Sursa https://mizeriaistoriei.wordpress.com/2024/11/28/un-vot-direct-in-bot/
Un vot direct în bot (1)
Nu credeam să trăiesc clipa în care partidele deja „istorice” PNL și
mai ales PSD să fie eliminate încă din primul tur al alegerilor
prezidențiale. Electoratul, așa prost și needucat cum îl cred ei
i-a sancționat cu un vot de blam (fără avertisment – sic! pe vremea
comuniștilor era doar cu avertisment.) Mulți nu și-au dat seama că trăim
momente realmente istorice. Din mai multe motive. În primul rând pentru
că a apărut cât se poate de evident că cele două „mari” partide nu mai
pot oferi absolut nimic, după ce timp de aproape 35 de ani au mințit și
jecmănit această țară, dovadă că nu au înțeles nimic din istoria acestor
ani. Îmi amintesc cum prin 1990, pe când, proaspăt membru fondator al
noului PNL postdecembrist, cu carnet de partid sub nr. 50, mă ocupam cu
reorganizarea, cum în ședințele de conducere, fosile bătrâne și
frustrate, conserve expirate cu miros de stârv ale epocii interbelice,
nu le mai dau numele că nu merită, propuseseră nici mai mult nici mai
puțin decât să se auto-introducă în consiliile de administrație ale unor
întreprinderi cât mai „bănoase” – cu alte cuvinte, să se revină la
sinecurile de partid. Așa că cei tineri au adoptat imediat modelul – de
reținut – nu feseniștii lui Iliescu l-au inventat, ci liberalii
lui Câmpeanu. Pentru ca după toate astea să se prezinte în fața
electoratului cu un general obosit, promovat în grad la apelul
bocancilor, pleznind de sănătate, autorul unei cărți de bucate căreia i
s-a făcut propagandă de milioane de euro pe banii contribuabililor.
Omul, cred că e de treabă – are totuși o figură bonomă – atunci când se
chinuie să moșmondească vreo idee, rar de tot de altfel, transpiră
abundent – nu știu dacă ați observat, dar eu sunt totdeauna atent la
detalii – dovadă a efortului intelectual consistent depus de domnia sa.
Iar de partea cealaltă, mai mare jalea, un covrigar șmecher, care a
profitat de o conjunctură favorabilă – retragerea lui Ponta și
debarcarea lui Dragnea. Ambii cu studii înalte, primul cu „academia”
militară făcută „pe puncte”, iar celălalt aflat în imposibilitate
evidentă să-și amintească, măcar cu aproximație, nota de la bacalaureat
(dacă l-a și luat, nu este prea sigur.) Repet, trăim momente realmente
istorice, pentru că odată și odată trebuia să iasă la iveală toată
mizeria acestei societăți bolnave, care și-a atins cam de multișor
limita de jos a bunului simț. Vă mai amintiți cum cei doi discutau acum
câteva luni care din ei președinte, care prim-ministru? Și cum să
programeze alegerile – cât mai favorabil pentru ei, evident? Și cum așteptau ei
relaxați primele rezultate, cu mâinile adânc înfundate în buzunare?
Atâta doar că spre stupefacția televiziunilor, a comentatorilor politici
și a „institutelor” de sondare (a opiniei publice) – nu a ieșit ce sau cine trebuia să iasă. Acum se zvonește cum că respectivii ar fi dat ordin ca un procent bine stabilit
din propriul electorat să voteze cu prezumtivul contra-candidat (George
Simion și Elena Lasconi, respectiv) chestie care ar fi dat totul peste
cap. Nu știu, nu mă pronunț, dar dacă au procedat așa, a fost o mare
gugumănie, pentru că ce se poate în democrații cu tradiție nu merge în tânăra noastră democrație dâmbovițeană.
Acum, dacă analizăm nițel, chestie care nu a făcut-o în mod sistematic
nici unul din marii analiști politici ai nației, motivele principale ale
votului de blam „acordat” de electorat au fost trei mari și late. În
primul rând, alianța nefirească – un adevărat anus contra naturii,
dintre PSD și PNL, două partide complet diferite ideologic, cel puțin
în teorie, primul de stânga, celălalt de dreapta. Alianța nefirească – coabitarea
(un termen odios) dintre ele, a dovedit electoratului că acestea au o
ideologie comună, anume cea a ciolanului. Apoi obediența complet aiurea a
acestora, a PNL cu predilecție, față de mutul de la Cotroceni
(surdo-mut de fapt) când de fapt ar fi trebuit să fie taman invers,
pentru că partidul a propulsat președintele, nu invers. Care președinte,
nici acum – în ceasul al doisprezecelea, nu-și poate depăși modesta
condiție intelectuală și socială de profesoraș de liceu de provincie. Și
în fine, dar nu și în ultimul rând, siguranța și aroganța ambilor șefi
de partid cum că oricum va ieși unul din ei, pentru că – nu-i așa?
electoratul oricum nu are altcineva pe cine alege – dat fiindcă atât AUR
cât și USR păreau că își cam atinseseră limitele (în acel moment de
dinaintea votului.) Mărturisesc că deși știam că nu are nici o șansă,
eram decis să votez cu Kelemen Hunor, din motivele contra enunțate mai
sus, gândind că dacă românii n-au făcut nimic pentru români, măcar or
face ungurii. Până la urmă am votat cu George Simion, nu atât din motive
ideologice, eu fiind un adept al extremei drepte, subiect asupra căruia
voi reveni ceva mai detaliat altă dată, cât datorită faptului că este
tânăr, nu are avere și mai ales, era singurul din candidații mai
„proeminenți” cu facultatea (dar și cu liceul) – „pe bune” cum se spune.
Mare lucru dom’ le cu informatica asta – de i-a găsit și lui Geoană
chestii plagiate în „teza de doctorat”. Sigur, dacă e să discutăm din
această perspectivă, este clar că cel mai potrivit candidat ar fi fost
dl. Cristian Diaconescu, dar din păcate nu a avut nici o șansă, drept
care am votat cu dl. Simion, care totuși avea oarece șanse, cel puțin
din perspectiva unor sondaje, să ajungă în turul 2. În fine, acum nici
că mai contează, pentru că rezultatul a fost cu totul altul, după cum se
știe. Surpriză pe toată linia. Mai ales după ce scorurile anunțate din
oră în oră arătau clar tendința ca Ciolacu să treacă pe locul 3,
surclasat de Elena Lasconi, chestiune care a fost clară și definitivă
(cred) a doua zi dimineață. Despre Ciucă nici nu mai are rost să vorbim,
cu un procent de 8,79%, nici nu mai intra în calcul. Surpriza, așa cum
am spus, a fost cvasi-necunoscutul Călin Georgescu, despre care
comentatorii de la știri nici măcar nu știau de unde să-l ia,
ascunzându-și cu greu stupoarea. Nu stau acum să analizez cauzele care
au dus la un astfel de rezultat, pentru că în general ele coincid cu
cele trei enunțate mai sus, împreună evident, cu dezamăgirea profundă
privind acești 35 de ani. Cineva, un individ de cca. 70 de ani,
intervievat la tv, spunea că lumea nu vede progresele enorme ale
României, enumerând faptul că oamenii au mașini occidentale, că pot
circula liber, că mulți au case de vacanță, etc… ca și cum toate acestea
s-ar datora politicienilor, refuzând să vadă că toate acestea sunt
drepturi firești în orice societate, indiferent de cine conduce țara.
Cât despre dl. CG, mărturisesc că nici eu nu am crezut, până când un
prieten ceva mai tânăr, care petrece mult timp pe rețelele sociale, mi-a
spus cu 3 ore înainte de închiderea urnelor, pe la 18.00, că lupta se
va da între CG și Ciolacu și că aproape sigur că primul va câștiga. Cum
anume a aflat, nu am reușit să aflu, atât mi-a spus că pe mai multe
grupuri se discuta cine cu cine a votat și că tendința era cea
menționată, respectiv CG și Ciolacu în turul 2. Între timp, mai mult ca
sigur că deciziile s-au luat în timpul nopții de 24/25 nov., când
rezultatul oficial se contura deja cu certitudine, mașinăria
televiziunilor aservite puterii (cam toate sunt aservite) s-a pus în
mișcare, ținta fiind exact candidatul aflat pe primul loc, dl. CG, cu
atât mai mult cu cât acesta nu a putut fi găsit. Pentru început cu
chestiuni benigne, respectiv studii, activitate, familie, copii, etc…
Deși candidat independent, la un anumit moment a fost membru AUR, fiind
chiar propus în calitate de prim-ministru, partid din care s-a retras
(sau a fost îndepărtat) din motive pe care nu le cunosc. Orișicât, omul
are studii serioase, este profesor asociat (lector) la Universitatea din
Pitești, vorbește fluent mai multe limbi străine, a fost o perioadă
înalt funcționar la ONU, membru al Clubului de la Roma, etc… chestii
care chiar nu-s de colea. Dl. CG a fost secretarul general al Clubului
de la Roma din România în perioada 2009-2013, la propunerea acad. Mircea
Malița. Pentru cine nu știe, Clubul de la Roma a fost fondat în 1968 de
Aurelio Peccei, un influent gânditor geopolitic la vremea respectivă,
alături de Alexander King, și este un Think Tank (urăsc
termenul ăsta, mai bine grup de reflecție) în care se discută probleme
globale și trenduri economice, sociale, politice, culturale ale
lumii. La finalul anilor ’90, Clubul de la Roma avea o influență destul
de mare, dar după aceea a început să îi scadă importanța pe măsură ce
Forumul de la Davos și Clubul Bilderberg au câștigat teren. Orișicât
este o organizație elitistă de prestigiu în care nu intră orice neica
nimeni. Ulterior, cam pe la ora 13, (luni 25 nov.) pe când era clar că
acesta avea să se confrunte în turul al doilea cu Elena Lasconi, au
început să apară tot felul de declarații „controversate” ale acestuia,
menite să-l pună într-o postură defavorabilă. Prima chestiune – cum că
ar avea două dosare penale pentru elogierea lui Corneliu Zelea Codreanu
și Ion Antonescu. Am mai abordat acest subiect pe aici, așa că repet cu
scuzele de rigoare. Legea nr. 217/2015, așa-zisa lege anti-legionară, la
art. 5 condamnă, citez: „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, (…) se pedepsește cu…” Legea nu precizează clar ce înseamnă promovarea cultului,
dar din contextul legii înțelegem că este vorba de ridicarea de statui,
atribuirea de nume de străzi, de instituții publice, etc… a numelui
unor criminali de război, condamnați definitiv de o instanță recunoscută
oficial. În România, singurele persoane condamnate pentru astfel de
infracțiuni grave au fost cei șapte membri ai Lotului Antonescu condamnați la moarte la procesul așa-zis al Marii Trădări Naționale,
din care patru au fost executați, în frunte cu fostul mareșal, plus cei
trei generali condamnați în procesul masacrelor de la Odessa,
condamnați inițial la moarte și grațiați de regele Mihai I. Zece inși în
total, nici unul în plus, nici unul în minus. Iar Corneliu Zelea
Codreanu, prin cele două procese din 1940 a fost achitat de condamnările
înscenate în 1938, pentru ultraj la adresa lui Nicolae Iorga și pentru
„înaltă trădare”, orișicât fără vreo legătură cu crime de război,
genocid și holocaust. Din ce am înțeles, dl. CG s-ar fi exprimat pozitiv
în public despre anumite aspecte privind viața și activitatea celor
două personaje istorice, Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu,
chestiune care în orice caz și indiferent de context, nu constituie și
nu poate constitui infracțiune de cult al
respectivilor. Iar conform spiritului legii este interzis doar cultul
lui Ion Antonescu, (pe bună dreptate cel mai mare criminal în serie din
istoria României) pentru că liderul legionar nu face obiectul legii. Cu
alte cuvinte, pot ridica câte statui ale Căpitanului doresc (pe
proprietate privată, că pe domeniul public mai mult ca sigur că nu voi
obține aprobare) dar nu și ale lui Ion Antonescu, pentru motivele
precizate, motiv pentru care a și fost demontat bustul Mareșalului din
curtea bisericii de la P-ța Hurmuzachi, dar pot să-i elogiez cât vrea
mușchiul meu, că nimeni nu-mi poate face nimic, fiind protejat de
libertatea de exprimare, înscrisă în Constituție. Cu toate acestea, a
fost mai mult decât suficient ca dl. CG să fie acuzat că are deja două
dosare penale în acest sens, absolut fals, pentru că reclamațiile au
fost respinse ca nefondate. Ba mai mult, pe absolut toate televiziunile a
fost acuzat de promovarea ideologiilor legionare și fasciste, motiv
pentru care s-a cerut să fie eliminat din cursa prezidențială, pe model
Șoșoacă (un alt abuz inimaginabil, deși femeia are comportament de
mahalagioaică din Obor, nu mai vorbesc de scandalurile provocate aproape
zilnic de dânsa) și mai mult, începând de marți seara, în mai multe
orașe au fost „mobilizați” sute de tineri, în majoritate studenți,
pentru a protesta contra alegerii „fascistului și legionarului” CG. O
altă afirmație „controversată” ar fi vizat se zice, patriotismul dlui
Vladimir Putin, motiv pentru care dl. CG a fost acuzat că ar fi
putinist, putinofil, rusofil și câte și mai câte – de parcă ar fi o
crimă, ba s-au reluat câteva clipuri de promovare în care l-ar fi imitat
pe Putin. Iar în mai multe interviuri publice date diverselor canale
tv, a fost prima întrebare care i s-a pus, ca și cum dl. Putin ar fi
principala problemă a României în momentul de față, vezi interviul cu
cele două odioase specimene Cosmin Prelipceanu și Liliana Ruse, două
jeguri umane pur-sânge, pe Digi 24. Întreb și eu, care-i problema? Mai
ales că și Putin, în clipurile similare, a imitat-o pe răposata regină a
Angliei, care și ea apărea înotând iarna și călărind. De asemenea, după
modelul Trump, a fost acuzat în mod absolut fals că ar dori să
interzică avortul, motiv pentru alte distruse să protesteze vehement în
fața camerelor de luat vederi. În fine, au fost enumerate o serie de
„metafore” exprimate de către dl. CG cu diverse ocazii, unele
pertinente, privind pandemia și vaccinul, altele false – precum
scepticismul privind aselenizarea, plus tot felul de chestiuni
protocroniste privind istoria poporului român. Toate acestea pentru a
„dovedi” cum că personajul nostru ar fi, dacă nu dus cu pluta, cel puțin
promotorul unor idei bizare, alăturea cu drumul. În fine, au fost
invocate anumite chestiuni cu caracter mesianic cum că ar fi fost ales
să aducă binele poporului român, provocând reacția BOR. Deși cunosc
toate aceste chestiuni și le-aș putea desființa instant, părerea mea
este că sunt doar un mijloc benign și metaforic de a atrage atenția și
de a-și atrage mai mulți adepți, pe principiul machiavelic cum că scopul scuză mijloacele,
știut fiind că astfel de chestiuni au mare priză la românii mai mult
sau mai puțin educați – eu bunăoară, le-am auzit chiar și la oameni cu
doctorat. Să ne amintim numai ce succes fulminant a avut prin anii ’80
ai secolului trecut lucrarea pseudo-științifică Amintiri despre viitor
a lui Erich von Daniken. Mașinăria propagandistică, odată pusă în
funcțiune, nu a mai putut fi oprită. Dat fiindcă Biroul Electoral
Central a acceptat fără obiecții, în turul 1, candidatura dlui CG,
neputând să mai intervină în turul 2, pe model Șoșoacă s-a sugerat
Curții Constituționale (CCR) să repete „isprava” în cazul dlui CG, cu
atât mai mult cu cât acesta a declarat în repetate rânduri că va
desființa pensiile așa-zise „speciale”. Dat fiindcă astfel de
contestații nu ar avea prea mari șanse, cu atât mai mult cu cât opinia
publică nu a digerat prea bine eliminarea dnei Șoșoacă din cursa
prezidențială, sub pretextul anumitor declarații ale dânsei privind
retragerea României din NATO și UE, decizie „moșită” cu forcepsul,
pentru că dna Șoșoacă poate declara orice, în fața legii doar faptele
concrete contează, s-a abordat „problema” CG din altă perspectivă, fiind
atacat modul în care acesta și-ar fi făcut promovarea în rândul
alegătorilor, fiind acuzați anumiți algoritmi ai platformei TikTok și
alte bazaconii, ba chiar intervenția directă a unor puteri străine,
fiind arătate cu degetul Rusia și China și de asemenea, fiind vizată
finanțarea campaniei electorale a acestuia, dat fiindcă omul a declarat
că nu a cheltuit nici un leu, fiind sprijinit benevol. Practic, acesta a
fost punctul care a durut cel mai mult, faptul că pornit din postură de
outsider de care nu auzise mai nimeni la deschiderea urnelor, în mai
puțin de 12 ore, dl CG a trecut decis și categoric pe primul loc.
Chestia cum că nu auzise mai nimeni este și nu este adevărată, pentru că
am văzut pe youtube și TikTok clipuri în care omul își prezenta clar și
la obiect, adesea percutant, principalele idei politice. O cunoștință
spunea că a remarcat că toate ar fi făcute profesional – părerea mea e
exact contrară, mai ales că am lucrat în domeniu, sunt făcute acasă,
adesea asistat de soție, folosind mai mult ca sigur un telefon mobil. Că
ce spune a ajuns la inima celor care le-au urmărit, asta e altă
problemă, de fapt cea care doare cel mai mult, anume că a reușit, cu
cuvinte simple, să capteze imediat atenția potențialilor fani,
înșurubându-se viguros în memoria acestora, fără a-i îndemna totuși să-l voteze,
chestiune care practic nu există în clipurile omului, spre deosebire de
cele ale contracandidaților dânsului, pline de sloganuri ieftine plus
demagogia aferentă, fraze goale de conținut, împreună cu îndemnuri
fierbinți să li se acorde votul – o adevărată cerșetorie electorală.
De asemenea, la succesul dânsului au contribuit enorm o serie de
dezbateri televizate la care a participat, fiind invitat de mai toate
canalele importante. Sigur, pentru cei care le-au privit cap-coadă,
apare evident că întrebările provocatoare care i s-au adresat aveau
menirea să-l scoată din sărite, pentru a da răspunsuri care să poată fi
folosite ulterior contra dânsului. Elocvent este faptul că majoritatea
au pornit dezbaterea cu întrebări privind poziția dânsului față de
Vladimir Putin și războiul din Ucraina, la care dl CG a răspuns
imperturbabil, clar și la obiect – „nu este problema României”,
adesea abordând faptul că statul român alocă pentru un copil ucrainean
3.700 lei (în realitate este vorba de banii alocați unei
familii=părinți+copil, în cuantum de 3.800 lei, orișicât, mult peste
alocațiile acordate românilor) în timp ce pentru un copil român doar 258
lei, (tot atâta pentru unul ucrainean, plus ce primește familia, asta
nu se mai spune) la care eu aș mai adăuga că suntem singura țară NATO
care nu a adus la cunoștința opiniei publice cât s-a cheltuit cu
finanțarea războiului din Ucraina. Revenind la ascensiunea spre vârful
clasamentului, a fost incriminată un soi de manipulare – se numește
influențarea votantului, care la rândul ei ar fi condus la fraudarea
alegerilor. Problema este pusă în mod perfid și tendențios, fiind
însușită instant de toți cei care au fost nemulțumiți de rezultatul
obținut de către dl. CG, pentru că influențarea votantului nu este
condamnabilă decât în ziua alegerilor, în rest se poate asimila
propagandei electorale care exact asta urmărește – influențarea
alegătorului de a vota un anumit candidat, în timp ce fraudarea este un
delict penal – exemplul clasic este votarea la mai multe secții, care
acum nu mai este posibilă datorită centralizării informatice a
rezultatelor, dar acum un deceniu era. Cum s-a procedat în cazul dlui
Georgescu mai precis? Un terț probabil, a contactat o serie de așa-ziși influenceri de pe TikTok,
din domeniile cele mai diverse – modă, îngrijire personală,
entertainment, fiecare având mii sau zeci de mii de urmăritori, am găsit
inclusiv un colonel în rezervă, respectivii fiind plătiți (s-au
vehiculat sume de 400-2.100 RON) să realizeze clipuri scurte, 20-30
sec., în care să-și îndemne fanii să meargă la vot. Imediat ce
acestea erau online, erau „atacate” cu zeci și sute de comentarii de
genul – „Am votat deja, Călin Georgescu!” Toate aceste clipuri +
mesajele aferente erau răspândite exponențial prin fani, fanii fanilor,
etc. Cu alte cuvinte, un banal mesaj transmis urmăritorilor să iasă la
vot, se multiplica în câteva minute în sute de mii de mesaje ca cel
menționat anterior, astfel că este aproape imposibil să nu influențeze o
bună parte din cei nehotărâți, care nu au fost chiar puțini, fiind
tocmai cei ce au făcut diferența. Totul în cea mai perfectă legalitate,
pentru că nimeni nu a îndemnat pe nimeni să voteze cu o persoană anume
în chiar ziua votului, ci doar a spus cu cine a votat. Tehnic vorbind,
dl CG a exploatat o posibilitate oferită de platforma TikTok,
în mod genial îndrăznesc să spun – nu știu dacă a fost sfătuit sau i-a
venit lui însuși această idee, eu înclin către prima variantă, dar ea se
încadrează în perfectă legalitate. Și totuși, dacă deschid televizorul
pe toate canalele se cere sau cel puțin se sugerează arestarea lui CG și
aducerea acestuia în fața justiției. Nu mai vorbesc de mass-media. Pe hotnews.ro în 26 nov., acum două zile deci, un articol extrem de stufos, intitulat în mod mai mult decât sugestiv: „Călin
Georgescu a manipulat alegerile la nivel de țară pe TikTok, Instagram,
YouTube, iar poliția a bătut la ușa unei pensionare pentru un mesaj pe
Facebook. De ce nu demisionează șefii militari ai SRI, SIE și Poliției după ce au ratat un asemenea fenomen? / Dovezile că știau”. Nu-mi vine să cred – nici măcar în Scânteia din 1946 nu erau astfel de titluri. Câteva „întrebări retorice” ale autorului, un anume Cătălin Tolontan, citez: „Nu
știau serviciile secrete despre Călin Georgescu?/ pentru aceeași
poliție și justiție, propaganda legionară și antisemită la nivel de sute
de mii de postări pe Facebook, Twitter și TikTok, vreme de ani de zile,
realizată de Călin Georgescu și finanțatorii săi nu e infracțiune”. Nu
știu dacă e chiar așa – mă refer la acele zeci de mii de postări cu
conținut legionar și antisemit chipurile, dar să vedem mai departe, mor
de curiozitate, citez: „În 2022, cercetătoarea Adina Marincea a
publicat în Libertatea o serie de documentări riguroase despre cum
”Călin Georgescu, Dan Puric, George Simion, Sorin Lavric, Claudiu
Târziu, ÎPS Teodosie se intersectează în mod activ și de durată cu mai
multe grupări neo-legionare”. Cam atât. Nu mai are rost să
comentez, că limbajul de lemn vorbește de la sine, nu mai vorbesc de
faptele „penale” incriminate – rețineți formularea perfidă – [dl. CG] se intersectează în mod activ și de durată cu mai multe grupări neo-legionare.
Cât despre autori, acest Cătălin Tolontan este fost jurnalist sportiv,
convertit în jurnalist de scandal înțeleg eu, orișicât un neica nimeni,
indiferent cât succes ar avea elucubrațiile domniei sale. Iar această
Adina Marincea este cercetătoare la inshr-ew. Păi dacă e cercetătoare să cerceteze zic eu, dar să caute unde trebuie. În articol e și o imagine cu legenda, citez: „Imagine de la lansarea mișcării “Pământul Strămoșesc” sub conducerea lui Călin Georgescu. Lângă el este cuplul Sechila-Puiu, cunoscuți admiratori ai lui Zelea Codreanu.”
Elocvent, nu? Cu atât mai mult cu cât admirația ține de conștiință, cât
despre Căpitan, cred că am epuizat subiectul. Acum înțeleg eu ce vor
cei doi, mai mult ca sigur și alții, anume ca ei să fie singurii
depozitari ai adevărului istoric, pe post de procurori ai
„corectitudinii politice”. Asta nu se poate. Cât despre așa-zisa
cercetătoare, iată cum este caracterizată pe undeva pe net, citez: „With
a PhD in communication science, she monitors the populist and extreme
right in Romania for the Elie Wiesel Institute in Bucharest, especially
in the digital space”. Și scrie în Libertatea, ziar de
cultură proletară după așa-zisa revoluție, primul care a utilizat „femei
goale” (nu pe dinăuntru, ci pe dinafară) pentru a prezenta prognoza
meteo. Ne oprim aici, pentru că lucrurile sunt clare. În urma acestei
adevărate campanii de anihilare a candidatului situat în fruntea
preferințelor electoratului, dar și a extraordinarei presiuni din
mass-media, care îmi amintește de campania pregătitoare în vederea
procesului de înaltă trădare înscenat Căpitanului, joi, 28 nov. 2024,
CCR s-a reunit, obligată de două reclamații oficiale, una privindu-l pe
CG, care a fost respinsă, alta privind-o pe Elena Lasconi, în urma
căreia comisia a decis renumărarea voturilor în următoarele ~24h, dat
fiindcă anumite voturi date lui Ludovic Orban, care s-a retras în
favoarea Elenei Lasconi, ar fi fost atribuite altora decât respectivei.
Pe moment nu s-a pus problema anulării alegerilor, care, dacă ar avea
loc, ar împinge turul al doilea înspre Crăciun, cu consecințe
imprevizibile, precum un absenteism masiv. CSAT (Consiliul Suprem de
Apărare a Țării) s-a reunit și el, în mod excepțional, sub conducerea
dlui Johannis, presat și el de aceleași chestiuni – succesul dlui CG în
primul tur al alegerilor prezidențiale. CSAT a vorbit despre atacuri
cibernetice și despre faptul că România este o țintă a „unor actori
statali și non-statali”, inclusiv Rusia. Da, că numai grija noastră n-o
avea Rusia. Vrăjeli la deruta prostimii – nu de alta, dar frica de Rusia păzește bostănăria. Mai mult, CSAT a constatat că „un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial”
pe TikTok cu referire la CG, căruia nu i-au dat numele. Din nou,
vrăjeală ieftină. Mai precis, platforma video chinezească nu l-a marcat
pe CG drept candidat politic, „respectiv fără a-i cere obligația de a
marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare
atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă”, a precizat
Cotroceniul. De ce spun vrăjeală, pentru că – din nou genial – în
clipurile dlui CG, acesta explică clar și la obiect cum vede dânsul
rezolvarea problemelor acute ale țării, fără a face referiri la alegeri,
votare, etc… în consecință nu au caracter electoral,
cel puțin la prima vedere. Mai mult, marcajul cu pricina lipsește și de
pe unele din clipurile celorlalți candidați. De parcă toate astea n-ar
fi fost suficiente, un individ cu facies și nume hilar, un anume Toni
Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) a trimis o
sesizare către Parchet și Poliție, solicitând o anchetă privind
activitățile lui CG în campania electorală și posibile încălcări ale
legislației electorale. Mai precis, domnul cu pricina nu are somn pentru
că dl CG ar fi declarat la AEP zero contribuții la campania electorală
și zero cheltuieli de campanie. Și ce-i rău cu asta zic eu? Dacă nu i-a
luat de la stat, din banii mei adică, este foarte bine. De cele cca. 9
milioane de euro cheltuite de dna Elena Lasconi nu-i mai doare – că doar
sunt dați de proști ca mine – pentru prosperitatea democrației mai mult
decât originale în țărișoara noastră. Punct și de la capăt – toate
aceste manevre nu au făcut decât să-i crească popularitatea dlui CG. Cât
despre propunerile privind punerea în stare de alertă a Poliției,
Jandarmeriei, SRI, STS și alte servicii care mai de care mai secrete,
plus – să nu uităm, forțele armate terestre, aeriene și navale, dacă nu
și cele ale NATO, cu privire la posibila activitate antistatală a dlui
CG, îi vor lua mâneca de la vestă. Mai vedem noi în turul doi.
Simțind că le fuge pământul de sub picioare – dat fiindcă nu le va ieși
pasența (posibil ca ambasada SUA și nu numai să nu vadă cu ochi buni
manevrele ilegale și anticonstituționale ale puterii de la București)
toată mass-media plus televiziunile s-au mobilizat în vederea planului B
– susținerea necondiționată a dnei Lasconi. Femeia e disperată să
salveze partidul, care – dacă nu iese – va intra în colaps și
dispariție, cum au dispărut și altele. Și nu va ieși pentru că habar nu
are de politică, cultura politică a dânsei e subțire de tot – nu a știut
ce rol are Consiliul de Securitate și care sunt membrii permanenți ai
acestuia, e șleampătă – merge mai urât decât Coana Leana, are studii
superioare incerte – o cioclopedică „ecologică” cu plată din Deva, o
filială a fabricii de diplome moșite de răposatul Dolphi Drimer, despre
care am mai vorbit pe aici, habar nu are de istorie – a afirmat că la
prima întâlnire cu Putin îi va cere să dea tezaurul și să se care urgent
din Ucraina, conform CV-ului are cunoștințe de limbă engleză/franceză =
C2/B1, insuficient zic eu, per total – femeia se prezintă sub-mediocru,
nu are față de președinte, chiar dacă o fi fost bună ca primar al unui
oraș obosit – nici de asta nu sunt prea sigur. Mai vedem noi la
alegerile parlamentare, abia duminică seară vom vedea cum stăm. Soția,
care-l consideră pe dl. CG inamicul public nr. 1, (din motive feministe
și religioase, deopotrivă) mă avertizează că se va repeta situația din
2000, respectiv populația, de frica „extremismului”, se va mobiliza și
va vota răul cel mai mic. Numai că din 2000 în 2024 s-au schimbat multe,
oamenii nu mai sunt aceiași, pe mulți din tinerii de azi nu-i
interesează decât prezentul pentru că habar nu au de istorie, iar
mesajul dlui CG este la mare distanță de promisiunile tribunului din
2000. Omul vorbește calm și la obiect, spunând exact ce vrea românul să
audă, și mai ales – e pe gustul diasporei, chestie care nu-i de colea.
În fine, dar nu și în ultimul rând, dacă ar avea veto absolut din partea
organelor puterii de stat, SRI în primul rând, ar fi fost de multă
vreme terminat. Ar mai fi de luat în considerare și posibilele înscenări
la adresa acestuia, pentru a-l scoate din cursa prezidențială, care ar
fi prost văzute în cancelariile occidentale și mai ales la Washington,
cu atât mai mult cu cât dl. CG repetă pas cu pas modelul Trump. În fine,
suflu și în iaurt pentru că în România orice este posibil. PS. Azi, 29
nov. 2024, seara. Decizia CCR privind primul tur al alegerilor
prezidențiale a fost amânată pentru luni, 2 dec. 2024, în consecință,
rezultatul alegerilor parlamentare de duminică nu va fi afectat de
prezumtiva decizie. Pe net se discută deja despre scoaterea din cursa
prezidențială a lui CG, evident, în baza noilor documente pe care le va scoate SRI din joben. În stradă, tineri cu bannere – „Putin, jos labele de pe România!” Pe net se cere arestarea dlui CG. De ce nu reintroducerea pedepsei cu moartea și execuția acestuia în regim de urgență? Ce vremuri ticăloase trăim!
Măcar pe vremea comunismului eram ținuți în lesă prin teroarea
exercitată de Securitate, acum este infinit mai rău, pentru că suntem
ținuți în lesă prin manipularea exercitată de televiziuni. Nu numai
atât, dar ni se pune și botniță. Nu delirez! Un anume Popescu,
vicepreședinte ANCOM, sinecură de partid, cu un salariu de cel puțin
5.000€, a cerut să se interzică TikTok pe teritoriul României. Exact ca
în Coreea de Nord. Mai vedem duminică la vot. Rezultate preconizate de
mai mulți: UDMR ~6,5%, PNL max. 10%, SOS+AUR ~20%, USR ~20%, PSD max.
22%, restul, nu știu. Mă îndoiesc, dar vedem atunci. Personal, cred că
acest curent suveranist, impulsionat de ascensiunea spectaculoasă a dlui
CG, să mărească scorul SOS la ~10% și AUR la ~20%, care le va permite
să formeze un guvern împreună cu PSD, cu sau fără UDMR. Cred că ăsta e
și motivul pentru care atât PSD, cât și UDMR, nu și-au declarat
sprijinul pentru dna Lasconi, cel puțin pe moment. Iar, conform mai
multor analiști, Călin Georgescu nu mai poate fi oprit, în afară de
cazul în care CCR îl va elimina din cursă, exact ca pe dna Șoșoacă, în
urma unor documente „inedite” scoase în ultima clipă de SRI, cum că dl
CG este spion rus sau mai știu eu ce bazaconii. Până la urmă CCR nici nu
trebuie să se justifice, dat fiindcă este stat în stat, putând foarte
bine motiva prin „înalte rațiuni de stat”, lăsând combinatorica
teoriilor conspirației pe seama mass-media. Repet, în România de azi
orice e posibil. (Va urma.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu