Un vot direct în bot (3) de Corneliu Munteanu

Sursa  https://mizeriaistoriei.wordpress.com/2024/12/09/un-vot-direct-in-bot-3/

Un vot direct în bot (3)

Cum spuneam, absolut toate instituțiile statului + mass-media (cea mai mare parte a ei) + așa-zișii formatori de opinie, de la foști și actuali lideri politici până la ultimul și cel mai umil user de facebook, toți s-au mobilizat instant după desecretizarea documentelor CSAT (desecretizate ca și cum ar fi ceva de interes pentru siguranța națională, în afară de imbecilitatea conținutului și a autorilor, nu degeaba sunt marcate strict secret) solicitând arestarea imediată a dlui CG – pentru trădare de țară, chestie grea de tot, lipsind doar cunoscutul slogan nu ne vindem țara! Primele care s-au simțit obligate să ia atitudine, cum altfel? au fost televiziunile, adevărate vuvuzele ale puterii. Prima pe listă, cu voia dumneavoastră, proteve, care a citat cât se poate de trunchiat comunicatul CSAT, astfel încât sintagmele „interferență externă”, „finanțare ilegală”, „spălare de bani”, „actor statal” (toate acestea implicate în procesul electoral), să se înșurubeze cât se poate de viguros în creierul telespectatorilor, prezentatorul sugerând că ar fi vorba de chestiuni grave care ar necesita cumva intervenția justiției, chiar dacă tocmai documentele citate nu menționau pe nicăieri CE ARTICOL DE LEGE A ÎNCĂLCAT DL. CG. M-am tot întrebat zilele astea, de unde atâta ură, cum nu am văzut așa ceva nici în cele mai negre zile din istoria noastră recentă, vorbesc de zilele mineriadei, 13-15 iunie 1990. Răspunsul e simplu – dl. CG trebuie anihilat total pentru că le-a stricat jocurile, adică nu a ieșit cine trebuia să iasă. Și încă din primul tur, contrar tuturor sondajelor de opinie, mai mult sau mai puțin „independente”. Spuneam într-unul din episoadele precedente că votul secret este singurul sistem electoral în care nu se știe niciodată câștigătorul. Se pare că puterea actuală, cea care ne ține în lesă de aproape 35 de ani nu gândește așa. Nu am văzut până acum la nici un tur de alegeri chestii de genul renumărare de voturi, apeluri disperate privind anularea alegerilor, reuniuni CSAT de parcă ar fi armate străine gata să treacă granița, solicitări privind eliminarea vreunui candidat din cursa electorală, etc… Oare de ce? Nu tocmai pentru că s-a săturat lumea de acest sistem nenorocit? De ce de dl. Serghei Lavrov a auzit oricine, nu mai vorbesc de dl. Vladimir Putin, numai la noi președintele apare din an în Paști să mai rostească două-trei platitudini în cea mai curată limbă de lemn. Întrebați pe stradă o sută de inși cine este ministru de externe. Este testul adevărului. Asta e problema, nu că dl. CG s-ar fi folosit, în mod genial zic eu, de anumite vulnerabilități – vulnerabilități pe care tocmai ei le-au creat – Ciucă, Ciolacu, Barna, Johannis, … toată clasa politică de 35 de ani încoace. Iar acum încearcă, disperați că le fuge pământul de sub picioare, să-l scoată pe dl. CG din cursă, pentru că le-a stricat socotelile. Exact ca legionarii în ’37. Și atunci ieșea cine trebuia să iasă, anume partidul desemnat de Carol II să organizeze alegerile. Și invariabil le câștiga – schimbând primarii, prefecții, etc. – cei care scoteau pe cine trebuie la vot, iar dacă cumva votanții opoziției mișcau în front, aveau jandarmi la îndemână să-i convingă să voteze cu cine trebuie. Nimic nu s-a schimbat, atâta că acum se folosesc metode mai subtile de convingere. Gândiți-vă numai ce ar însemna să ajungă dl. CG președinte și să facă cunoscut țării câți bani s-au băgat în războiul din Ucraina și cu cât a fost finanțată Maia Sandu. Asta în timp ce zeci de mii de copii români se culcă în fiecare seară nemâncați. Cum spuneam, imediat după marea desecretizare, însoțită evident, de precizarea că CSAT nu are atribuția de a interveni în procesul electoral și nici de a sesiza organele abilitate în caz că s-a întâmplat ceva, la început mai timid, apoi în forță, pe facebook a apărut cuvântul magic: TRĂDARE. Primul care l-a rostit a fost un slugoi camuflat al puterii, nu de azi – de ieri, ci din dec. ’89, un individ încrâncenat în rele, cu față de cioclu, despre Cristian Tudor Popescu, zis CTP, este vorba, citez: „Acum însă, în turul 2, trădători de țară sunt cei care îl votează pe C. Georgescu”. (În 4 dec. seara, nu se anulaseră încă alegerile.) Alt neghiob, ceva mai decis, un anume Cătălin Teniță, parlamentar din partea partidului REPER cică (acum aud prima dată de acest partid) – publică pe facebook textul legii, așa cum apare în CP (Art. 394) după care adaugă sentențios, citez: „Ne aflăm în situația în care un aspirant la cea mai înaltă funcție în stat a comis infracțiunea de trădare„. De unde până unde măh, bovideule? Mai ales că verdictul trebuie să-l dea o instanță oficială. Altul, de data asta de specialitate, un anume Vasilică-Cristi Dănileț, fost judecător, de trei ori dat afară din magistratură, proaspăt pensionar la 48 de ani – cu pensie grasă, să nu uităm – care acum se ocupă, chipurile, cu educația juridică a oamenilor, ne explică ce și cum, citez: „dacă se dovedește că cineva a intrat în legătură cu un stat sau grupare străină pentru a fi ajutat să preia puterea în România și a o folosi în detrimentul nostru prin îndepărtarea oamenilor de afaceriști, (sic!) desființarea partidelor politice, subminarea armatei și aliaților militari, acesta poate fi cercetat și judecat pentru TRĂDARE, prevăzută de art. 394 din Cod penal”. Sigur că da – cu o condiție pe care chiar dânsul o precizează – să se dovedească. Restul sunt aiureli la deruta prostimii – un soi de interpretare creativă, așa cum fac toți judecătorii slugoi ai puterii. Singurul aspect din CP care ar putea să facă referință la acest veritabil linșaj mediatic este cel care se referă la apărare a statului”, dar atenție, nu oricum, așa cum interpretează papagalul de mai sus, ci doar dacă aceste fapte ar avea scopul de „a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului român”. Adică nu orice subminare este trădare, după cum nici orice le trece lor prin cap nu este subminare. Numai dacă poate conduce la prejudicii din categoria suveranității și integrității teritoriale a statului. Chestie valabilă zic eu, doar în vreme de război. Suntem noi în război cu oarece stat? Nu-mi amintesc? A emis vreunul din vecini pretenții teritoriale asupra României? Nu-mi amintesc. Cu excepția doar a ultimului ostrov al Dunării (celelalte fiind ocupate abuziv în 1940 și reocupate definitiv în 1945) – pentru care purtăm discuții amiabile cu partea ucraineană privind cedarea definitivă, deși au fost dintotdeauna teritorii românești, precum județele Cahul, Ismail, Bolgrad, ținutul Hotin, Herța și Bucovina de Nord – de care Ucraina are mai mare nevoie. A fost totuși mai mult decât suficient ca „democratul” Adrian Papahagi să ne anunțe că vor urma arestări masive, citez: „Înainte de reluarea alegerilor prezidențiale trebuie arestați agenții lui Putin și dezintegrate rețelele care erau să arunce România în aer”, dar îi pare rău că „unii au intrat deja în Parlament și vor avea imunitate”. Cam așa arată democrația lor pe care vor să ne-o impună și nouă, această gașcă de lustragii ai hemoroizilor Occidentului. În fine, destul cu acești ciumeți, să revenim la subiect. Bomba care chiar a aruncat România în aer, a fost decizia CCR, anunțată oficial la știrile de seară din 6 dec. 2024, de a anula alegerile, inclusiv votarea, în derulare chiar atunci în diaspora, și de a se relua alegerile prezidențiale de la zero, după formarea unui nou guvern, ceea ce înseamnă că ele vor putea avea loc cel mai devreme la sfârșitul lui februarie sau începutul lui martie anul viitor. (Deja se vorbește în iunie, timp în care dl. Johannis să-și mai pregătească două case.) Se putea și altfel? Sigur că da – dar CCR este stat în stat, nici nu se pune problema de altceva. Cu alte cuvinte, nu dl. CG a aruncat România în aer, cum afirmă dl. Papahagi, ci chiar CCR, instanța supremă cu atribuții privind corectitudinea alegerilor. Să vedem acum ce resorturi au motivat decizia CCR, care conduce, între altele, la prelungirea mandatului dlui Johannis până la rezolvarea acestui impas politic. Plus un mic-mare aspect, sesizat de extrem de puțini, că dânsul va desemna guvernul care va organiza alegerile. Cum spuneam, exact ca în ’37. Nimic nu s-a schimbat, cu excepția doar a voinței alegătorilor de a da de pământ cu acest sistem nenorocit. Pentru început filiera, respectiv CSAT a constatat, iar CCR a decis, evident, în urma presiunii din mass-media. De aici pornim, așa că vom discuta mai în amănunt concluziile emise de „servicii” (care mai de care mai secrete) pentru a vedea cum și ce anume a făcut dl. CG și cu ce consecințe. Pentru început precizez că decizia CCR s-a bazat pe dispozițiile Art. 146, litera f din Constituția României în care se precizează că „CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului”. Întrebarea pe care o pun este – s-a respectat sau nu procedura? Dl Johannis în calitate de purtător de cuvânt al „serviciilor”, într-o alocuțiune televizată a acuzat două chestiuni (plus una adiacentă celei de-a doua) care ar fi motivat decizia CCR. 1. faptul că dl. CG ar fi avut o susținere exagerată (față de ceilalți candidați) din partea tiktok, în zilele de dinaintea alegerilor, chestiune negată de reprezentanții platformei, câtă vreme nu au restricționat accesul nici unuia din candidați, plus că nu e treaba lor să verifice ce e legal și ce nu, și 2. cheltuieli zero cu campania DECLARATE de către dl. CG + cheltuieli nedeclarate. De aici pornim. Să vedem deci ce au constatat serviciile (pe bani grei și lefuri grase, să nu uităm.) Prima chestie menționată de mutul de la Cotroceni a fost AMPLITUDINEA ATACULUI CIBERNETIC asupra procesului electoral și implicit asupra statului român, asta e formularea din documentul SRI, care conține și un grafic explicativ (extrem de neclar) – care indică o creștere a vizibilității dlui CG pe tiktok, începând cam cu două săptămâni înainte de alegeri, la început moderată, pentru ca să devină de-a dreptul explozivă în cele două zile de dinaintea alegerilor, atingând sâmbătă 23 nov., un maxim de cca. 10 milioane de apariții zilnice, dublu cât dl. George Simion, de 4x cât Elena Lasconi și de 20x peste Marcel Ciolacu. Din nou întreb – și ce-i cu asta? Că eu nu văd decât o campanie electorală condusă profesional, începută din vreme, când nimeni nu-i dădea vreo șansă dlui CG, dusă cu perseverență până în ultima secundă a votării. Sigur, se poate spune că sâmbătă 23 nov. și duminică 24 nov., conform legii, propaganda electorală este interzisă. Conform legii, prin propagandă electorală se înțelege difuzarea, afișarea și distribuirea în orice fel, de materiale electorale de orice tip care se referă la alegerile parlamentare. Cu alte cuvinte, materialul trebuie să facă referire la alegeri și implicit, la îndemnul de a vota cu un anumit candidat în detrimentul altuia. Clar de tot. Am precizat deja că toate materialele cu dl. CG prezente pe facebook, youtube și tiktok nu conțin nici un fel de mesaje cu caracter electoral – DECI NU SUNT PROPAGANDĂ ELECTORALĂ din perspectiva legii. Nu mai vorbesc de ceilalți candidați, mai ales dna Lasconi, care prin clipurile electorale, prezente pe tiktok chiar și în ziua alegerilor, practică o adevărată cerșetorie electorală, fără a mai se sinchisi nimeni, în timp ce poliția bătea la ușa celor care pe facebook, făceau cea mai mică aluzie electorală la dl. CG. Se agită acum oarece unii cum că de ce nu s-au sesizat serviciile, cerând să cadă și oarece capete, prima care s-a atacat pe tema asta, făcând scandal de mahalagioaică la tv a fost d-na Lasconi. Eu cred că serviciile s-au sesizat totuși, sunt convins că i-au spus lui Ciolacu că CG are de 20x mai multe vizualizări, dar acesta o fi spus mai mult ca sigur, fugi dom’ le cu prostii de-astea informatice, că tot eu ies – e stabilit cu multe luni în urmă. Așa că dl. CG a perseverat și a punctat decisiv – șah și mat! Pe facebook, un alt neghiob, un anume Iancu Guda – Author + Consistent Reels creator cică, se întreabă retoric, citez: „gândiți-vă cum ar fi fost în anii ’90, când nu aveam social media, ca unii candidați aveau afișe electorale pe sute de panouri în zeci de orașe, și Călin Georgescu ar fi avut milioane de panouri in toate orașele și satele din țară!” Păi exact așa a fost boule, care pe vremea aia te jucai cu puța-n praf! Nu CG, ci Ion Iliescu! Crezi că am uitat cum cei care afișau la stradă vreun afiș amărât cu Rațiu sau Câmpeanu se trezeau a doua zi cu vitrinele și geamurile sparte? Concluzia omului e clară: „O primă lecție, VĂ ROG: închideți TikDobiTok-ul în România! URGENT!” Uluitor este că tocmai labe triste de genul acestuia predau prin diverse universități private cum stă treaba cu drepturile omului și libertatea de exprimare (pe care, să nu uităm, vrea să ne-o ia dl. CG.) Altă chestie, cumva i-a împiedicat dl. CG, tiktok sau mai știu eu ce entitate statală străină pe restul de candidați să procedeze la fel? Ca să folosesc tot limbajul lor, cel sereistic. Pentru început să vedem ce zic serviciile. Mă voi referi pentru început la rapoartele SRI, dat fiindcă sunt cele mai detaliate. Principala problemă, așa cum era de așteptat, este enunțată încă din preambul, anume că în perioada 30 oct. – 5 nov. dl. CG era cotat de sondaje cu sub 1%, 15-20 nov. cu 6,2% intenție de vot – care îl clasa pe locul 6, pentru ca în următoarele două zile, 20-21 nov., să crească la 10,6% și în fine, 24 nov. locul întâi cu 22,94%. Ar fi fost interesant să vedem și o statistică similară a principalilor candidați, care cred că nu a variat foarte mult, intenția de vot fiind fermă și constantă. Astfel, un sondaj INSCOP din 7-12 nov. credita pe Marcel Ciolacu cu 25,3%, George Simion – 19,1%, Elena Lasconi – 14,3%, Mircea Geoană – 13,3%, Nicolae Ciucă – 9,1% … Călin Georgescu 5,4%. Două săptămâni mai târziu, la alegeri, rezultatele erau Călin Georgescu – 22,94%, Elena Lasconi – 19,17%, Marcel Ciolacu – 19,14%, George Simion – 13,86% și în fine, Nicolae Ciucă – 8,78%. Ar rezulta, grosso-modo, că cei care s-au situat pe primele locuri au colectat voturi de la Marcel Ciolacu, apoi de la Mircea Geoană și în fine, de la George Simion, grosul de la primii doi fiind colectat de d-na Lasconi, Călin Georgescu culegând câteva procente de la George Simion, plus o grămadă de nehotărâți, plus diaspora, care nu a fost niciodată întrebată, chestiune care, combinată cu o campanie susținută până în ultima zi, a condus la acel scor. Mie mi se pare absolut normal. Ce mi se pare mie aberant este că înainte să se reunească CSAT, CCR, AEP, CNA, etc. nu a fost consultat un psiholog și/sau un specialist în psihologia mulțimilor, ci gata – verdict CCR, înaltă trădare + arestare + eventual, reintroducerea pedepsei cu moartea și împușcare, etc. M-ar fi mirat să nu fie așa. Chiar dacă sondajele au indicat o intenție de vot extrem de mică pentru dl. CG, asta nu înseamnă că nu era cunoscut, ba din contra, e prezent pe youtube de ceva ani, cred că și la tv – adică exact ce privește diaspora, trebuind doar un declic. Eu de pildă, pentru că nu mă prea uit pe tiktok, nici nu am știut că este candidat, dacă aș fi știut, aș fi oscilat între dânsul și George Simion. E exact ce s-a întâmplat cu mulți, fiind suficient să audă că un cunoscut că a votat cu dl. CG. Una peste alta, nu văd nimic ilegal sau dubios în asta. Dl. CG a avut grijă să se facă cunoscut cu mult timp înainte, trebuind doar să anunțe că candidează. Acum, despre discursul dânsului am mai discutat – unele chestiuni scoase din context poate pot părea alăturea cu drumul, dar dacă stai să-l asculți mai mult omul este extrem de coerent. De pildă, a pomenit într-un interviu cum că nu mai fabricăm nici măcar scobitori, la care toți au sărit ca arși. Cum în calitate de inginer m-am ocupat toată viața de cercetare în domeniul producției de autoturisme și avioane, printre cele mai complexe obiecte făcute de om, m-am uitat pe biroul de lucru, nimic nu e făcut în România. Da, chiar și o scobitoare pe care o folosesc să reglez fazele lunii la unul din ceasuri este produsă în Bangla Desh. Dl. CG a vorbit de problemele ciobanilor, motiv ca alții să se dea cu fundul de pământ. Adaug și eu ceva ce nu a pomenit dl. CG – ciobanii îngroapă lâna sau îi dau foc, poluând îngrozitor pământul și atmosfera, pentru că nu mai are cine s-o ia, nemaiavând nici o industrie de stofe din lână. Ei bine, când auzi așa ceva, nu se poate să nu-i dai dreptate. Pentru comparație, m-a revoltat când am auzit-o pe d-na Lasconi spunând că din Rusia nu am avut nimic bun, în chiar discursul de după anunțarea rezultatelor din turul întâi, sugerând vezi-doamne, ca în turul al doilea să nu mai votăm un rusofil. Pentru cei care nu știu, că la școală sigur nu li s-a spus și probabil au învățat istorie de pe filmele lui Sergiu Nicolaescu, în care se încleșta imperiul otoman cu cel moldo-vlah, amintesc câteva momente din istoria comună. 1831 – Regulamentele Organice, prima Constituție a țărilor române, emisă de gen. Pavel Kiseleff, care a transformat și extins Podul Mogoșoaiei, a pus numere la case și nume la străzi, practic, certificatul de naștere al națiunii române, un popor fără constituție fiind doar o populație ce vorbește aceeași limbă. 1977 – Independența României. Rușii au participat la război cu efective de 280.000 militari, iar noi am fost și noi pe acolo, cu 80.000 mobilizați, din care nu au luptat efectiv nici 20.000, pierderile rușilor fiind de +100.000 de oameni, iar noi 4.302. În fine, 1917 – Mărășești. Tot rușii au dus greul luptei, românii, deși cu efective apropiate, s-au transformat „într-un stol de vrăbii” când au avut de înfruntat inamicul (gen. Berthelot.) Sigur, armata română a avut la Mărășești pierderi uriașe, dar nu datorită eroismului, cât datorită lipsei muniției și echipamentului, dar și datorită incompetenței ofițerilor și lipsei de pregătire a soldaților folosiți la muncile agricole pe moșiile potentaților zilei. Arthur Balfour, ministrul britanic de Externe în funcție, caracteriza războiul purtat de armata română ca fiind „o incompetență la limita crimei”. Citez din jurnalul unui participant la bătălia de la Mărășești, 5 dec. 1917, cpt. Gh. Garoescu, comandant de companie, este mai mult decât elocvent: „(…) Guvernul și Marele Cartier General de la început, generalul [Dumitru] Iliescu – a fost inconștient și nepregătit. Singura grijă a Guvernului fuseseră furturile și afacerile. Compoziția lui era de imbecili și oameni de paie, pentru ca Dinastia să poată fura și dicta cum va vrea. Ce hal de oameni de stat! Unul fură și alții suferă. Cred că poporul îi va ține minte în viitor ca să-i aleagă din nou în Parlament și în capul țării! Generalul Iliescu va trebui adus ca șef al Marelui Stat Major sau ca ministru de război, fiind așa specialist în furturi și conducere”. La fel scria și gen. Berthelot. Bine, acum nu-mi închipui ca d-na Elena Lasconi, considerată semi-analfabetă chiar și de către dl. Adrian Papahagi, să citească ce am scris, au fost doar câteva considerații pe tema sic transit gloria mundi. Continuăm cu cele raportate de SRI. Se afirmă că ar fi fost creată o rețea de 25.000 de conturi pe tiktok, (un cont se poate crea în câteva minute) conturi asociate direct campaniei dlui CG, din care 797 ar fi fost create încă din 2016 (platforma a fost disponibilă în afara Chinei de prin 2017 – o primă inadvertență, afară de cazul în care se vrea să se sugereze că rețeaua a pornit din China). Mă rog, chestiile astea contează mai puțin, cât faptul că toate 25.000 au devenit extrem de active cu două săptămâni înainte de data alegerilor, promovându-l în mod profesional pe dl. CG. Extrem de important, conturile rețelei au avut o adresă IP unică, iar activitatea acesteia a fost coordonată prin aplicația Telegram de mesagerie instant, prin care s-au transmis instrucțiuni privind mesajele ce trebuiau lansate. Ce nu se spune, ar fi fost instructiv, dinamica creării de conturi noi, pentru a vedea dacă nu cumva rețeaua a crescut odată cu creșterea popularității dlui CG, care ar fi ceva absolut firesc. În fine, se afirmă că în cadrul campaniei ar fi fost cooptate o serie de persoane publice cu mare vizibilitate, așa-zișii influenceri, chestiune abordată deja, nu mai revin. Susținerea acordată acestuia a fost în unele cazuri directă, în altele doar indirectă, prin promovarea de hashtag-uri asociate acestuia. Punct și de la capăt. Una peste alta, eu nu văd nimic care să creeze vreun atu nemeritat față de alți candidați, ci o campanie inovativă condusă profesionist. Nimeni nu a fost împiedicat să procedeze identic. Ba mai mult, 25k conturi din care doar 76 pentru promovarea exclusivă a dlui CG mi se pare extrem de puțin față de importanța acțiunii. În fine, nu văd nimic periculos pentru siguranța națională, cu excepția faptului că astfel, a împiedicat să iasă cine trebuia. 76 de conturi pot face într-o oră dacă sunt suficient de lucrativ, cu care pot promova pe oricine vrea mușchiul meu. Clipurile le extrag din interviurile dânsului, bag câteva hashtag-uri și titlu incitant și gata. Numai un ciumete se uită ca vițelul la poarta 9 la astfel de chestii. În paragraful următor este acuzat faptul că anumite clipuri de promovare ale candidatului CG, ar fi conținut sigla SRI a Brigăzii Antiteroriste (BAT) inducând ideea că aceste instituții l-ar susține. Nu am văzut astfel de clipuri, deci nu mă pot pronunța. Sigur, este o infracțiune – ceva gen uz de fals, dar aparține susținătorului, care poate fi oricine – prinde orbul, scoate-i ochii! așa că nu este cazul să se atribuie vreo vină dlui CG. Nu mai vorbesc că astfel de clipuri îi pot face publicitate negativă, prin asocierea cu o instituție detestată de marea majoritate a românilor. În fine, se pare că s-au semnalat materiale promoționale care nu conțin codul de identificare al mandatarului fiscal (CUI), judecătorii afirmând că acestea trebuie marcate chiar și dacă nu sunt plătite. Din nou – o infracțiune, minoră de altfel, la legea electorală – dar care aparține celui care a produs materialul promoțional, nu dlui CG. În finalul primei note informative a SRI este incriminat omul de afaceri Bogdan Peșchir ca fiind finanțatorul campaniei electorale a dlui CG, fără a aduce absolut nici o dovadă, chestiune care în sine, chiar și să fie reală, nu contravine legislației în vigoare și nici nu periclitează siguranța națională. Se afirmă că acesta ar fi făcut prin intermediul tiktok donații (nu se explică în ce constau sau către cine, bănuiesc eu un fel de plăți) în cuantum de un milion de dolari și că ar fi făcut plăți către diverși susținători pe tiktok ai dlui CG în cuantum de 381.000 de dolari, sumă confirmată de conducerea platformei. Sigur, se poate pune în discuție legalitatea unor astfel de tranzacții, dar nu e treaba dlui CG, ci a dlui Bogdan Peșchir. Continuăm cu cea de-a doua notă, ceva mai scurtă, care conține două părți distincte. Prima de referă la faptul că ar fi fost identificate peste 85.000 de atacuri cibernetice care au vizat infrastructura de suport a procesului electoral, în vederea obținerii accesului la bazele de date, atacurile crescând în intensitate în ziua alegerilor și în noaptea post-alegeri, ele fiind declanșate de pe sisteme informatice din 33 de țări, folosind „metode avansate de anonimizare”. Se afirmă că modul de operare denotă o acțiune la nivel statal. Nu văd care ar fi rostul acestei note, afară de acela de a-l lega în mod implicit pe dl. CG de acest atac cibernetic, care, conform celor afirmate s-ar fi intensificat în ziua alegerilor. Mai mult, se afirmă că nu s-a reușit obținerea de date certe cu privire la atacator și în plus, pe nicăieri în cuprinsul notei nu este pomenit numele dlui CG și nici al Rusiei, așa cum în modul cel mai mârșav cu putință au prezentat televiziunile. Mă rog, după arestarea dlui CG, prin tortură, s-ar putea ca Parchetul să obțină mărturisiri complete, să se termine odată cu coșmarul dlor CTP, Papahagi, Paleologu & Co, ca și restul de trepanați. În fine, zic și eu, dacă aceste atacuri cibernetice au vizat procesul electoral, puteau favoriza oricare din candidați. În fond, dacă e să ne amintim, chiar d-na Lasconi și dl. Ciolacu au acuzat că „în București e o fermă de boți în folosul lui Geoană”. Ah, dar dl. Geoană nu se pune, că nu s-a dat la sistem și nici nu a împiedicat să iasă cine trebuie. Partea a doua conține o serie de concluzii. Le vom enumera în ordinea importanței, nu cum sunt prezentate în note. Prima și cea mai importantă este că dl. CG a beneficiat de o campanie realizată de o firmă foarte bună de marketing digital. Nimic nou, altfel nu obținea succesul pe care l-a obținut. Se apreciază și asta este extrem de important, că creșterea numărului de conturi nu a fost organică (adică în paralel cu creșterea de popularitate online) ci a fost întreținută de voluntari coordonați. Exact cum mă așteptam. Deci până și SRI-ul afirmă că a fost vorba de voluntari. Acum, zic și eu, nu avem cum ști, dar nimic nu este gratis în lumea asta, posibil să fi fost plătiți de un finanțator din umbră, astfel de tranzacții se fac curent, am făcut și eu, la sume de până în 1.000 de €, nu-ți cere nimeni să-i justifici, iar dacă banca insistă, declari – cadou de onomastică de la un prieten. Numai cine nu cunoaște această lume poate să-și închipuie cine știe ce chestii grave, este și motivul pentru care televiziunile, din nou în modul cel mai mârșav cu putință au prezentat crearea acelor conturi de susținător ca un fel de agentură de spionaj a NATO, creată de Rusia. Este drept, pe undeva se afirmă că, citez: „activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către un actor statal”, de remarcat modul condițional-optativ, ca și faptul că nu se aduce nici o dovadă, nici măcar ca ipoteză. Nici ce vrea să însemne sintagma „actor statal” nu ni se spune – ceață total – este vorba de un stat? ostil sau prieten? este vorba despre o firmă? sau poate de o agentură? agenturili lui ‘nea Nicu poate? În fine, concluzia care aparent a stat la baza deciziei CCR de anulare a alegerilor este că dl CG ar fi beneficiat de o campanie de promovare foarte bine organizată, care (asta se sugerează în tot textul documentului) ar fi condus la un succes nemeritat al dlui Călin Georgescu în primul tur, cu alte cuvinte tot la ideea că nu a ieșit cine trebuia ajungem. Orișicât, nici vorbă de înaltă trădare, puci legionar, lovitură de stat fascistă, așa cum au vehiculat diverși dobitoci notorii. Doar unul din ei (din acești dobitoci, să nu se creadă altceva), e păcat să se piardă, citez: „documentele CSAT arată INDUBITABIL că suntem sub un atac de război hibrid de o dimensiune COLOSALĂ din partea Rusiei. Și că CG și acoliții lui sunt in mod EVIDENT – trădători care vor să preia controlul țării din partea Rusiei”. A fost Andrei Caramitru, super-dobitoc notoriu, să nu se creadă altceva. Ba alți neghiobi au cerut activarea art. 5, ca NATO să intre în război cu Rusia. Iar pe un site, facem.declic.ro, a apărut azi, 7 dec., o petiție care cere pedepsirea autorilor loviturii de stat. Pe ce lume trăim! Sau am ajuns să trăim! Pe contul său de twitter, Donald Trump jr. scrie că anularea alegerilor este „another Soroș/Marxist attempt at rigging the outcome & denying the will of the people”. Evident că decizia CCR a spulberat și iluziile USR ca Elena Lasconi să ajungă președinte, pentru că la următoarele alegeri liberalii îl vor propune pe Bolojan, plus că mai multe oengeuri au solicitat în mod imperios candidatura lui Nicușor Dan. E incredibil ce-am ajuns să trăim, în loc de alegeri civilizate, o luptă care pe care pentru ciolan. Orișicât, vila de șapte milioane a lui Johannis nu-i de colea. Mai vedem în zilele următoare. Și în fine, o ultimă remarcă. O chestie extraordinară, o premieră absolută în politica românească, este că dl. CG nu a pomenit un cuvânt despre contra-candidații dânsului, nici de rău și nici de bine, spre deosebire de d-na Lasconi care și-a construit discursul exclusiv pe denigrarea dlui CG. Pentru toate labele triste soroșiste care m-au înjurat – se apropie timpul să terminăm cu voi, nenorociților! Macron e terminat, Stoltz e terminat, vine și rândul papagalului de Keir Starmer. Exact cum zicea Căpitanul în 5 nov. 1936, citez: „Față în față stau numai două lumi. Sub presiunea lor, în clipa războiului, toate combinațiile diplomatice se vor nărui ca niște castele de carton”. (Va urma.)