Dl. CG a fost secretarul general al Clubului de la Roma din România în perioada 2009-2013, la propunerea acad. Mircea Malița. Pentru cine nu știe, Clubul de la Roma a fost fondat în 1968 de Aurelio Peccei, un influent gânditor geopolitic la vremea respectivă, alături de Alexander King, și este un Think Tank (urăsc termenul ăsta, mai bine grup de reflecție) în care se discută probleme globale și trenduri economice, sociale, politice, culturale ale lumii. La finalul anilor ’90, Clubul de la Roma avea o influență destul de mare, dar după aceea a început să îi scadă importanța pe măsură ce Forumul de la Davos și Clubul Bilderberg au câștigat teren. Orișicât este o organizație elitistă de prestigiu în care nu intră orice neica nimeni. Ulterior, cam pe la ora 13, (luni 25 nov.) pe când era clar că acesta avea să se confrunte în turul al doilea cu Elena Lasconi, au început să apară tot felul de declarații „controversate” ale acestuia, menite să-l pună într-o postură defavorabilă. Prima chestiune – cum că ar avea două dosare penale pentru elogierea lui Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. Am mai abordat acest subiect pe aici, așa că repet cu scuzele de rigoare. Legea nr. 217/2015, așa-zisa lege anti-legionară, la art. 5 condamnă, citez: „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, (…) se pedepsește cu…” Legea nu precizează clar ce înseamnă promovarea cultului, dar din contextul legii înțelegem că este vorba de ridicarea de statui, atribuirea de nume de străzi, de instituții publice, etc… a numelui unor criminali de război, condamnați definitiv de o instanță recunoscută oficial. În România, singurele persoane condamnate pentru astfel de infracțiuni grave au fost cei șapte membri ai Lotului Antonescu condamnați la moarte la procesul așa-zis al Marii Trădări Naționale, din care patru au fost executați, în frunte cu fostul mareșal, plus cei trei generali condamnați în procesul masacrelor de la Odessa, condamnați inițial la moarte și grațiați de regele Mihai I. Zece inși în total, nici unul în plus, nici unul în minus. Iar Corneliu Zelea Codreanu, prin cele două procese din 1940 a fost achitat de condamnările înscenate în 1938, pentru ultraj la adresa lui Nicolae Iorga și pentru „înaltă trădare”, orișicât fără vreo legătură cu crime de război, genocid și holocaust. Din ce am înțeles, dl. CG s-ar fi exprimat pozitiv în public despre anumite aspecte privind viața și activitatea celor două personaje istorice, Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, chestiune care în orice caz și indiferent de context, nu constituie și nu poate constitui infracțiune de cult al respectivilor. Iar conform spiritului legii este interzis doar cultul lui Ion Antonescu, (pe bună dreptate cel mai mare criminal în serie din istoria României) pentru că liderul legionar nu face obiectul legii. Cu alte cuvinte, pot ridica câte statui ale Căpitanului doresc (pe proprietate privată, că pe domeniul public mai mult ca sigur că nu voi obține aprobare) dar nu și ale lui Ion Antonescu, pentru motivele precizate, motiv pentru care a și fost demontat bustul Mareșalului din curtea bisericii de la P-ța Hurmuzachi, dar pot să-i elogiez cât vrea mușchiul meu, că nimeni nu-mi poate face nimic, fiind protejat de libertatea de exprimare, înscrisă în Constituție. Cu toate acestea, a fost mai mult decât suficient ca dl. CG să fie acuzat că are deja două dosare penale în acest sens, absolut fals, pentru că reclamațiile au fost respinse ca nefondate. Ba mai mult, pe absolut toate televiziunile a fost acuzat de promovarea ideologiilor legionare și fasciste, motiv pentru care s-a cerut să fie eliminat din cursa prezidențială, pe model Șoșoacă (un alt abuz inimaginabil, deși femeia are comportament de mahalagioaică din Obor, nu mai vorbesc de scandalurile provocate aproape zilnic de dânsa) și mai mult, începând de marți seara, în mai multe orașe au fost „mobilizați” sute de tineri, în majoritate studenți, pentru a protesta contra alegerii „fascistului și legionarului” CG. O altă afirmație „controversată” ar fi vizat se zice, patriotismul dlui Vladimir Putin, motiv pentru care dl. CG a fost acuzat că ar fi putinist, putinofil, rusofil și câte și mai câte – de parcă ar fi o crimă, ba s-au reluat câteva clipuri de promovare în care l-ar fi imitat pe Putin. Iar în mai multe interviuri publice date diverselor canale tv, a fost prima întrebare care i s-a pus, ca și cum dl. Putin ar fi principala problemă a României în momentul de față, vezi interviul cu cele două odioase specimene Cosmin Prelipceanu și Liliana Ruse, două jeguri umane pur-sânge, pe Digi 24. Întreb și eu, care-i problema? Mai ales că și Putin, în clipurile similare, a imitat-o pe răposata regină a Angliei, care și ea apărea înotând iarna și călărind. De asemenea, după modelul Trump, a fost acuzat în mod absolut fals că ar dori să interzică avortul, motiv pentru alte distruse să protesteze vehement în fața camerelor de luat vederi. În fine, au fost enumerate o serie de „metafore” exprimate de către dl. CG cu diverse ocazii, unele pertinente, privind pandemia și vaccinul, altele false – precum scepticismul privind aselenizarea, plus tot felul de chestiuni protocroniste privind istoria poporului român. Toate acestea pentru a „dovedi” cum că personajul nostru ar fi, dacă nu dus cu pluta, cel puțin promotorul unor idei bizare, alăturea cu drumul. În fine, au fost invocate anumite chestiuni cu caracter mesianic cum că ar fi fost ales să aducă binele poporului român, provocând reacția BOR. Deși cunosc toate aceste chestiuni și le-aș putea desființa instant, părerea mea este că sunt doar un mijloc benign și metaforic de a atrage atenția și de a-și atrage mai mulți adepți, pe principiul machiavelic cum că scopul scuză mijloacele, știut fiind că astfel de chestiuni au mare priză la românii mai mult sau mai puțin educați – eu bunăoară, le-am auzit chiar și la oameni cu doctorat. Să ne amintim numai ce succes fulminant a avut prin anii ’80 ai secolului trecut lucrarea pseudo-științifică Amintiri despre viitor a lui Erich von Daniken. Mașinăria propagandistică, odată pusă în funcțiune, nu a mai putut fi oprită. Dat fiindcă Biroul Electoral Central a acceptat fără obiecții, în turul 1, candidatura dlui CG, neputând să mai intervină în turul 2, pe model Șoșoacă s-a sugerat Curții Constituționale (CCR) să repete „isprava” în cazul dlui CG, cu atât mai mult cu cât acesta a declarat în repetate rânduri că va desființa pensiile așa-zise „speciale”. Dat fiindcă astfel de contestații nu ar avea prea mari șanse, cu atât mai mult cu cât opinia publică nu a digerat prea bine eliminarea dnei Șoșoacă din cursa prezidențială, sub pretextul anumitor declarații ale dânsei privind retragerea României din NATO și UE, decizie „moșită” cu forcepsul, pentru că dna Șoșoacă poate declara orice, în fața legii doar faptele concrete contează, s-a abordat „problema” CG din altă perspectivă, fiind atacat modul în care acesta și-ar fi făcut promovarea în rândul alegătorilor, fiind acuzați anumiți algoritmi ai platformei TikTok și alte bazaconii, ba chiar intervenția directă a unor puteri străine, fiind arătate cu degetul Rusia și China și de asemenea, fiind vizată finanțarea campaniei electorale a acestuia, dat fiindcă omul a declarat că nu a cheltuit nici un leu, fiind sprijinit benevol. Practic, acesta a fost punctul care a durut cel mai mult, faptul că pornit din postură de outsider de care nu auzise mai nimeni la deschiderea urnelor, în mai puțin de 12 ore, dl CG a trecut decis și categoric pe primul loc. Chestia cum că nu auzise mai nimeni este și nu este adevărată, pentru că am văzut pe youtube și TikTok clipuri în care omul își prezenta clar și la obiect, adesea percutant, principalele idei politice. O cunoștință spunea că a remarcat că toate ar fi făcute profesional – părerea mea e exact contrară, mai ales că am lucrat în domeniu, sunt făcute acasă, adesea asistat de soție, folosind mai mult ca sigur un telefon mobil. Că ce spune a ajuns la inima celor care le-au urmărit, asta e altă problemă, de fapt cea care doare cel mai mult, anume că a reușit, cu cuvinte simple, să capteze imediat atenția potențialilor fani, înșurubându-se viguros în memoria acestora, fără a-i îndemna totuși să-l voteze, chestiune care practic nu există în clipurile omului, spre deosebire de cele ale contracandidaților dânsului, pline de sloganuri ieftine plus demagogia aferentă, fraze goale de conținut, împreună cu îndemnuri fierbinți să li se acorde votul – o adevărată cerșetorie electorală. De asemenea, la succesul dânsului au contribuit enorm o serie de dezbateri televizate la care a participat, fiind invitat de mai toate canalele importante. Sigur, pentru cei care le-au privit cap-coadă, apare evident că întrebările provocatoare care i s-au adresat aveau menirea să-l scoată din sărite, pentru a da răspunsuri care să poată fi folosite ulterior contra dânsului. Elocvent este faptul că majoritatea au pornit dezbaterea cu întrebări privind poziția dânsului față de Vladimir Putin și războiul din Ucraina, la care dl CG a răspuns imperturbabil, clar și la obiect – „nu este problema României”, adesea abordând faptul că statul român alocă pentru un copil ucrainean 3.700 lei (în realitate este vorba de banii alocați unei familii=părinți+copil, în cuantum de 3.800 lei, orișicât, mult peste alocațiile acordate românilor) în timp ce pentru un copil român doar 258 lei, (tot atâta pentru unul ucrainean, plus ce primește familia, asta nu se mai spune) la care eu aș mai adăuga că suntem singura țară NATO care nu a adus la cunoștința opiniei publice cât s-a cheltuit cu finanțarea războiului din Ucraina. Revenind la ascensiunea spre vârful clasamentului, a fost incriminată un soi de manipulare – se numește influențarea votantului, care la rândul ei ar fi condus la fraudarea alegerilor. Problema este pusă în mod perfid și tendențios, fiind însușită instant de toți cei care au fost nemulțumiți de rezultatul obținut de către dl. CG, pentru că influențarea votantului nu este condamnabilă decât în ziua alegerilor, în rest se poate asimila propagandei electorale care exact asta urmărește – influențarea alegătorului de a vota un anumit candidat, în timp ce fraudarea este un delict penal – exemplul clasic este votarea la mai multe secții, care acum nu mai este posibilă datorită centralizării informatice a rezultatelor, dar acum un deceniu era. Cum s-a procedat în cazul dlui Georgescu mai precis? Un terț probabil, a contactat o serie de așa-ziși influenceri de pe TikTok, din domeniile cele mai diverse – modă, îngrijire personală, entertainment, fiecare având mii sau zeci de mii de urmăritori, am găsit inclusiv un colonel în rezervă, respectivii fiind plătiți (s-au vehiculat sume de 400-2.100 RON) să realizeze clipuri scurte, 20-30 sec., în care să-și îndemne fanii să meargă la vot. Imediat ce acestea erau online, erau „atacate” cu zeci și sute de comentarii de genul – „Am votat deja, Călin Georgescu!” Toate aceste clipuri + mesajele aferente erau răspândite exponențial prin fani, fanii fanilor, etc. Cu alte cuvinte, un banal mesaj transmis urmăritorilor să iasă la vot, se multiplica în câteva minute în sute de mii de mesaje ca cel menționat anterior, astfel că este aproape imposibil să nu influențeze o bună parte din cei nehotărâți, care nu au fost chiar puțini, fiind tocmai cei ce au făcut diferența. Totul în cea mai perfectă legalitate, pentru că nimeni nu a îndemnat pe nimeni să voteze cu o persoană anume în chiar ziua votului, ci doar a spus cu cine a votat. Tehnic vorbind, dl CG a exploatat o posibilitate oferită de platforma TikTok, în mod genial îndrăznesc să spun – nu știu dacă a fost sfătuit sau i-a venit lui însuși această idee, eu înclin către prima variantă, dar ea se încadrează în perfectă legalitate. Și totuși, dacă deschid televizorul pe toate canalele se cere sau cel puțin se sugerează arestarea lui CG și aducerea acestuia în fața justiției. Nu mai vorbesc de mass-media. Pe hotnews.ro în 26 nov., acum două zile deci, un articol extrem de stufos, intitulat în mod mai mult decât sugestiv: „Călin Georgescu a manipulat alegerile la nivel de țară pe TikTok, Instagram, YouTube, iar poliția a bătut la ușa unei pensionare pentru un mesaj pe Facebook. De ce nu demisionează șefii militari ai SRI, SIE și Poliției după ce au ratat un asemenea fenomen? / Dovezile că știau”. Nu-mi vine să cred – nici măcar în Scânteia din 1946 nu erau astfel de titluri. Câteva „întrebări retorice” ale autorului, un anume Cătălin Tolontan, citez: „Nu știau serviciile secrete despre Călin Georgescu?/ pentru aceeași poliție și justiție, propaganda legionară și antisemită la nivel de sute de mii de postări pe Facebook, Twitter și TikTok, vreme de ani de zile, realizată de Călin Georgescu și finanțatorii săi nu e infracțiune”. Nu știu dacă e chiar așa – mă refer la acele zeci de mii de postări cu conținut legionar și antisemit chipurile, dar să vedem mai departe, mor de curiozitate, citez: „În 2022, cercetătoarea Adina Marincea a publicat în Libertatea o serie de documentări riguroase despre cum ”Călin Georgescu, Dan Puric, George Simion, Sorin Lavric, Claudiu Târziu, ÎPS Teodosie se intersectează în mod activ și de durată cu mai multe grupări neo-legionare”. Cam atât. Nu mai are rost să comentez, că limbajul de lemn vorbește de la sine, nu mai vorbesc de faptele „penale” incriminate – rețineți formularea perfidă – [dl. CG] se intersectează în mod activ și de durată cu mai multe grupări neo-legionare. Cât despre autori, acest Cătălin Tolontan este fost jurnalist sportiv, convertit în jurnalist de scandal înțeleg eu, orișicât un neica nimeni, indiferent cât succes ar avea elucubrațiile domniei sale. Iar această Adina Marincea este cercetătoare la inshr-ew. Păi dacă e cercetătoare să cerceteze zic eu, dar să caute unde trebuie. În articol e și o imagine cu legenda, citez: „Imagine de la lansarea mișcării “Pământul Strămoșesc” sub conducerea lui Călin Georgescu. Lângă el este cuplul Sechila-Puiu, cunoscuți admiratori ai lui Zelea Codreanu.” Elocvent, nu? Cu atât mai mult cu cât admirația ține de conștiință, cât despre Căpitan, cred că am epuizat subiectul. Acum înțeleg eu ce vor cei doi, mai mult ca sigur și alții, anume ca ei să fie singurii depozitari ai adevărului istoric, pe post de procurori ai „corectitudinii politice”. Asta nu se poate. Cât despre așa-zisa cercetătoare, iată cum este caracterizată pe undeva pe net, citez: „With a PhD in communication science, she monitors the populist and extreme right in Romania for the Elie Wiesel Institute in Bucharest, especially in the digital space”. Și scrie în Libertatea, ziar de cultură proletară după așa-zisa revoluție, primul care a utilizat „femei goale” (nu pe dinăuntru, ci pe dinafară) pentru a prezenta prognoza meteo. Ne oprim aici, pentru că lucrurile sunt clare. În urma acestei adevărate campanii de anihilare a candidatului situat în fruntea preferințelor electoratului, dar și a extraordinarei presiuni din mass-media, care îmi amintește de campania pregătitoare în vederea procesului de înaltă trădare înscenat Căpitanului, joi, 28 nov. 2024, CCR s-a reunit, obligată de două reclamații oficiale, una privindu-l pe CG, care a fost respinsă, alta privind-o pe Elena Lasconi, în urma căreia comisia a decis renumărarea voturilor în următoarele ~24h, dat fiindcă anumite voturi date lui Ludovic Orban, care s-a retras în favoarea Elenei Lasconi, ar fi fost atribuite altora decât respectivei. Pe moment nu s-a pus problema anulării alegerilor, care, dacă ar avea loc, ar împinge turul al doilea înspre Crăciun, cu consecințe imprevizibile, precum un absenteism masiv. CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) s-a reunit și el, în mod excepțional, sub conducerea dlui Johannis, presat și el de aceleași chestiuni – succesul dlui CG în primul tur al alegerilor prezidențiale. CSAT a vorbit despre atacuri cibernetice și despre faptul că România este o țintă a „unor actori statali și non-statali”, inclusiv Rusia. Da, că numai grija noastră n-o avea Rusia. Vrăjeli la deruta prostimii – nu de alta, dar frica de Rusia păzește bostănăria. Mai mult, CSAT a constatat că „un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial” pe TikTok cu referire la CG, căruia nu i-au dat numele. Din nou, vrăjeală ieftină. Mai precis, platforma video chinezească nu l-a marcat pe CG drept candidat politic, „respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă”, a precizat Cotroceniul. De ce spun vrăjeală, pentru că – din nou genial – în clipurile dlui CG, acesta explică clar și la obiect cum vede dânsul rezolvarea problemelor acute ale țării, fără a face referiri la alegeri, votare, etc… în consecință nu au caracter electoral, cel puțin la prima vedere. Mai mult, marcajul cu pricina lipsește și de pe unele din clipurile celorlalți candidați. De parcă toate astea n-ar fi fost suficiente, un individ cu facies și nume hilar, un anume Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) a trimis o sesizare către Parchet și Poliție, solicitând o anchetă privind activitățile lui CG în campania electorală și posibile încălcări ale legislației electorale. Mai precis, domnul cu pricina nu are somn pentru că dl CG ar fi declarat la AEP zero contribuții la campania electorală și zero cheltuieli de campanie. Și ce-i rău cu asta zic eu? Dacă nu i-a luat de la stat, din banii mei adică, este foarte bine. De cele cca. 9 milioane de euro cheltuite de dna Elena Lasconi nu-i mai doare – că doar sunt dați de proști ca mine – pentru prosperitatea democrației mai mult decât originale în țărișoara noastră. Punct și de la capăt – toate aceste manevre nu au făcut decât să-i crească popularitatea dlui CG. Cât despre propunerile privind punerea în stare de alertă a Poliției, Jandarmeriei, SRI, STS și alte servicii care mai de care mai secrete, plus – să nu uităm, forțele armate terestre, aeriene și navale, dacă nu și cele ale NATO, cu privire la posibila activitate antistatală a dlui CG, îi vor lua mâneca de la vestă. Mai vedem noi în turul doi. Simțind că le fuge pământul de sub picioare – dat fiindcă nu le va ieși pasența (posibil ca ambasada SUA și nu numai să nu vadă cu ochi buni manevrele ilegale și anticonstituționale ale puterii de la București) toată mass-media plus televiziunile s-au mobilizat în vederea planului B – susținerea necondiționată a dnei Lasconi. Femeia e disperată să salveze partidul, care – dacă nu iese – va intra în colaps și dispariție, cum au dispărut și altele. Și nu va ieși pentru că habar nu are de politică, cultura politică a dânsei e subțire de tot – nu a știut ce rol are Consiliul de Securitate și care sunt membrii permanenți ai acestuia, e șleampătă – merge mai urât decât Coana Leana, are studii superioare incerte – o cioclopedică „ecologică” cu plată din Deva, o filială a fabricii de diplome moșite de răposatul Dolphi Drimer, despre care am mai vorbit pe aici, habar nu are de istorie – a afirmat că la prima întâlnire cu Putin îi va cere să dea tezaurul și să se care urgent din Ucraina, conform CV-ului are cunoștințe de limbă engleză/franceză = C2/B1, insuficient zic eu, per total – femeia se prezintă sub-mediocru, nu are față de președinte, chiar dacă o fi fost bună ca primar al unui oraș obosit – nici de asta nu sunt prea sigur. Mai vedem noi la alegerile parlamentare, abia duminică seară vom vedea cum stăm. Soția, care-l consideră pe dl. CG inamicul public nr. 1, (din motive feministe și religioase, deopotrivă) mă avertizează că se va repeta situația din 2000, respectiv populația, de frica „extremismului”, se va mobiliza și va vota răul cel mai mic. Numai că din 2000 în 2024 s-au schimbat multe, oamenii nu mai sunt aceiași, pe mulți din tinerii de azi nu-i interesează decât prezentul pentru că habar nu au de istorie, iar mesajul dlui CG este la mare distanță de promisiunile tribunului din 2000. Omul vorbește calm și la obiect, spunând exact ce vrea românul să audă, și mai ales – e pe gustul diasporei, chestie care nu-i de colea. În fine, dar nu și în ultimul rând, dacă ar avea veto absolut din partea organelor puterii de stat, SRI în primul rând, ar fi fost de multă vreme terminat. Ar mai fi de luat în considerare și posibilele înscenări la adresa acestuia, pentru a-l scoate din cursa prezidențială, care ar fi prost văzute în cancelariile occidentale și mai ales la Washington, cu atât mai mult cu cât dl. CG repetă pas cu pas modelul Trump. În fine, suflu și în iaurt pentru că în România orice este posibil. PS. Azi, 29 nov. 2024, seara. Decizia CCR privind primul tur al alegerilor prezidențiale a fost amânată pentru luni, 2 dec. 2024, în consecință, rezultatul alegerilor parlamentare de duminică nu va fi afectat de prezumtiva decizie. Pe net se discută deja despre scoaterea din cursa prezidențială a lui CG, evident, în baza noilor documente pe care le va scoate SRI din joben. În stradă, tineri cu bannere – „Putin, jos labele de pe România!” Pe net se cere arestarea dlui CG. De ce nu reintroducerea pedepsei cu moartea și execuția acestuia în regim de urgență? Ce vremuri ticăloase trăim! Măcar pe vremea comunismului eram ținuți în lesă prin teroarea exercitată de Securitate, acum este infinit mai rău, pentru că suntem ținuți în lesă prin manipularea exercitată de televiziuni. Nu numai atât, dar ni se pune și botniță. Nu delirez! Un anume Popescu, vicepreședinte ANCOM, sinecură de partid, cu un salariu de cel puțin 5.000€, a cerut să se interzică TikTok pe teritoriul României. Exact ca în Coreea de Nord. Mai vedem duminică la vot. Rezultate preconizate de mai mulți: UDMR ~6,5%, PNL max. 10%, SOS+AUR ~20%, USR ~20%, PSD max. 22%, restul, nu știu. Mă îndoiesc, dar vedem atunci. Personal, cred că acest curent suveranist, impulsionat de ascensiunea spectaculoasă a dlui CG, să mărească scorul SOS la ~10% și AUR la ~20%, care le va permite să formeze un guvern împreună cu PSD, cu sau fără UDMR. Cred că ăsta e și motivul pentru care atât PSD, cât și UDMR, nu și-au declarat sprijinul pentru dna Lasconi, cel puțin pe moment. Iar, conform mai multor analiști, Călin Georgescu nu mai poate fi oprit, în afară de cazul în care CCR îl va elimina din cursă, exact ca pe dna Șoșoacă, în urma unor documente „inedite” scoase în ultima clipă de SRI, cum că dl CG este spion rus sau mai știu eu ce bazaconii. Până la urmă CCR nici nu trebuie să se justifice, dat fiindcă este stat în stat, putând foarte bine motiva prin „înalte rațiuni de stat”, lăsând combinatorica teoriilor conspirației pe seama mass-media. Repet, în România de azi orice e posibil. (Va urma.)



Anatomia unui furt. Prof. Ioan Piso, fost director al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei

 https://ziarulfaclia.ro/anatomia-unui-furt/

Anatomia unui furt

Profesorul Ioan Piso, fost director al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, afirmă că artefactele furate din muzeul Drentz evidențiază conștiința că actualul spațiu românesc a avut o contribuție la istoria universală și că e foarte bine că s-a încercat să le fie arătate și altora. Trebuia ales însă un spațiu expozițional mai relevant și, mai ales, înzestrat cu pază adecvată. Expert în arheologie și istorie antică, domnul Piso confirmă că pentru un obiect cum e coiful de la Coțofenești e foarte greu de găsit un cumpărător. ”Faptul că s-a folosit explozibil, ca la bancomate, sugerează că pe hoți îi interesa materialul din care au fost confecționate piesele și nu piesele în sine. Să dea Dumnezeu să mă înșel”, spune el.

– În ce anume constă valoarea istorică a Coifului de la Coțofenești și a brățărilor de la Sarmizegetusa Regia sau vorbim mai mult despre o importanță simbolică, identitară?

– Valoarea excepțională a coifului de Coțofenești constă în unicitatea sa. Specialiștii în epoca fierului îl consideră mai degrabă scitic decât getic. Se știe că sciții au dominat timp de sute de ani zone întinse, din Asia centrală până pe teritoriul de astăzi al României, și că erau vestiți în prelucrarea aurului. Coiful, databil prin secolul V a. C., pare să fi avut un rol cultic. Altfel ar fi greu de explicat ochii fără pupila găurită, așa cum ar arăta orice mască. Nu era purtat așa cum a făcut-o regretatul Amza Pellea în filmul Burebista. Dacă piesa este scitică, nu aparține mai puțin patrimoniului nostru național. În ceea ce privește brățările, ele nu aparțin regilor daci, ci templelor dacice. Aceste piese nu au fost confecționate spre a fi purtate, dar trebuie să fi fost asemănătoare celor care erau într-adevăr purtate. Templelor le erau oferite ofrande de aur și de argint, dar nu sub formă de lingouri, ci prelucrate fie ca monede (Kosonii de aur și de argint, care nu au intrat niciodată în circuitul economic), fie ca brățări rituale. Vedeți, de altfel, că acestea din urmă sunt împodobite cu imagini sacre. Când s-a apropiat pericolul roman, ofrandele au fost scoase din temple și au fost îngropate în diverse locuri, cu foarte multă grijă, cu intenția de a fi recuperate. Nu a fost să fie. Ce reprezintă asemenea piese pentru noi astăzi? Conștiința că actualul spațiu românesc a avut o contribuție la istoria universală, ceea ce este bine să afle și alții. Mai trebuie să se știe că prețuim aceste valori, nu numai ca români, ci și ca europeni.

– Ar fi trebuit trimise copii?

– În niciun caz copii. Ar însemna desconsiderarea partenerului și, pur și simplu, să nu fim luați în serios. Măsurile de protecție trebuie să fie atât de stricte, încât să nu existe niciun risc.

 

– Au trimis colecția într-un muzeu minor?

– Asta este o primă vină a organizatorilor. Prestigiul țării ar fi cerut ca aurul României să fie trimis într-o capitală europeană, la o instituție emblematică pentru civilizația universală, iar evenimentul să marcheze profund relațiile dintre două țări și să sporească respectul reciproc. Ni-i putem închipui pe olandezi trimițând capodoperele picturii lor la muzeul din Gherla? Orașul Assen este necunoscut în afara Olandei, iar expozițiile atât de lăudate din muzeul Drents au avut un anumit specific. Statuile și frescele din expoziția despre Pompei și Herculanum erau greu de furat și nu aduceau un câștig hoților, pe când expoziția cu aurul din Iran cu greu putea fi organizată în altă parte, ținând cont de relațiile lumii civilizate cu această țară.

– Au fost asigurate toate condițiile de securitate?

–Muzeul Drents se află într-o zonă mult prea liniștită, cu străzi pustii, cu imense spații deschise, adică într-un loc, în care răufăcătorii pot opera în voie, ceea ce s-a și dovedit. Dacă muzeul din Cluj dispune de pază înarmată permanentă, nu trebuia pretins același lucru din partea muzeului Drents? Trebuia cerut cel puțin un agent de pază în interior și altul în exterior. În această privință contractul de împrumut a fost rău făcut și chiar un specialist olandez afirmă că este interpretabil. Dna Ministru Raluca Turcan susține că furtul a fost jocul hazardului și că asemenea evenimente au avut loc și la case mai mari. Fals! Hazard ar fi fost dacă muzeul ar fi fost lovit de un asteroid și o asigur pe dna ministru că furturi au loc numai acolo unde s-au instalat indolența și prostia.

Am fost director general al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj din 1997 până în 2012. Știam chiar din prima zi a directoratului meu că o singură greșeală nu poate fi iertată, aceea de a pierde vreun obiect de patrimoniu. Prin urmare, i-am înlocuit de îndată pe paznicii angajați ai muzeului cu o firmă specializată de pază, fiind prima instituție muzeală din țară care a procedat astfel. De unde până atunci dispăreau piese din expoziție, de atunci nu a mai dispărut nimic. Într-o zi am amenințat-o pe o supraveghetoare cu cele mai aspre sancțiuni, fiindcă m-a lăsat singur în sălile de expoziție fără a mă însoți. L-am adus la Cluj pe un bun prieten de-al meu din Viena, care era nu numai director adjunct și șeful securității la Kunsthistorisches Museum, ci și președintele Asociației internaționale pentru securitatea muzeelor. A notat în fiecare sală de expoziție din muzeul din Cluj ce nu era în ordine, iar apoi l-am dus și în alte muzee din Transilvania, unde a procedat la fel. Am reparat ce era de reparat și am transmis celorlalte muzee și Ministerului Culturii toate observațiile. Prin colegii mei din străinătate aflam când sosea un transport de piese posibil furate din România și transmiteam informațiile mai departe. De exemplu, aflându-mă la Köln, am aflat că în Marea Britanie au fost puse în vânzare două plăci mari de bronz făcând parte din lex municipii Troesmensis, adică din constituția municipiului Troesmis de pe teritoriul actual al Dobrogei, piese cu adevărat senzaționale. Am urmărit chestiunea și l-am informat pe dl procuror Augustin Lazăr. După trei ani piesele au sosit în țară, iar acum se află în Muzeul Național de Istorie a României.

Asta nu a împiedicat Ministerul Culturii să mă dea de trei ori afară fiindcă m-am împotrivit distrugerii Roșiei Montane, iar a patra oară fiindcă am dorit să recuperez 1.700.000 de euro de la o firmă agreată politic.

– Este justificat reproșul că nu a existat o hotărâre de guvern?

– Asta trebuie s-o stabilească alții. Sunt, pe de altă parte, convins, că în tot ce privește tezaurul României, care simbolizează identitatea noastră istorică, trebuie să se implice însuși șeful statului.

– Demiterea directorului muzeului bucureștean are temei legal și se impunea?

– Îmi pare rău că s-a impus demiterea. După o asemenea catastrofă, orice șef de instituție responsabil și-ar fi dat imediat demisia și, cu siguranță, nu ar mai fi dormit nopțile. Faptul că nu a făcut-o, explică și de ce a rezistat atât de mult. Da, demiterea s-a impus.

– Sunteți un specialist în obiecte dacice. Ce direcție de cercetare a poliției privilegiați? Au fost ele furate pentru a fi topite? Au fost furate pentru a fi vândute pe piața neagră? Există o astfel de piață pentru obiecte dacice de asemenea însemnătate?

– Circulă tot felul de teorii, de pildă că s-a furat la pont, că asemenea obiecte sunt căutate pe piața neagră, etc., adică fiecare criminalist povestește ce-a învățat. Este foarte greu să găsești un proprietar pentru un obiect unic cum este coiful de la Coțofenești și vă pot da exemplul legii de la Troesmis ( vezi mai sus, n.r.). Prefer să pun răul în față. Faptul că s-a folosit explozibil, ca la bancomate, sugerează că pe hoți îi interesa materialul din care au fost confecționate piesele și nu piesele în sine. Mă tem că au avut tot timpul și tot interesul să le topească. Oricum, au pus mâna pe vreo patru kilograme de aur pur. Au devenit și eroi pe deasupra! Dacă nici nu se găsesc obiectele delicte, au șanse să scape mai ieftin. Să dea Dumnezeu să nu se fi întâmplat astfel!

– Cum comentați instrumentalizarea politică a evenimentului? Ați trecut și dumneavoastră prin momente în care politicul a interferat cu munca specialiștilor, ba chiar a intervenit cu brutalitate.

– Politizarea unui asemenea eveniment este firească și are loc pretutindeni. Cauza profundă este politizarea întregii noastre culturi. Cine își face bine treaba, dar nu are sprijin politic, zboară din funcție, iar cine este incapabil, dar este sprijinit politic, se agață de putere la nesfârșit.

Caius CHIOREAN

Un vot direct în bot (3) de Corneliu Munteanu

Sursa  https://mizeriaistoriei.wordpress.com/2024/12/09/un-vot-direct-in-bot-3/

Un vot direct în bot (3)

Cum spuneam, absolut toate instituțiile statului + mass-media (cea mai mare parte a ei) + așa-zișii formatori de opinie, de la foști și actuali lideri politici până la ultimul și cel mai umil user de facebook, toți s-au mobilizat instant după desecretizarea documentelor CSAT (desecretizate ca și cum ar fi ceva de interes pentru siguranța națională, în afară de imbecilitatea conținutului și a autorilor, nu degeaba sunt marcate strict secret) solicitând arestarea imediată a dlui CG – pentru trădare de țară, chestie grea de tot, lipsind doar cunoscutul slogan nu ne vindem țara! Primele care s-au simțit obligate să ia atitudine, cum altfel? au fost televiziunile, adevărate vuvuzele ale puterii. Prima pe listă, cu voia dumneavoastră, proteve, care a citat cât se poate de trunchiat comunicatul CSAT, astfel încât sintagmele „interferență externă”, „finanțare ilegală”, „spălare de bani”, „actor statal” (toate acestea implicate în procesul electoral), să se înșurubeze cât se poate de viguros în creierul telespectatorilor, prezentatorul sugerând că ar fi vorba de chestiuni grave care ar necesita cumva intervenția justiției, chiar dacă tocmai documentele citate nu menționau pe nicăieri CE ARTICOL DE LEGE A ÎNCĂLCAT DL. CG. M-am tot întrebat zilele astea, de unde atâta ură, cum nu am văzut așa ceva nici în cele mai negre zile din istoria noastră recentă, vorbesc de zilele mineriadei, 13-15 iunie 1990. Răspunsul e simplu – dl. CG trebuie anihilat total pentru că le-a stricat jocurile, adică nu a ieșit cine trebuia să iasă. Și încă din primul tur, contrar tuturor sondajelor de opinie, mai mult sau mai puțin „independente”. Spuneam într-unul din episoadele precedente că votul secret este singurul sistem electoral în care nu se știe niciodată câștigătorul. Se pare că puterea actuală, cea care ne ține în lesă de aproape 35 de ani nu gândește așa. Nu am văzut până acum la nici un tur de alegeri chestii de genul renumărare de voturi, apeluri disperate privind anularea alegerilor, reuniuni CSAT de parcă ar fi armate străine gata să treacă granița, solicitări privind eliminarea vreunui candidat din cursa electorală, etc… Oare de ce? Nu tocmai pentru că s-a săturat lumea de acest sistem nenorocit? De ce de dl. Serghei Lavrov a auzit oricine, nu mai vorbesc de dl. Vladimir Putin, numai la noi președintele apare din an în Paști să mai rostească două-trei platitudini în cea mai curată limbă de lemn. Întrebați pe stradă o sută de inși cine este ministru de externe. Este testul adevărului. Asta e problema, nu că dl. CG s-ar fi folosit, în mod genial zic eu, de anumite vulnerabilități – vulnerabilități pe care tocmai ei le-au creat – Ciucă, Ciolacu, Barna, Johannis, … toată clasa politică de 35 de ani încoace. Iar acum încearcă, disperați că le fuge pământul de sub picioare, să-l scoată pe dl. CG din cursă, pentru că le-a stricat socotelile. Exact ca legionarii în ’37. Și atunci ieșea cine trebuia să iasă, anume partidul desemnat de Carol II să organizeze alegerile. Și invariabil le câștiga – schimbând primarii, prefecții, etc. – cei care scoteau pe cine trebuie la vot, iar dacă cumva votanții opoziției mișcau în front, aveau jandarmi la îndemână să-i convingă să voteze cu cine trebuie. Nimic nu s-a schimbat, atâta că acum se folosesc metode mai subtile de convingere. Gândiți-vă numai ce ar însemna să ajungă dl. CG președinte și să facă cunoscut țării câți bani s-au băgat în războiul din Ucraina și cu cât a fost finanțată Maia Sandu. Asta în timp ce zeci de mii de copii români se culcă în fiecare seară nemâncați. Cum spuneam, imediat după marea desecretizare, însoțită evident, de precizarea că CSAT nu are atribuția de a interveni în procesul electoral și nici de a sesiza organele abilitate în caz că s-a întâmplat ceva, la început mai timid, apoi în forță, pe facebook a apărut cuvântul magic: TRĂDARE. Primul care l-a rostit a fost un slugoi camuflat al puterii, nu de azi – de ieri, ci din dec. ’89, un individ încrâncenat în rele, cu față de cioclu, despre Cristian Tudor Popescu, zis CTP, este vorba, citez: „Acum însă, în turul 2, trădători de țară sunt cei care îl votează pe C. Georgescu”. (În 4 dec. seara, nu se anulaseră încă alegerile.) Alt neghiob, ceva mai decis, un anume Cătălin Teniță, parlamentar din partea partidului REPER cică (acum aud prima dată de acest partid) – publică pe facebook textul legii, așa cum apare în CP (Art. 394) după care adaugă sentențios, citez: „Ne aflăm în situația în care un aspirant la cea mai înaltă funcție în stat a comis infracțiunea de trădare„. De unde până unde măh, bovideule? Mai ales că verdictul trebuie să-l dea o instanță oficială. Altul, de data asta de specialitate, un anume Vasilică-Cristi Dănileț, fost judecător, de trei ori dat afară din magistratură, proaspăt pensionar la 48 de ani – cu pensie grasă, să nu uităm – care acum se ocupă, chipurile, cu educația juridică a oamenilor, ne explică ce și cum, citez: „dacă se dovedește că cineva a intrat în legătură cu un stat sau grupare străină pentru a fi ajutat să preia puterea în România și a o folosi în detrimentul nostru prin îndepărtarea oamenilor de afaceriști, (sic!) desființarea partidelor politice, subminarea armatei și aliaților militari, acesta poate fi cercetat și judecat pentru TRĂDARE, prevăzută de art. 394 din Cod penal”. Sigur că da – cu o condiție pe care chiar dânsul o precizează – să se dovedească. Restul sunt aiureli la deruta prostimii – un soi de interpretare creativă, așa cum fac toți judecătorii slugoi ai puterii. Singurul aspect din CP care ar putea să facă referință la acest veritabil linșaj mediatic este cel care se referă la apărare a statului”, dar atenție, nu oricum, așa cum interpretează papagalul de mai sus, ci doar dacă aceste fapte ar avea scopul de „a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului român”. Adică nu orice subminare este trădare, după cum nici orice le trece lor prin cap nu este subminare. Numai dacă poate conduce la prejudicii din categoria suveranității și integrității teritoriale a statului. Chestie valabilă zic eu, doar în vreme de război. Suntem noi în război cu oarece stat? Nu-mi amintesc? A emis vreunul din vecini pretenții teritoriale asupra României? Nu-mi amintesc. Cu excepția doar a ultimului ostrov al Dunării (celelalte fiind ocupate abuziv în 1940 și reocupate definitiv în 1945) – pentru care purtăm discuții amiabile cu partea ucraineană privind cedarea definitivă, deși au fost dintotdeauna teritorii românești, precum județele Cahul, Ismail, Bolgrad, ținutul Hotin, Herța și Bucovina de Nord – de care Ucraina are mai mare nevoie. A fost totuși mai mult decât suficient ca „democratul” Adrian Papahagi să ne anunțe că vor urma arestări masive, citez: „Înainte de reluarea alegerilor prezidențiale trebuie arestați agenții lui Putin și dezintegrate rețelele care erau să arunce România în aer”, dar îi pare rău că „unii au intrat deja în Parlament și vor avea imunitate”. Cam așa arată democrația lor pe care vor să ne-o impună și nouă, această gașcă de lustragii ai hemoroizilor Occidentului. În fine, destul cu acești ciumeți, să revenim la subiect. Bomba care chiar a aruncat România în aer, a fost decizia CCR, anunțată oficial la știrile de seară din 6 dec. 2024, de a anula alegerile, inclusiv votarea, în derulare chiar atunci în diaspora, și de a se relua alegerile prezidențiale de la zero, după formarea unui nou guvern, ceea ce înseamnă că ele vor putea avea loc cel mai devreme la sfârșitul lui februarie sau începutul lui martie anul viitor. (Deja se vorbește în iunie, timp în care dl. Johannis să-și mai pregătească două case.) Se putea și altfel? Sigur că da – dar CCR este stat în stat, nici nu se pune problema de altceva. Cu alte cuvinte, nu dl. CG a aruncat România în aer, cum afirmă dl. Papahagi, ci chiar CCR, instanța supremă cu atribuții privind corectitudinea alegerilor. Să vedem acum ce resorturi au motivat decizia CCR, care conduce, între altele, la prelungirea mandatului dlui Johannis până la rezolvarea acestui impas politic. Plus un mic-mare aspect, sesizat de extrem de puțini, că dânsul va desemna guvernul care va organiza alegerile. Cum spuneam, exact ca în ’37. Nimic nu s-a schimbat, cu excepția doar a voinței alegătorilor de a da de pământ cu acest sistem nenorocit. Pentru început filiera, respectiv CSAT a constatat, iar CCR a decis, evident, în urma presiunii din mass-media. De aici pornim, așa că vom discuta mai în amănunt concluziile emise de „servicii” (care mai de care mai secrete) pentru a vedea cum și ce anume a făcut dl. CG și cu ce consecințe. Pentru început precizez că decizia CCR s-a bazat pe dispozițiile Art. 146, litera f din Constituția României în care se precizează că „CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului”. Întrebarea pe care o pun este – s-a respectat sau nu procedura? Dl Johannis în calitate de purtător de cuvânt al „serviciilor”, într-o alocuțiune televizată a acuzat două chestiuni (plus una adiacentă celei de-a doua) care ar fi motivat decizia CCR. 1. faptul că dl. CG ar fi avut o susținere exagerată (față de ceilalți candidați) din partea tiktok, în zilele de dinaintea alegerilor, chestiune negată de reprezentanții platformei, câtă vreme nu au restricționat accesul nici unuia din candidați, plus că nu e treaba lor să verifice ce e legal și ce nu, și 2. cheltuieli zero cu campania DECLARATE de către dl. CG + cheltuieli nedeclarate. De aici pornim. Să vedem deci ce au constatat serviciile (pe bani grei și lefuri grase, să nu uităm.) Prima chestie menționată de mutul de la Cotroceni a fost AMPLITUDINEA ATACULUI CIBERNETIC asupra procesului electoral și implicit asupra statului român, asta e formularea din documentul SRI, care conține și un grafic explicativ (extrem de neclar) – care indică o creștere a vizibilității dlui CG pe tiktok, începând cam cu două săptămâni înainte de alegeri, la început moderată, pentru ca să devină de-a dreptul explozivă în cele două zile de dinaintea alegerilor, atingând sâmbătă 23 nov., un maxim de cca. 10 milioane de apariții zilnice, dublu cât dl. George Simion, de 4x cât Elena Lasconi și de 20x peste Marcel Ciolacu. Din nou întreb – și ce-i cu asta? Că eu nu văd decât o campanie electorală condusă profesional, începută din vreme, când nimeni nu-i dădea vreo șansă dlui CG, dusă cu perseverență până în ultima secundă a votării. Sigur, se poate spune că sâmbătă 23 nov. și duminică 24 nov., conform legii, propaganda electorală este interzisă. Conform legii, prin propagandă electorală se înțelege difuzarea, afișarea și distribuirea în orice fel, de materiale electorale de orice tip care se referă la alegerile parlamentare. Cu alte cuvinte, materialul trebuie să facă referire la alegeri și implicit, la îndemnul de a vota cu un anumit candidat în detrimentul altuia. Clar de tot. Am precizat deja că toate materialele cu dl. CG prezente pe facebook, youtube și tiktok nu conțin nici un fel de mesaje cu caracter electoral – DECI NU SUNT PROPAGANDĂ ELECTORALĂ din perspectiva legii. Nu mai vorbesc de ceilalți candidați, mai ales dna Lasconi, care prin clipurile electorale, prezente pe tiktok chiar și în ziua alegerilor, practică o adevărată cerșetorie electorală, fără a mai se sinchisi nimeni, în timp ce poliția bătea la ușa celor care pe facebook, făceau cea mai mică aluzie electorală la dl. CG. Se agită acum oarece unii cum că de ce nu s-au sesizat serviciile, cerând să cadă și oarece capete, prima care s-a atacat pe tema asta, făcând scandal de mahalagioaică la tv a fost d-na Lasconi. Eu cred că serviciile s-au sesizat totuși, sunt convins că i-au spus lui Ciolacu că CG are de 20x mai multe vizualizări, dar acesta o fi spus mai mult ca sigur, fugi dom’ le cu prostii de-astea informatice, că tot eu ies – e stabilit cu multe luni în urmă. Așa că dl. CG a perseverat și a punctat decisiv – șah și mat! Pe facebook, un alt neghiob, un anume Iancu Guda – Author + Consistent Reels creator cică, se întreabă retoric, citez: „gândiți-vă cum ar fi fost în anii ’90, când nu aveam social media, ca unii candidați aveau afișe electorale pe sute de panouri în zeci de orașe, și Călin Georgescu ar fi avut milioane de panouri in toate orașele și satele din țară!” Păi exact așa a fost boule, care pe vremea aia te jucai cu puța-n praf! Nu CG, ci Ion Iliescu! Crezi că am uitat cum cei care afișau la stradă vreun afiș amărât cu Rațiu sau Câmpeanu se trezeau a doua zi cu vitrinele și geamurile sparte? Concluzia omului e clară: „O primă lecție, VĂ ROG: închideți TikDobiTok-ul în România! URGENT!” Uluitor este că tocmai labe triste de genul acestuia predau prin diverse universități private cum stă treaba cu drepturile omului și libertatea de exprimare (pe care, să nu uităm, vrea să ne-o ia dl. CG.) Altă chestie, cumva i-a împiedicat dl. CG, tiktok sau mai știu eu ce entitate statală străină pe restul de candidați să procedeze la fel? Ca să folosesc tot limbajul lor, cel sereistic. Pentru început să vedem ce zic serviciile. Mă voi referi pentru început la rapoartele SRI, dat fiindcă sunt cele mai detaliate. Principala problemă, așa cum era de așteptat, este enunțată încă din preambul, anume că în perioada 30 oct. – 5 nov. dl. CG era cotat de sondaje cu sub 1%, 15-20 nov. cu 6,2% intenție de vot – care îl clasa pe locul 6, pentru ca în următoarele două zile, 20-21 nov., să crească la 10,6% și în fine, 24 nov. locul întâi cu 22,94%. Ar fi fost interesant să vedem și o statistică similară a principalilor candidați, care cred că nu a variat foarte mult, intenția de vot fiind fermă și constantă. Astfel, un sondaj INSCOP din 7-12 nov. credita pe Marcel Ciolacu cu 25,3%, George Simion – 19,1%, Elena Lasconi – 14,3%, Mircea Geoană – 13,3%, Nicolae Ciucă – 9,1% … Călin Georgescu 5,4%. Două săptămâni mai târziu, la alegeri, rezultatele erau Călin Georgescu – 22,94%, Elena Lasconi – 19,17%, Marcel Ciolacu – 19,14%, George Simion – 13,86% și în fine, Nicolae Ciucă – 8,78%. Ar rezulta, grosso-modo, că cei care s-au situat pe primele locuri au colectat voturi de la Marcel Ciolacu, apoi de la Mircea Geoană și în fine, de la George Simion, grosul de la primii doi fiind colectat de d-na Lasconi, Călin Georgescu culegând câteva procente de la George Simion, plus o grămadă de nehotărâți, plus diaspora, care nu a fost niciodată întrebată, chestiune care, combinată cu o campanie susținută până în ultima zi, a condus la acel scor. Mie mi se pare absolut normal. Ce mi se pare mie aberant este că înainte să se reunească CSAT, CCR, AEP, CNA, etc. nu a fost consultat un psiholog și/sau un specialist în psihologia mulțimilor, ci gata – verdict CCR, înaltă trădare + arestare + eventual, reintroducerea pedepsei cu moartea și împușcare, etc. M-ar fi mirat să nu fie așa. Chiar dacă sondajele au indicat o intenție de vot extrem de mică pentru dl. CG, asta nu înseamnă că nu era cunoscut, ba din contra, e prezent pe youtube de ceva ani, cred că și la tv – adică exact ce privește diaspora, trebuind doar un declic. Eu de pildă, pentru că nu mă prea uit pe tiktok, nici nu am știut că este candidat, dacă aș fi știut, aș fi oscilat între dânsul și George Simion. E exact ce s-a întâmplat cu mulți, fiind suficient să audă că un cunoscut că a votat cu dl. CG. Una peste alta, nu văd nimic ilegal sau dubios în asta. Dl. CG a avut grijă să se facă cunoscut cu mult timp înainte, trebuind doar să anunțe că candidează. Acum, despre discursul dânsului am mai discutat – unele chestiuni scoase din context poate pot părea alăturea cu drumul, dar dacă stai să-l asculți mai mult omul este extrem de coerent. De pildă, a pomenit într-un interviu cum că nu mai fabricăm nici măcar scobitori, la care toți au sărit ca arși. Cum în calitate de inginer m-am ocupat toată viața de cercetare în domeniul producției de autoturisme și avioane, printre cele mai complexe obiecte făcute de om, m-am uitat pe biroul de lucru, nimic nu e făcut în România. Da, chiar și o scobitoare pe care o folosesc să reglez fazele lunii la unul din ceasuri este produsă în Bangla Desh. Dl. CG a vorbit de problemele ciobanilor, motiv ca alții să se dea cu fundul de pământ. Adaug și eu ceva ce nu a pomenit dl. CG – ciobanii îngroapă lâna sau îi dau foc, poluând îngrozitor pământul și atmosfera, pentru că nu mai are cine s-o ia, nemaiavând nici o industrie de stofe din lână. Ei bine, când auzi așa ceva, nu se poate să nu-i dai dreptate. Pentru comparație, m-a revoltat când am auzit-o pe d-na Lasconi spunând că din Rusia nu am avut nimic bun, în chiar discursul de după anunțarea rezultatelor din turul întâi, sugerând vezi-doamne, ca în turul al doilea să nu mai votăm un rusofil. Pentru cei care nu știu, că la școală sigur nu li s-a spus și probabil au învățat istorie de pe filmele lui Sergiu Nicolaescu, în care se încleșta imperiul otoman cu cel moldo-vlah, amintesc câteva momente din istoria comună. 1831 – Regulamentele Organice, prima Constituție a țărilor române, emisă de gen. Pavel Kiseleff, care a transformat și extins Podul Mogoșoaiei, a pus numere la case și nume la străzi, practic, certificatul de naștere al națiunii române, un popor fără constituție fiind doar o populație ce vorbește aceeași limbă. 1977 – Independența României. Rușii au participat la război cu efective de 280.000 militari, iar noi am fost și noi pe acolo, cu 80.000 mobilizați, din care nu au luptat efectiv nici 20.000, pierderile rușilor fiind de +100.000 de oameni, iar noi 4.302. În fine, 1917 – Mărășești. Tot rușii au dus greul luptei, românii, deși cu efective apropiate, s-au transformat „într-un stol de vrăbii” când au avut de înfruntat inamicul (gen. Berthelot.) Sigur, armata română a avut la Mărășești pierderi uriașe, dar nu datorită eroismului, cât datorită lipsei muniției și echipamentului, dar și datorită incompetenței ofițerilor și lipsei de pregătire a soldaților folosiți la muncile agricole pe moșiile potentaților zilei. Arthur Balfour, ministrul britanic de Externe în funcție, caracteriza războiul purtat de armata română ca fiind „o incompetență la limita crimei”. Citez din jurnalul unui participant la bătălia de la Mărășești, 5 dec. 1917, cpt. Gh. Garoescu, comandant de companie, este mai mult decât elocvent: „(…) Guvernul și Marele Cartier General de la început, generalul [Dumitru] Iliescu – a fost inconștient și nepregătit. Singura grijă a Guvernului fuseseră furturile și afacerile. Compoziția lui era de imbecili și oameni de paie, pentru ca Dinastia să poată fura și dicta cum va vrea. Ce hal de oameni de stat! Unul fură și alții suferă. Cred că poporul îi va ține minte în viitor ca să-i aleagă din nou în Parlament și în capul țării! Generalul Iliescu va trebui adus ca șef al Marelui Stat Major sau ca ministru de război, fiind așa specialist în furturi și conducere”. La fel scria și gen. Berthelot. Bine, acum nu-mi închipui ca d-na Elena Lasconi, considerată semi-analfabetă chiar și de către dl. Adrian Papahagi, să citească ce am scris, au fost doar câteva considerații pe tema sic transit gloria mundi. Continuăm cu cele raportate de SRI. Se afirmă că ar fi fost creată o rețea de 25.000 de conturi pe tiktok, (un cont se poate crea în câteva minute) conturi asociate direct campaniei dlui CG, din care 797 ar fi fost create încă din 2016 (platforma a fost disponibilă în afara Chinei de prin 2017 – o primă inadvertență, afară de cazul în care se vrea să se sugereze că rețeaua a pornit din China). Mă rog, chestiile astea contează mai puțin, cât faptul că toate 25.000 au devenit extrem de active cu două săptămâni înainte de data alegerilor, promovându-l în mod profesional pe dl. CG. Extrem de important, conturile rețelei au avut o adresă IP unică, iar activitatea acesteia a fost coordonată prin aplicația Telegram de mesagerie instant, prin care s-au transmis instrucțiuni privind mesajele ce trebuiau lansate. Ce nu se spune, ar fi fost instructiv, dinamica creării de conturi noi, pentru a vedea dacă nu cumva rețeaua a crescut odată cu creșterea popularității dlui CG, care ar fi ceva absolut firesc. În fine, se afirmă că în cadrul campaniei ar fi fost cooptate o serie de persoane publice cu mare vizibilitate, așa-zișii influenceri, chestiune abordată deja, nu mai revin. Susținerea acordată acestuia a fost în unele cazuri directă, în altele doar indirectă, prin promovarea de hashtag-uri asociate acestuia. Punct și de la capăt. Una peste alta, eu nu văd nimic care să creeze vreun atu nemeritat față de alți candidați, ci o campanie inovativă condusă profesionist. Nimeni nu a fost împiedicat să procedeze identic. Ba mai mult, 25k conturi din care doar 76 pentru promovarea exclusivă a dlui CG mi se pare extrem de puțin față de importanța acțiunii. În fine, nu văd nimic periculos pentru siguranța națională, cu excepția faptului că astfel, a împiedicat să iasă cine trebuia. 76 de conturi pot face într-o oră dacă sunt suficient de lucrativ, cu care pot promova pe oricine vrea mușchiul meu. Clipurile le extrag din interviurile dânsului, bag câteva hashtag-uri și titlu incitant și gata. Numai un ciumete se uită ca vițelul la poarta 9 la astfel de chestii. În paragraful următor este acuzat faptul că anumite clipuri de promovare ale candidatului CG, ar fi conținut sigla SRI a Brigăzii Antiteroriste (BAT) inducând ideea că aceste instituții l-ar susține. Nu am văzut astfel de clipuri, deci nu mă pot pronunța. Sigur, este o infracțiune – ceva gen uz de fals, dar aparține susținătorului, care poate fi oricine – prinde orbul, scoate-i ochii! așa că nu este cazul să se atribuie vreo vină dlui CG. Nu mai vorbesc că astfel de clipuri îi pot face publicitate negativă, prin asocierea cu o instituție detestată de marea majoritate a românilor. În fine, se pare că s-au semnalat materiale promoționale care nu conțin codul de identificare al mandatarului fiscal (CUI), judecătorii afirmând că acestea trebuie marcate chiar și dacă nu sunt plătite. Din nou – o infracțiune, minoră de altfel, la legea electorală – dar care aparține celui care a produs materialul promoțional, nu dlui CG. În finalul primei note informative a SRI este incriminat omul de afaceri Bogdan Peșchir ca fiind finanțatorul campaniei electorale a dlui CG, fără a aduce absolut nici o dovadă, chestiune care în sine, chiar și să fie reală, nu contravine legislației în vigoare și nici nu periclitează siguranța națională. Se afirmă că acesta ar fi făcut prin intermediul tiktok donații (nu se explică în ce constau sau către cine, bănuiesc eu un fel de plăți) în cuantum de un milion de dolari și că ar fi făcut plăți către diverși susținători pe tiktok ai dlui CG în cuantum de 381.000 de dolari, sumă confirmată de conducerea platformei. Sigur, se poate pune în discuție legalitatea unor astfel de tranzacții, dar nu e treaba dlui CG, ci a dlui Bogdan Peșchir. Continuăm cu cea de-a doua notă, ceva mai scurtă, care conține două părți distincte. Prima de referă la faptul că ar fi fost identificate peste 85.000 de atacuri cibernetice care au vizat infrastructura de suport a procesului electoral, în vederea obținerii accesului la bazele de date, atacurile crescând în intensitate în ziua alegerilor și în noaptea post-alegeri, ele fiind declanșate de pe sisteme informatice din 33 de țări, folosind „metode avansate de anonimizare”. Se afirmă că modul de operare denotă o acțiune la nivel statal. Nu văd care ar fi rostul acestei note, afară de acela de a-l lega în mod implicit pe dl. CG de acest atac cibernetic, care, conform celor afirmate s-ar fi intensificat în ziua alegerilor. Mai mult, se afirmă că nu s-a reușit obținerea de date certe cu privire la atacator și în plus, pe nicăieri în cuprinsul notei nu este pomenit numele dlui CG și nici al Rusiei, așa cum în modul cel mai mârșav cu putință au prezentat televiziunile. Mă rog, după arestarea dlui CG, prin tortură, s-ar putea ca Parchetul să obțină mărturisiri complete, să se termine odată cu coșmarul dlor CTP, Papahagi, Paleologu & Co, ca și restul de trepanați. În fine, zic și eu, dacă aceste atacuri cibernetice au vizat procesul electoral, puteau favoriza oricare din candidați. În fond, dacă e să ne amintim, chiar d-na Lasconi și dl. Ciolacu au acuzat că „în București e o fermă de boți în folosul lui Geoană”. Ah, dar dl. Geoană nu se pune, că nu s-a dat la sistem și nici nu a împiedicat să iasă cine trebuie. Partea a doua conține o serie de concluzii. Le vom enumera în ordinea importanței, nu cum sunt prezentate în note. Prima și cea mai importantă este că dl. CG a beneficiat de o campanie realizată de o firmă foarte bună de marketing digital. Nimic nou, altfel nu obținea succesul pe care l-a obținut. Se apreciază și asta este extrem de important, că creșterea numărului de conturi nu a fost organică (adică în paralel cu creșterea de popularitate online) ci a fost întreținută de voluntari coordonați. Exact cum mă așteptam. Deci până și SRI-ul afirmă că a fost vorba de voluntari. Acum, zic și eu, nu avem cum ști, dar nimic nu este gratis în lumea asta, posibil să fi fost plătiți de un finanțator din umbră, astfel de tranzacții se fac curent, am făcut și eu, la sume de până în 1.000 de €, nu-ți cere nimeni să-i justifici, iar dacă banca insistă, declari – cadou de onomastică de la un prieten. Numai cine nu cunoaște această lume poate să-și închipuie cine știe ce chestii grave, este și motivul pentru care televiziunile, din nou în modul cel mai mârșav cu putință au prezentat crearea acelor conturi de susținător ca un fel de agentură de spionaj a NATO, creată de Rusia. Este drept, pe undeva se afirmă că, citez: „activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către un actor statal”, de remarcat modul condițional-optativ, ca și faptul că nu se aduce nici o dovadă, nici măcar ca ipoteză. Nici ce vrea să însemne sintagma „actor statal” nu ni se spune – ceață total – este vorba de un stat? ostil sau prieten? este vorba despre o firmă? sau poate de o agentură? agenturili lui ‘nea Nicu poate? În fine, concluzia care aparent a stat la baza deciziei CCR de anulare a alegerilor este că dl CG ar fi beneficiat de o campanie de promovare foarte bine organizată, care (asta se sugerează în tot textul documentului) ar fi condus la un succes nemeritat al dlui Călin Georgescu în primul tur, cu alte cuvinte tot la ideea că nu a ieșit cine trebuia ajungem. Orișicât, nici vorbă de înaltă trădare, puci legionar, lovitură de stat fascistă, așa cum au vehiculat diverși dobitoci notorii. Doar unul din ei (din acești dobitoci, să nu se creadă altceva), e păcat să se piardă, citez: „documentele CSAT arată INDUBITABIL că suntem sub un atac de război hibrid de o dimensiune COLOSALĂ din partea Rusiei. Și că CG și acoliții lui sunt in mod EVIDENT – trădători care vor să preia controlul țării din partea Rusiei”. A fost Andrei Caramitru, super-dobitoc notoriu, să nu se creadă altceva. Ba alți neghiobi au cerut activarea art. 5, ca NATO să intre în război cu Rusia. Iar pe un site, facem.declic.ro, a apărut azi, 7 dec., o petiție care cere pedepsirea autorilor loviturii de stat. Pe ce lume trăim! Sau am ajuns să trăim! Pe contul său de twitter, Donald Trump jr. scrie că anularea alegerilor este „another Soroș/Marxist attempt at rigging the outcome & denying the will of the people”. Evident că decizia CCR a spulberat și iluziile USR ca Elena Lasconi să ajungă președinte, pentru că la următoarele alegeri liberalii îl vor propune pe Bolojan, plus că mai multe oengeuri au solicitat în mod imperios candidatura lui Nicușor Dan. E incredibil ce-am ajuns să trăim, în loc de alegeri civilizate, o luptă care pe care pentru ciolan. Orișicât, vila de șapte milioane a lui Johannis nu-i de colea. Mai vedem în zilele următoare. Și în fine, o ultimă remarcă. O chestie extraordinară, o premieră absolută în politica românească, este că dl. CG nu a pomenit un cuvânt despre contra-candidații dânsului, nici de rău și nici de bine, spre deosebire de d-na Lasconi care și-a construit discursul exclusiv pe denigrarea dlui CG. Pentru toate labele triste soroșiste care m-au înjurat – se apropie timpul să terminăm cu voi, nenorociților! Macron e terminat, Stoltz e terminat, vine și rândul papagalului de Keir Starmer. Exact cum zicea Căpitanul în 5 nov. 1936, citez: „Față în față stau numai două lumi. Sub presiunea lor, în clipa războiului, toate combinațiile diplomatice se vor nărui ca niște castele de carton”. (Va urma.)

Un vot direct în bot (2) De Cornelyu (Corneliu Munteanu)

Un vot direct în bot (2)

Azi, 03 dec. 2024, seara, după ce s-a terminat și cu renumărarea voturilor și cu decizia de CCR de a valida rezultatul primului tur. Dl. Mircea Cărtărescu, cel cu care ne-am mai întâlnit pe aici, eternul ne-laureat Nobel, găsi de cuviință să intervină, citez: „Mai avem o șansă. Alta nu ni se va mai da. Vă implor să ieșiți la vot în turul al doilea pentru Elena Lasconi, un om curat, aflat de partea bună a istoriei! N-o vom vota doar pe ea, vom vota ultima noastră șansă. De două sute de ani visăm să fim în Europa! Nu putem vota acum să ieșim!” Înțeleg din discursul omului că altfel nu mai avem nici o altă șansă, altfel vom fi dați afară din Europa, dacă nu o votăm pe dna Lasconi adică, că eu nu înțeleg altceva. O imensă manipulare, care îndârjește și mai mult lumea. S-a tot spus că dacă îl vom vota pe dl. Călin Georgescu, acesta va scoate România din UE și NATO, deși dânsul a negat categoric acest lucru. De altfel, a și spus că doar va negocia orice măsură decisă de UE și NATO – exact cum face Orban în Ungaria aș zice eu. Un mic exemplu, chestie care m-a enervat la culme. M-am întors acum câteva zile dintr-o scurtă vacanță în Malta. Hotel +5*, nu orice, la malul mării, cu prețuri pe măsură. Deși era încă cald cât să se poată sta la plajă, dar fără să te coci, seara era destul de răcoare, așa că trebuia o jachetă, dacă nu și un pulover subțire. În cameră, la fel ca afară. Am încercat să pornesc încălzirea, dar mi-a fost imposibil, adică panoul funcționa, dar fără a încălzi. De la recepție mi s-a spus că astea sunt dispozițiile UE (ale Ursulei de fapt) încălzirea este limitată la o anumită temperatură în cameră, dar că ei totuși mai dau căldură noaptea pe șestache, iar dacă îmi este totuși frig, mai au pături în cameră. La fel am pățit acum câțiva ani în Milano, în octombrie. Ba mai mult, azi, 4 dec., la știri aflu că parlamentul european a „recomandat” țărilor membre să interzică fumatul pe terase, plaje, parcuri, etc… Un alt pas spre interzicerea totală, zic eu. Cu care ocazie vor pierde fondurile gigantice din taxele exorbitante pe produsele din tutun. Și tot noi vom suferi în ultimă instanță. Pe principiul vaselor comunicante. Dacă l-ați uitat, vi-l spun eu – ați explodat Nordstream-ul, stați acum în frig, idioților! Da, oarece inconveniente ale apartenenței la UE, mărunte de altfel, ar putea spune oarece unii. Perfect de acord, numai că astfel de măsuri sunt impuse în mod dictatorial statelor membre, fără ca acestea să fie întrebate. Cu alte cuvinte, i se năzărește nu știu ce unui prost și prin funcția ce o deține temporar, îmi impune tot felul de aberații. Pe urmă, trebuie spus că astfel de chestiuni de maximă importanță precum apartenența la UE și NATO sunt de resortul parlamentului și guvernului și că în ultimă instanță se decid prin referendum, vezi Brexit-ul, care a durat ani de zile și durează în continuare. „Sunt pro-european, suntem în Europa de la facerea lumii. Nu doresc ieșirea din NATO, nu doresc ieșirea din UE”, a afirmat clar dl. Călin Georgescu. Deci, care-i problema? A, că a afirmat în continuare, citez: „Dar putem însă să ne impunem punctul de vedere, să avem atitudinea noastră, nu putem să stăm în genunchi în fața nimănui, decât în fața lui Dumnezeu”. O atitudine similară dlui Orban la vecinii noștri unguri, unde nu am văzut să se oripileze nimeni. Adică de ce să fim slugile UE și NATO, mă rog, ideea e că dăm mult și luăm prea puțin – după cum la fel de adevărat este că datorită incompetenței aleșilor, nici nu ne prea înghesuim la accesat fonduri europene. La fel și restul acuzațiilor. Faptul că nu este de acord cu avortul nu înseamnă că-l va și interzice. (Nici nu poate, de altfel, fiind din nou de resortul guvernului și parlamentului.) De altfel, nici nu e nevoie, pentru că sunt tot mai mulți medici care refuză să exercite astfel de prestații din considerente morale și/sau religioase. Motiv pentru o serie de pseudo-vedete autohtone să ia atitudine. În fine, cert este că după un prim atac, modest de altfel, privind așa-zisele elogii aduse lui Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, soldate cu o reclamație la Parchet, despre care am discutat deja, toate forțele „progresiste” ale națiunii s-au regrupat rapid, punând toate tunurile pe acesta. Prima chestiune, părerea dlui Călin Georgescu privind războiul din Ucraina și cea cu privire la dl. Vladimir Putin, pornind de la afirmația cum că dl Putin este un adevărat lider. Din nou, care-i problema? Ce e aiurea aici din moment ce dl. Putin abia a fost ales, și încă cu un procent de 87%, pe care și l-ar dori orice politician, cu o prezență la fel de impresionantă la vot? Am mai discutat subiectul, vezi topicul anterior „Doi ani de război”, nu mai revin. Cu o perseverență drăcească a fost prima întrebare care i s-a pus, nu cât de bun lider este dl. Putin, ci întrebări provocatoare de genul „Sunteți sau nu de acord că Putin este un criminal nenorocit?”, la care este evident că omul a refuzat să răspundă sau a răspuns elegant, cum că nu-l interesează acest subiect, altele fiind problemele actuale ale României. De aici un întreg scenariu cum că dânsul ar dori o „apropiere” de Rusia, termen care poate însemna orice (nici nu a spus așa ceva, deși nu văd nimic rău în asta, subiect asupra căruia voi reveni) ba s-a ajuns într-acolo ca să se afirme despre una din cravatele cu care a apărut în public, cu dungi alternante negru-galben, am și eu una identică, cum că ar fi simbol al imperialismului rus, interzis în Ucraina, de unde vechea idee că vrea să vândă țara. Este vorba despre panglica așa-zisă a Sf. Gheorghe, interzisă în timpul perioadei comuniste, dar reapărută ulterior, ca simbol al victoriei împotriva Germaniei naziste. O tempora, o mores! Nu credeam să trăiesc să aud așa ceva. Până și o banală cravată devine asasină a copiilor ucraineni. De asemenea, dl. CG a relevat faptul că mulți așa-ziși refugiați au mașini de sute de mii de euro și stau la hoteluri de lux. Nu știu ce să spun, poate are dreptate, poate nu – dar până la proba contrarie, guvernul ar fi trebuit să vină cu precizări – din atâția refugiați – atâția bogați, atâția amărâți. Doar am văzut și eu puhoi de ucraineni golind magazinele de bijuterii. Ce mă revoltă pe mine este că toți s-au înghesuit cu mic, cu mare, să-l atace pe dl. CG. Și nu vorbesc aici de pseudo-vedete gen Carmen Harra, sau de vedete obosite gen Andreea Raicu, care s-au decis să intervină să nu uite lumea de ele, ci de persoane cu ceva notorietate în spațiul public. Primele chestiuni abordate au fost averea și activitatea anterioară a dânsului. Vorbesc de perioada 1-3 decembrie, până în momentul, extrem de important, în care mai multe sondaje de opinie l-au indicat pe dl. CG drept câștigător clar al turului al doilea. Pentru început sunt nevoit să precizez clar și răspicat că democrația este singurul sistem politic în care câștigătorul nu se știe dinainte. Nu de azi – de ieri, ci încă din timpul Atenei antice. Comparați, vă rog cu Ceaușescu reales, la al nouălea – paișpelea congres! În fond, dl. CG a preluat mai mult sau mai puțin modelul dlui Trump, până nu demult, inamicul public nr. 1 în Europa „progresistă și democratică” (- în loc de America first, România first – nu tocmai întâmplător ambasadorul SUA la București a cerut ca poporul român să fie lăsat să voteze cum crede de cuviință, dar nu a fost nici pe departe așa.) La fel au preluat ai noștri și înscenările. I-au „dresat” lui Trump proces că ar fi plătit o curvă cu bani negri, dlui CG i se pregătește proces că nu și-ar fi finanțat campania din banii contribuabilului, așa cum restul au tocat zeci de milioane de euro – numai dna Lasconi nouă, așa, la prima strigare, nu mai vorbesc de susținerea televiziunilor, cel puțin încă pe atâta. Că doar nu a dat de la ea sau de la USR, ci de la buget, adică [și] de la subsemnatul, pentru susținerea tinerei noastre democrații. Revenind la subiect, cum spuneam, primii să sară să-l muște au fost „intelectualii” nației, nu chiar cei din eșalonul întâi, respectiv Pleșu, Liiceanu și Patapievici (vor apărea probabil la final, să dea lovitura de grație cu maxime beneficii – spun prostii, primii doi au apărut deja, la niște televiziuni mai mici, se pot vedea pe youtube) ci cei din eșalonul al doilea, respectiv Cărtărescu & Co. Despre Cărtărescu am vorbit deja. Următorul pe listă, cu voia d-vs, Dan Perjovschi, cu câteva mâzgăleli, care nici măcar caricaturi nu sunt, ci caricaturi de mâzgăleli. De la artistul de renume mondial de care nimeni nu a auzit. (Mai nou, cică i-ar fi falsificat cineva una din „opere”, drept care a negat că ar fi el autorul – cred eu, scandal să se vorbească despre dânsul.) Urmează un personaj cu care ne-am mai întâlnit pe aici, despre prof. univ. Adrian Papahagi. Ziua și postarea. A, nu, zeci de postări. Primele chestiuni abordate au fost benigne, respectiv averea și studiile, pornind evident, de la ce au prezentat televiziunile. (Despre averea și studiile Elenei Lasconi nu s-a suflat nici o vorbă.) Pentru început despre avere. Toată mass-media, pe toate canalele, a prezentat o listă de tranzacții imobiliare ale dlui CG, inclusiv cuantumul acestora, respectiv o serie de cumpărări de proprietăți imobiliare, urmate de vânzarea acestora, unele cu profit deloc neglijabil, așa cum fac în mod curent o serie de persoane extrem de apropiate de subsemnatul. Cum spunea un mare magnat american, primul milion e mai greu, după care restul vin de la sine, nu trebuie decât intuiție și puțin curaj. Deci, care să fie problema? A furat cumva dl. CG acești bani? Sau mai rău, i-a furat cumva de la stat? Mă rog, s-a lăsat să se înțeleagă cum că nu ar fi declarat toate acestea, mai precis că ar fi ascuns aceste informații, vă rog să sesizați nuanța, cu iz securistic. Întreb și eu, a stat să povestească vreunul din candidați cum a cumpărat primul autoturism, primul apartament, etc… după care să facă tot pomelnicul tranzacțiilor? Mai mult, în calitate de candidat nu trebuie să declare nimic, adică poate declara sau nu orice crede de cuviință. Sigur, din perspectiva electoratului e mai bine să fii sărac lipit, având deja exemplul cu casele dlui Johannis. Mai departe e treaba presei, dar nu să prezinte o listă de tranzacții ca o listă de infracțiuni. Următorul capitol atacat a fost activitatea anterioară a dânsului, dl. Papahagi susținând nici mai mult, nici mai puțin cum că dl. CG este un impostor, chiar dacă e totuși cadru universitar ca și dânsul și are studii superioare cel puțin la fel de temeinice. Zilnic nu una, ci câteva postări, în care se leagă de te miri ce, disecând absolut orice declarație a dlui CG. Concret, dl. Papahagi, în baza unor informații vehiculate în mass-media, a afirmat că nimic din ce scrie în CV-ul dânsului nu ar fi adevărat, că în 20 de ani petrecuți la Viena nu a făcut nimic pentru comunitatea românească, cum că de fapt ar fi fost membru al unui grup de „fani” ai Clubului de la Roma, cum că nu a fost văzut în biserică, că vorbește engleza „ca o cizmă” și multe altele similare, cu sutele, nu mai stau acum să detailez. M-am uitat și eu, omul vorbește o engleză mai mult decât corectă, clar și la obiect, la distanță galactică de Johannis, nu mai vorbesc de celebrul cuplu de comici Ciucă & Ciolacu (gen Titi Zgârci & Aurica Geamantan, Pâlnia & Stamate, etc.) la fel cum despre C2 al dnei Lasconi nu are nimic de spus. Acum, cum eu sunt Toma Necredinciosul, am trimis o adresă direct la serviciul personal al ONU, solicitând CV-ul oficial al omului, primind imediat un document extrem de stufos privind funcțiile deținute în cadrul ONU, activitatea depusă, precum și studiile în domeniul mediului la care a contribuit. Deci, nici vorbă de impostură. Atunci de ce mint cu nerușinare cu toții, în frunte cu „vârful de lance”, dl. Adrian Papahagi? Ce să spun, de când s-a anunțat rezultatul primului tur, omul e ca turbat. Una din postările dânsului pe facebook. 4 dec., ora 21,19, citez, e păcat să se uite: „Vă dau scris: Georgescu va încheia anul sau fugar în Rusia, sau la închisoare pentru trădare. (…) În 4 ani AUR nu va mai lua peste 10%”. Nu este decât rezultatul, dureros de palpabil, al nivelului de educație din România, dar și, rețineți, al dezincriminării calomniei (în numele unei libertăți de exprimare strâmb înțelese.) Acum chiar nu știu ce să spun, pentru că nu cred că dl. Papahagi are ceva personal cu dl. CG, pe care-l numește Kremlin Georgescu, cred mai degrabă că dânsul suferă de eterna boală a intelectualului român, de a avea și funcție politică, precum Nicolae Iorga, pentru a putea pune oricând pumnul în gură adversarilor pe tărâm cultural. Cu astfel de comportament nu va ajunge prea departe, ba e posibil să deranjeze pe cine nu trebuie și își va pierde și catedra și mai mult ca sigur că va fi trimis să predea Shakespeare la o școală de copii defavorizați. Cum spuneam, au fost disecate cuvânt cu cuvânt absolut toate interviurile dânsului, folosind o armată de calomniatori de profesie din mass-media, jeguri umane care nu au altă preocupare decât de a împroșca cu noroi țintele desemnate de puternicii zilei, lansând zeci și sute de minciuni ordinare în mediul online, astfel că prin cantitate și senzațional să fie practic imposibil de demontat. Câteva din cele mai „populare”. Pornind de la celebra carte a autorului Masaru Emoto, The Miracle of Water, tradusă în sute de limbi, (ulterior au apărut mai multe, cu alți autori, având aceeași temă) dl CG a făcut câteva afirmații metaforice privind apa, motiv să fie ridiculizat. Am cercetat puțin subiectul și am aflat că acest concept de memorie a apei aparține, de fapt, imunologului francez Jacques Benveniste, care a publicat un articol în revista Nature în 1988. Sigur, o teorie, nu stau acum să disec ce a afirmat dl. CG și în ce context, cert este că există studii în domeniu, cărți cu o răspândire extraordinară, etc… nu sunt aberațiile unui dezaxat, așa cum au fost prezentate. Alta, și mai jegoasă. Într-o discuție privind poluarea apei, omul a afirmat că s-ar fi găsit nanoparticule în Coca Cola, nanoparticule transformate de calomniatorii de profesie în nanocipuri, astfel că pe facebook, un idiot care se credea spiritual, a afirmat că a băut o cola și când a clipit din ochi a pornit televizorul. Am încercat să mă lămuresc și la prima căutare pe google mi-a apărut și studiul, realizat de un colectiv de cercetători recunoscuți în domeniul biochimiei, intitulat Fluorescent nanoparticles present in Coca-Cola and Pepsi-Cola: physiochemical properties, cytotoxicity, biodistribution and digestion studies. Cercetând în continuare, am ajuns totuși și la nanocipuri, omul chiar a afirmat asta, deci pe undeva detractorii dânsului au și ei ceva dreptate. Teorii la nivel de Radio Erevan, asta e România educată. Eu am luat-o ca metaforă. Sigur că teoria asta nu e inventată de dânsul, ea a apărut de ceva vreme și s-a accentuat în timpul pandemiei, când un specialist a explicat cât ar consuma un procesor actual pentru a trimite impulsuri care să miște o mână să zicem. Orișicât, teoria nu e atât de fantezistă, cât tunelul lui Vlad Țepeș, de sub Crematoriul Cenușa, menționat de wikipedia. Mai mult, se fac chiar cercetări în domeniu, dar asta nu înseamnă că ele au condus la ce afirmă dl. CG, atâta doar că teoria asta este cât se poate de benignă și nu afectează exercitarea funcției prezidențiale. Alta, ceva mai subtilă. Omul, dat fiindcă a avut mai mulți preoți în familie, a afirmat că s-a născut ortodox, motiv pentru o serie de teologi să-l combată – nu s-a născut ortodox (teorie a lui Nae Ionescu cu privire la români, considerată cumva eretică de teologi) ci a fost botezat în ritul ortodox. Mă rog, chestie de interpretare, dar de aici și până la a fi acuzat de erezie, satanism și câte și mai câte e cale lungă. De departe însă, cea mai jegoasă, menționată și la tv, ar fi fost o afirmație cum că s-ar fi întâlnit cu ființe non-umane, adică vezi-doamne, ar fi un fel de guru, care are contacte cu extratereștrii, motiv de alte zeci și sute de meme, care mai de care mai tâmpite, cu reptilieni, klingonieni, etc. Uluitor este că din bun simț, omul a refuzat în mod categoric să dezmintă aceste minciuni ordinare, lăsând pe fiecare să se documenteze. În legătură cu ultima, dat fiindcă interlocutorul a insistat în mod expres, dl. CG a declarat că respectiva afirmație a fost făcută în contextul întâlnirii cu un om politic odios, despre care a spus că este „altă specie, non-umană”. Dat fiindcă au fost destui cei revoltați de astfel de mizerii, multe astfel de postări, multiplicate în zeci și zeci de conturi, au apărut cu accesul interzis la comentarii. QED. În fine, faptul că dl. CG a afirmat că nu crede că aselenizarea ar fi avut loc, interpretată „creativ” de denigratorii dânsului ca neîncredere în știință, nu este decât o opinie personală, evident eronată, dar care nu poate influența modul în care și-ar exercita mandatul de președinte al țării. O altă direcție de atac, începută mai voalat luni, 2 dec., dar continuată cu intensitate sporită în zilele următoare, a fost legată de nenorocirile care s-ar abate asupra României în cazul alegerii dlui CG, mai precis scăderea cotelor bursiere, ceea ce ar însemna împrumuturi mai scumpe la bănci, ba pe facebook, o mie de neghiobi ne amenințau că ne vom pierde pensiile, salariile, etc… mai ceva ca un tsunami devastator. Ba mai mult, un număr de așa-ziși oameni de afaceri importanți, strânși într-un fel de club, prin persoana unui anume Dan Șucu, de care auzisem vag, au ținut să ne transmită la tv îngrijorarea privind prăbușirea mediului de afaceri, începută chipurile încă de de la anunțul privind rezultatul primului tur al alegerilor. Nu am văzut ca vreunul din marii investitori din România, mă refer la Renault, Ford, MOL, Lukoil, Kaufland, etc… să se neliniștească precum dl. Dan Șucu. Ca de obicei, direct la Wall Street Journal. Vrăjeli la deruta prostimii – peste tot în lume cotațiile bursiere sunt în scădere, dar nu datorită dlui CG, cât faptului că s-au băgat sute de miliarde în războiul din Ucraina, iar dacă în ianuarie Trump se va retrage din această „combinație”, toate astea, vreo 600 miliarde apreciez, plus încă pe atât reconstrucția, vor fi plătite de UE. Pentru că, fiind inginer de formație, îmi plac cifrele, asta înseamnă 1.616 € de fiecare european. Nu știu dacă e mult sau puțin, să socotească fiecare cât îl duce capul, eu scriu istorie, nu fac politică. Protv mai ales, a dat tonul, prezentând în fiecare jurnal de știri nenorocirile care se vor abate asupra României, astfel că pe facebook mai mulți neghiobi solicitau să nu se mai socotească voturile celor din diaspora, o altă formă a sloganului de la alegerile din ’90 – voi n-ați mâncat salam cu soia! Cum spuneam, trăim momente realmente istorice. A fost necesar doar să nu iasă cine trebuie ca să se reverse pe toate canalele mass-media puhoaie de dejecții, toată mizeria unei țări bolnave, cauzată de frustrările acumulate timp de mai bine de trei decenii. Și a venit ziua de 4 dec., punctul de cotitură ca să zic așa, când – la cererea unor oengeuri chipurile – sfinxul de la Cotroceni a acceptat să dea în vileag conținutul, secret chipurile, al ședinței CSAT, cu privire la modul în care s-a desfășurat așa-zisa campanie electorală a dlui CG. Eram deja convins că nu are ce să aducă nou la ce se știa deja, decât cel mult interpretări în defavoarea dlui CG. În fine, comunicatul e de o stupiditate strigătoare la cer, care poate impresiona cel mult pe cei prea slabi de înger, plin de generalități banale, chestii care se știau deja. Sunt de fapt cinci comunicate, fiecare fiind produs de câte o instituție abilitată. Astfel, ministerul de interne ne comunică cum că au fost cooptați cca. 100 influenceri, că au fost plătiți cu 400 RON fiecare, prin intermediul unei platforme de mediere de astfel de tranzacții, etc. am precizat totul în episodul trecut. Că și-au dat seama sau nu de manevră nu mai contează, atâta vreme cât clipul fiecăruia a apărut pe tiktok. Nimic nou față de ce știam deja. Cât despre plătitor, nu cred că poate fi identificat, chiar dacă MAI ar avea autoritate asupra platformei respective, nu cred că ar divulga datele de identificare ale plătitorului. Și chiar dacă le-ar afla, acesta ar spune că a făcut totul din admirație pentru dl Georgescu. 400 RON înseamnă exact 80€, x100 ar fi 8.000, de unde 50 de milioane cât vehicula un mare „specialist”, același Dan Șucu. Nu mai zic nimic, că la faze de-astea, ca și altădată, îmi vine în minte o înjurătură groasă, de-aia neaoș românească, cu referire directă la sex anal și strămoși. Adică pentru astfel de căcaturi de comunicate sunt plătiți zeci de generali cu lefuri grase, cel puțin 2.000€, bașca pensii speciale. Ce ne spune comunicatul SIE? Cum că Rusia, în perioadele electorale, nu numai din România, ci și din alte țări europene, comandă diverse studii sociologice privind profilul alegătorilor, tendințele electorale, orientarea politică, etc… Și ce-i cu asta întreb eu? Este firesc, din moment ce Rusia ne percepe ca cobeligeranți în războiul din Ucraina, să se intereseze câți sunt contra și câți sunt pro într-o țară sau alta. Nu e nici un secret, iar asta se poate afla foarte simplu din postările pe facebook. Mai degrabă m-ar mira să nu fie așa. Nimic nou deci. Sunt chestii pe care oricine le constată zilnic pe rețelele sociale. Concluzia e apoteotică, citez: „România este percepută de centrii de decizie de la Moscova ca stat inamic [neprieten]”. Păi cum ar trebui să fie? Că văd că în nici un fel nu-i bine. Cam aceleași chestii în următoarele două comunicate, aparținând SRI, atâta doar că ceva mai detailate. Este identificat și unul din presupușii finanțatori, un anume Bogdan Peșchir, care ar fi efectuat plăți în cuantum de 381.000$ către diverși utilizatori de tiktok. Și ce e ilegal în asta? Chiar dacă beneficiarul ar fi fost dl. CG, nu văd nimic ilegal în asta, câtă vreme dl. Bogdan Peșchir poate declara că a făcut asta din admirație, mă rog, se pot găsi oricând motive. Ce înțeleg eu din cel de-al doilea document, este că cei de la SRI au înțeles, ca și mine, cum stă treaba și CĂ NU AU PUTUT FACE NIMIC, pentru că cel care a pus la punct această schemă a fost de-a dreptul genial, așa că îi vor beli bumburigul dlui CG, de la Eminescu citire. Faptul că au fost semnalați pe Telegram unii care discutau despre cum să planifice schema în așa fel ca să nu poată fi identificați nu înseamnă neapărat că erau ruși, și eu am cont de Telegram, mi l-am făcut să aflu între altele, direct de la sursă, ce mai spune dl. Putin. De râsul curcilor, au dat și la tv cum pe acesta l-a bufnit râsul după ce a afirmat că în democrația românească, atunci când un candidat nu convine, se re-numără voturile, motiv pentru unii să se oripileze, privind amestecul în treburili interne, exact ca pe vremea lui abuziv în ceafă Compostatu’. Ultimul comunicat, al STS privește desfășurarea procesului electoral, legea de funcționare, regulamente interne – nu ne interesează, atâta vreme cât nici nu pomenește de dl. CG. Singura chestie importantă este că STS e singura instituție serioasă care a spus că au fost atacuri cibernetice, dar totul a decurs normal, fără vicierea votului. Mai mult, ”nu sunt deținute date cu privire la atacator”. Punct și de la capăt. Pentru căcaturile astea, pe care le poate face unul familiarizat cu mediul online într-o jumătate de oră se plătesc miliarde de la bugetul de stat, din banii contribuabilului adică. Una peste cealaltă, toate aceste servicii nu au putut spune ce articol de lege a încălcat dl. CG, nu au putut dovedi nicio ilegalitate comisă de acesta. Mult mai pe înțeles, fostul președinte Traian Băsescu a explicat clar, citez: „Dacă este o mare problemă – și aici trebuie să ne uităm la legalitate – este aceea că niște roboței distribuie mesaje către anumite categorii de populație. De exemplu, spre tineri și spre pensionari. Ceea ce s-a întâmplat în cazul Georgescu. Deci problema nu este dacă există acei oameni, dacă există acele buletine de vot. Alta este problema: cum ai făcut ca acești oameni să ajungă să bage buletinele cu numele tău. Și aici lucrurile se complică și nu cred că avem un articol de lege care să spună ce este permis și ce este interzis. Cert este însă că nu am văzut nicăieri pe teritoriul României vreun afiș cu numele și poza domnului Georgescu precum că ar fi candidat. Deși, atenție, dacă nu-i niciun afiș, nu e niciun ban. Dacă nu e publicitate în presă, nu e niciun ban. Dacă nu e publicitate în online, nu e niciun ban. Nu știu cum sunt la TikTok, cred că ar putea să fie fără bani și astea”, a mai precizat Băsescu”. Practic, întreg statul contra unui singur om – CSAT, SRI, STS, AEP, BEC, CCR, DIICOT, poliție, jandarmerie, forțe armate, mass-media, rețele de socializare și câte și mai câte. Posibil și Protecția Animalelor. Nu mai vorbesc de CNA, care a dat amenzi uriașe televiziunilor care l-au intervievat pe dl. CG. Spun doar atât – mai vedem noi. (Va urma.)

Etichete: , , , ,

8 răspunsuri to “Un vot direct în bot (2)”

  1. Otis Says:

    Democratia originala romaneasca ar fi completa cu un politician original ca Georgescu, dar pentru viitorul oamenilor de rand, ar fi mai avantajos sa nu reprezinte Romania. Doamna Sosoaca in parlamentul European e de ajuns.

  2. Cornelyu (Corneliu Munteanu) Says:

    Sigur că da, mai bine să fie reprezentat de o semi-analfabetă cu școala pro-tv. Compară cu Orban, care a fost în Rusia, China, Coreea de Sud… peste tot, permanent, cu dulapul de la Cotroceni, care, când nu joacă golf, se mai duce în vreo țară bananieră să râdă și ăia de el. Un popor de neghiobi manipulați de mass-media își dorește conducători pe potrivă. Iar Șoșoacă nu reprezintă România, ci partidul din care face parte.

  3. Otis Says:

    Nu va pierdeti cumpatul! Dl. Georgescu trece prin clipe grele, dar nu e totul pierdut. Poate ca va ajunge in Rusia. Si nu ca Bashar al Assad.

  4. Cornelyu (Corneliu Munteanu) Says:

    Penibil comentariu. Dacă citeai atent, am întrebat în mai multe rânduri ce articol de lege a încălcat dl. CG? Și am și explicat de ce. Poate ești specialist în drept constituțional și nu știam. Astea fiind zise voi explica și care e soluția într-un episod viitor. Ca idee, în avanpremieră, noi mai datorăm Rusiei, am explicat mai demult, ~23,7 B$, statul român de curând pretinzând pentru tezaur 4 B$, de unde rezultă că mai avem de dat 19,7 B$. Dacă nu știai, datoria de război nu se prescrie și e casus belli, Franța de pildă a ocupat Ruhr-ul în ian. 1923 pentru întârziere la plata datoriei. Acum gândește-te că Ucraina capitulează necondiționat sau la Kiev vine un guvern pro-rus, iar rușii pretind la schimb retragerea bazelor NATO pe pozițiile din ’99, sau chiar ’89 (Cehia adică) + Rusia transferă datoria noastră către Ucraina, în contul reconstrucției acesteia, evident, dacă ne obrăznicim în continuare. Cum îți place scenariul ăsta? Ca și în ’38 se creează o atmosferă anti-rusă în țară, se dă o lovitură de stat, iar după doi ani țara era redusă cu o treime, scenariu care se poate repeta oricând. Iar toate astea nu au treabă cu dl. CG, ci că puterea actuală a dat o lovitură de stat încălcând constituția, iar acum încearcă să dreagă busuiocul, exact ca în 13-15 iunie, dacă ai uitat. Și atunci România a fost izolată timp de 10 ani și au plecat un milion din țară iar gen. Lebed declara că într-o săptămână ocupă Bucureștiul. Amintesc că istoria se repetă. Am avut deja în trecutul recent un conducător care ne-a băgat în război cu rușii, care în 1941 își pregătea calul cu care să intre triumfal în Moscova și după nici 1.000 de zile rușii erau în București. Te înșeli amarnic dacă crezi că va muri vreun american pentru România. Citește puțin presa internațională, nu este câtuși de puțin încântată de ce s-a petrecut, nu cum au prezentat la tv.

    • Otis Says:

      Nu e un comentariu, e o glumita. Penibila, e drept.

      Raspunsul dvs. a fost pe masura. Respect!

      • Cornelyu (Corneliu Munteanu) Says:

        Să fim înțeleși. Nu înseamnă că neapărat va fi așa, ci că un conducător de țară trebuie să aibă întotdeauna cel puțin un plan B. Nu ne putem baza la infinit pe americani, care acum, aseară s-a anunțat, nu mai vor tratat NATO, ci tratat individual pentru fiecare țară în parte, SUA – țara respectivă, ceva gen plătești – te apăr, exact ca pe vremea turcilor, când plăteam tribut. Păi în acest caz mă apăr singur, nu e nevoie să plătesc pe altul. Și, pentru că suntem o țară mică și amărâtă, trebuie să-mi dai voie să folosesc și arma democrației, așa cum face Orban. Numai că, pe aceste coordonate, ne izbim de UE, care trage invers, spre a ataca pe ruși, așa cum a propus Macron. Trump a înțeles foarte bine că nu poate învinge Rusia pe teren propriu, că între SUA și Rusia nu există dispute ideologice ca în timpul războiului rece, că Rusia nu are de gând să invadeze America, așa că fiecare se va concentra pe ce-l doare, Rusia pe Ucraina, iar SUA pe China și eventual Coreea de Nord. Problema României e să nu cadă la mijloc. Pentru ruși, Ucraina sau faptul că Finlanda sau Suedia au aderat la NATO sunt probleme minore, problema lor este de a alunga NATO din Europa, iar problema noastră este ca în momentul retragerii SUA să nu fim dușmani cu rușii. Explică te rog, așa ceva, d-nei Lasconi, crezi că va înțelege? Fără nici o intenție malițioasă, este vorba de interesul României aici.

  5. Otis Says:

    Nici eu nu vreau sa fiu inteles gresit.

    Eu sint deranjat de nationalismul mincinos si agresiv, reprezentat azi, politic, de Georgescu, Sosoaca, Simion, et al. Dospeste in sinul societatii, si romanii sint fascinanti de aceast colaj de misticism legionar, aiureli protocroniste, conspirationism occidental, euroscepticism demagogic, fratie ortodoxa, etc.

    Din pacate, nu va recupera demnitatea nationala, pentru ca demnitatea asta e himerica. Doar va adinci temerile si frustarile unui popor care nu stie ce sa isi asume din trecut, nu e sigur de ce este in prezent, si nu are idee ce sa aleaga pentru viitor.

  6. Cornelyu (Corneliu Munteanu) Says:

    Da și nu. Poate că unii și-au făcut platformă politică din așa-zisul naționalism, precum d-na Șoșoacă, alții înțeleg greșit istoria, precum dl Lavric, am dat doar două exemple, mai pot da o droaie. Să nu amestecăm lucrurile. Naționalismul nu poate fi un lucru rău, afară doar de cazul în care argumentele sunt false, gen tunelurile dacilor, limba română, dacii puri, etc… care nici ele nu ar fi rele în esență, câtă vreme impulsionează istoricii să lămurească lucrurile. Mai ales de când există internetul, e manipulare din ambele părți, nu unilateral așa cum vezi tu. Altfel aș juca acum șah în Cișmigiu. Și da, există un conspiraționism, spune-i cum vrei, pentru că suntem zilnic mințiți. Întrebarea cheie, pe care o pun oricăruia care mă interpelează asupra acestui subiect, este: te simți mai în siguranță cu capacități nucleare în România? De ce turcii, grecii, bulgarii – nu le-au acceptat și noi da? Este bine cu 40% din pământul arabil deținut de străini? Și aș mai putea să pun zeci de astfel de întrebări. Că tot ai zis de Georgescu, bag pariu că nici el nu știe de planul Nestle de a acapara toate sursele de apă potabilă de pe planetă – s-a discutat mult despre acest plan în cele două Americi, mă rog, cred că intuiește ceva, chiar dacă la noi nu s-a auzit nimic. Spune-le cum vrei – conspiraționism, naționalism agresiv, etc… dar sunt chestii reale, chiar dacă sunt amestecate cu chestii benigne gen aselenizarea sau pandemia de covid.

Situația imigrației de muncă în România. Analiză bazată pe cifrele oficiale disponibile public

Am căutat date statistice oficiale : numărul străinilor care au primit autorizații temporare de muncă în România între 2000 și 2026. Ca să a...