joi, 1 septembrie 2016

SEMNEAZA AICI ACEASTA PETITIE Citeste si da mai departe ! CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI.

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI. Suntem cetateni ai Romaniei si vrem sa dispunem ca si popor de toate resursele naturale pe care le-am avut si acum nu le mai avem. Resursele naturale ale Romaniei: aur, argint, cupru, carbune, petrol, gaze, gaze din platform continentala a Marii Negre, etc...au fost instrainate in ultimii 25 de ani fara ca proprietarii lor de drept Cetatenii Romaniei sa fie intrebati daca sunt de acord! CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! CEREM REINTRODUCEREA IN CONSTITUTIA ROMANIEI A URMATORULUI ARTICOL Noul Articolul din Constitutia Romaniei - despre Proprietate va fi: (1) Statul ocroteste proprietatea (2) Proprietatea este publica sau privata. (3) Proprietatea publica, in intregul ei, apartine statului. Ea nu poate fi impartita si trecuta in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale. (4) Bogatiile de orice natura ale subsolului, padurile, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. (5) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. (6) Bunurile proprietate publica pot fi concesionate ori inchiriate unor privati sau date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice, in conditiile legii, numai in urma unui referendum national prin care cetatenii Romaniei sa aprobe acest lucru. (7) Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila. (8) Proprietatea publica a Romaniei va fi gestionata de Fondul National al Romaniei, fond suveran de stat. Conducerea Fondului National al Romaniei va fi aleasa, in conditiile legii, prin votul direct al cetatenilor. CEREM CA CEI CARE AU INSTRAINAT RESURSELE ROMANIEI IN ULTIMII 25 DE ANI FARA A INTREBA IN NICI UN FEL CETATENII ROMANIEI DACA SUNT DE ACORD CU ACEST LUCRU SA FIE TRASI LA RASPUNDERE SI JUDECATI PENTRU FAPTELE LOR. Daca si TU te-ai saturat ca altii sa profite de resursele naturale ale tarii noastre, in timp ce parintii si copiii nostri se zbat in saracie, alatura-te acestui demers si distribuie acest mesaj ! AVEM NEVOIE DE 500.000 DE SEMNATURI PENTRU A DEMARA O INITIATIAVA LEGISLATIVA IN ACEST SENS! SEMNEAZA AICI ACEASTA PETITIE Citeste si da mai departe ! Va Rugam sa indicati adrese de email corecte ca sa puteti fi contactati in momentul in care vom depune listele nominale cu persoanele si cu cele 500.000 de semnaturi ale lor, la Curtea Constitutionala, pentru a valida aceasta initiativa legislativa. CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu ! ___________________ Care este procesul prin care se revizuieste Constitutia? TITLUL VII Revizuirea Constituţiei Iniţiativa revizuirii ARTICOLUL 150 (1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. (2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. Procedura de revizuire ARTICOLUL 151 (1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. (2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. (3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Limitele revizuirii ARTICOLUL 152 (1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. (3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război. ___________________ Cum ne vom organiza Rugam ca fiecare semnatar sa si distribuie petitia la cat mai multe persoane. E necesar ca ea sa fie distribuita de fiecare la cel putin inca 10 pesoane. De aceea rugam ca fiecare semnatar sa si trimita petitia la cat mai multe persoane: parinti, frati, surori, rude, prieteni, vecini, colegi... Acest lucru e necesar pentru a avea o sansa sa crestem in numar. Cand o distribuiti, va rugam, cereti-le celor care sunt de acord sa o semneze, sa o distribuie la randul lor. Daca se vor strange cele 500.000 de semnaturi, vom trimite petitia tuturor institutiilor statului si tuturor parlamentarilor, si vom trece la faza redactarii listelor oficiale de semnaturi dupa formatul cerut de Curtea Constitutionala (vom notifica fiecarui semnatar sa completeze formularul tipizat cu detaliile necesare si-i vom indica unde anume trebuie sa-l trimita) Dupa ce vom redacta si vom centraliza listele finale cu semnaturi, le vom depune la Curtea Constitutionala in formatul cerut, pentru a declansa procedura de Modificare a Constitutiei. Desi numarul de semnaturi e urias, avem speranta ca vom reusi. Va multumim, Fluierul.ro

03/06/2015

marți, 30 august 2016

Daniel Befu . Mari firme de avocatură îndestulate din bani publici. Și cum a încercat Primăria lui Oprescu să ascundă cui a dat zeci de milioane pentru consultanță juridică

TOP 25 Mari firme de avocatură îndestulate din bani publici. Și cum a încercat Primăria lui Oprescu să ascundă cui a dat zeci de milioane pentru consultanță juridică

Daniel Befu

Aproape 150 de milioane de lei este suma plătită de autorități publice firmelor de avocatură, pentru diferite servicii, în perioada 01.07.2012 – 31.12.2015 (practic, în timpul Guvernelor Ponta), se arată într-un raport al Corpului de Control al primului ministru, publicat luna trecută. Din cele 147 de instituții care au avut încheiate asemenea contracte, 104 (aproximativ 70%) au în organigramă, ca salariați, juriști proprii. ”Campioana” instituțiilor publice care au apelat la servicii de avocatură – deși are 53 de juriști proprii – a fost Primăria Municipiului București, condusă în perioada cuprinsă în raport de Sorin Oprescu, care a plătit peste 50 de milioane de lei (o treime din suma din raport!) pentru asemenea servicii. Printre firmele de avocatură la care a apelat Oprescu s-a numărat și cea a lui Dan Șova. Pentru un onorariu de 100 de euro/oră, firma lui Șova a ”consiliat” Primăria lui Oprescu să cumpere chioșcuri de 40.000 de euro bucata (cât un apartament!).

Astfel e de înțeles de ce Primăria Municipiului București a refuzat să răspundă la întrebările Societății Academice din România (SAR), care a solicitat anul trecut numele firmelor de avocatură și sumele contractelor încheiate cu acestea. Tot luna trecută, instanțele de judecată au decis definitiv că aceste informații sunt de interes public, obligând Primăria București să răspundă întrebărilor SAR – detalii aici.

Raportul Corpului de Control al Guvernului Cioloș poate fi comparat și cu un document asemănător realizat de Corpul de Control al Guvernului Ponta, care a analizat perioada Guvernelor Boc și MRU. Analizând cele două documente, concluziile nu sunt deloc încurajatoare: Ordonanța de Urgență nr. 26/2012, care ar fi trebuit să reducă cheltuielile publice cu asemenea servicii, s-a dovedit a fi un eșec. Singurele lucruri care s-au schimbat sunt: 1) Topul instituțiilor publice care au apelat la serviciile de avocatură privată și 2) Topul firmelor de avocatură care au avut acces la aceste contracte publice.

Ce arată raportul Corpului de Control a Guvernului Cioloș

Corpul de Control al primului ministru a făcut o analiză privind achiziția de servicii juridice de către un număr de 304 entităti publice, dintre care 18 ministere, 160 societăți de stat și toate prefecturile, ISJ-urile și primăriile orașelor reședință de județ. S-a urmărit comportamentul acestor entități finanțate din banii publici, după 12.06.2012, data intrării în vigoare a OUG nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative. Această ordonanță de urgență prevede ca regulă de bază că dacă o instituție de stat are în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică, nu poate achiziționa servicii juridice de consultantă, de asistență și/sau de reprezentare. Excepții de la această regulă pot fi făcute doar în situații temeinic justificate, în care activitățile juridice necesare entităților publice nu pot fi asigurate de către personalul de specialitate juridică angajat.
Secretarul de stat Valentin Mircea a constatat că în perioada 01.07.2012 – 31.12.2015, 147 entităti publice (aproximativ jumătate din totalul entităților studiate) au avut încheiate contracte de asistentă, consiliere și reprezentare juridică cu diverse forme de exercitare a profesiei de avocat (cabinete individuale, cabinete asociate, societăti profesionale și societăti profesionale cu răspundere limitată), pentru care a fost plătită suma totală de 149.872.621,62 lei, cu TVA.
Din cele 147 de entităti publice, un număr de 104 (aproximativ 70% dintre acestea), dețineau în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică. Au fost solicitate informații cu privire la achiziția unor servicii juridice de la următoarele entități publice.

Topul firmelor de avocați abonate la contracte publice

Cele mai răsfățate au fost 25 de cabinete individuale de avocatură sau societăti profesionale de avocatură, care în perioada 01.07.2012 – 31.12.2015, au avut, fiecare în parte, încasări cumulate de peste 1.000.000 lei de la entităti publice. Corpul de Control al Premierului a realizat și un top al avocaților cel mai bine hrăniți cu bani publici:

Mocanu & Asociații S.C.A. (continuatoarea din 2015 a Boștină și Asociații – n. RC) – 16.345.463,00 lei;
Leaua & Asociații S.C.A. – 13.148.703,33 lei;
Freshfields Bruckhaus Deringer LLP – 8.886.182,58 lei;
Rațiu & Rațiu S.C.P. – 7.926.723,63 lei;
Sfîrâială & Asociații S.P.C.A. – 6.943.728,20 lei;
Cliza Claudia C.I. – 5.127.511,60 lei;
Mihai Ștefan C.I. – 3.996.307,22 lei;
Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen S.C.A. – 3.390.468,28 lei;
Filei Bar – Nir S.C.P.A. – 2.781.974,37 lei;
Bustea-Deheza & Asociații S.C.P.- 2.729.664,40 lei;
Mitu & Asociații S.C.A. – 2.650.436,49 lei;
S.C.P.A. Daghie & Asociații – 2.580.440,00 lei;
Societatea Deloitte Consultanță S.R.L., Mușat & Asociații S.P.A.R.L. și Systra S.A. – 2.503.991,05 lei;
Grigorescu, Ștefănică & Asociații S.P.A.R.L. – 2.398.346,00 lei;
S.C.P.A. Cosma & Asociații – 2.094.818,60 lei;
Pricop & Banu S.C.A. – 2.068.451,84 lei;
Dănilă, Petre & Asociații S.C.A. – 1.883.124,21 lei;
S.C.P.A. Oancea & Asociații – 1.817.531,04 lei;
Țucă, Zbârcea & Asociații S.C.A. – 1.742.039,77 lei;
Popovici Nuțu Stoica & Asociații S.C.A. – 1.383.854,26 lei;
Boștină & Asociații S.P.R.L. – 1.239.731,94 lei;
Vlănțoiu & Asociații S.P.R.L. – 1.107.284,42 lei;
Consorțiul Lalive Avocats și Leaua & Asociații S.C.A. – 1.104.547,02 lei;
Cobuz si Asociații S.C.P.A.- 1.076.896,83 lei;
Oglinda Nemeș Voicu S.C.P.A. – 1.052.966,59 lei.

Topul instituțiilor publice care au plătit servicii externe de avocatură (între 1 iulie 2012 și 31 decembrie 2015)

Notă: Au fost luate în calcul doar entitățile de stat care au efectuat plăți cumulate de peste 1.000.000 lei (TVA inclusă) pentru servicii juridice:

Primăria Municipiului București – 50.446.297,11 lei;
Ministerul Finanțelor Publice – 18.315.403,71 lei;
Ministerul Tineretului și Sportului – 6.943.728,2 lei;
Primăria Municipiului Galați – 6.492.789,64 lei;
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 6.398.862,21 lei;
Ministerul Fondurilor Europene – 5.854.090,26 lei;
Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor – 4.163.173,13 lei;
Primăria Municipiului Constanța – 3.548.358,66 lei;
Ministerul Transporturilor – 2.503.991,05 lei;
Biroul de Turism pentru Tineret – 1.962.396,76 lei;
Compania Națională Poșta Română S.A. – 1.900.866,16 lei;
Opera Națională București – 1.668.356,26 lei;
Spitalul Universitar de Urgență București – 1.310.076,28 lei;
Societatea “Opcom” S.A. – 1.306.122,36 lei.

Singurele instituții fără personal juridic propriu din această listă sunt Spitalul Universitar de Urgență București și societatea “Opcom” S.A..

PMB deși a avut în structura organizatorică 53 de consilieri juridici, a plătit 50.446.297,11 lei pentru servicii juridice de la privați

Excesele conducerii PMB sunt cunoscute, cel mai mediatizat caz fiind al avocatului politician Dănuț Șova, care primea 100 euro/oră pentru servicii de consultanță juridică acordate Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) în perioada cât primar a fost Sorin Oprescu, fostul coleg de partid al lui Șova. Rodul complexei consultanțe a fost achiziția de către ALPAB a unor chioșcuri care costă cât un apartament: 40.000 euro bucata, semn ca Dan Șova e un om al gusturilor fine.
Pentru a înțelege gradul de risipă a banului public de către PMB, reprezentanții Corpului de Control au comparat suma plătită avocaților de administrația Oprescu, cu cea plătită de Ministerul Finanțelor, care în același interval studiat, de 3 ani și jumătate, a făcut plăți cumulate de 18.315.403,71 lei, adică aproape de 3 ori mai mici decât primăria lui Oprescu. MFP beneficiază însă de ”înțelegere” din partea inspectorilor de control ai Guvernului, justificarea fiind că ministerul a trebuit să asigure reprezentarea statului român în litigii internaționale, care au privit valori mari, spețe în care a fost necesară tocmirea unor firme de avocatură internaționale cu notorietate.
Corpul de Control a realizat și un top 5 al instituțiilor publice care au efectuat plăți pentru servicii juridice achiziționate fără aprobările prevăzute de lege, însă sumele sunt mici:

Primăria Municipiului Buzău, cu 44.169 lei
Primăria Municipiului Focșani, cu 11.200 lei,
Agenția Națională pentru Protecția Mediului, cu 17.020 lei,
Agenția Națională pentru Locuințe, cu 8.837 lei,
Societatea „Radioactiv Mineral” S.A. Măgurele, cu 3.000 lei.

Din mini-clasamentul de mai sus constatăm că de fapt banii publici au fost alocați în mare parte ”sub protecția legii” care ar fi trebuit să pună stăvilar ”consultanței juridice private”.

România lui Ponta a economisit 40.000 euro față de România lui Boc+MRU. Sau nu?

Actualul raport al Corpului de Control al Primului-Ministru, reflectă o conservare, de facto, a comportamentului reliefat și de către raportarea anterioară, realizată de Guvernul Ponta, imediat după instalarea la Palatul Victoria. La acel moment a fost studiat comportamentul financiar în materie de consultanță juridică a 264 de entități publice, pentru intervalul de 3 ani și 5 luni cuprins între 01.01.2009 și 31.05.2012. La acel moment suma totală plătită a fost de 150.044.846,14 lei. Adică România, sub Ponta, a plătit cu 172.225 lei mai puțin (aproximativ 40.000 euro) decât România lui Boc și MRU. La prima vedere cele două rapoarte nu pot fi comparate, deoarece Corpul de Control al lui Victor Ponta, spre deosebire de Corpul de Control al lui Dacian Cioloș a analizat activitatea a doar 264 instituții publice, față de 309. În realitate însă, numărul instituțiilor scanate a fost ”umflat oarecum artificial” prin înglobarea Inspectoratelor Școlare Județene (42 la număr), ale căror sume plătite pentru consultanță juridică au grad redus de relevanță (aici) si (aici). Însă dincolo de detalii, cifrele de mai sus reliefează că de fapt OUG-ul care trebuia să păzească instituțiile de stat de scurgerea de bani spre servicii avocațiale este un eșec.
În guvernările PDL (partid fuzionat acum cu PNL) entitățile statului care au cheltuit cei mai mulți bani publici cu servicii private de avocatură sunt:

Compania Națională Loteria Română S.A. – 20.630.477,60 lei;
Electrica S.A. – 14.555.248,90 lei lei;
Hidroelectrica S.A. – 11.548.613,00 lei;
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – 11.294.165,39 lei;
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – CNADNR – 5.909.317,16 lei;
S.C. Metrorex S.A. – 5.244.781,43 lei;
S.C. Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM S.A. – 4.917.660,86 lei;
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – 4.895.708,39 lei;
Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A. – 4.375.214.77 lei;
S.C. Oltchim S.A. – 4.140.551,12 lei;
Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti S.A. – 2.909.635,32 lei;
S.C. Electrica Serv S.A. – 2.688.592,64 lei;
S.C. Termoelectrica S.A. – 2.684.451,42 lei;
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă – 2.459.214 lei;
Administraţia Naţională Apele Române – 2.280.021,19 lei;
S.C. Oil Terminal S.A. – 2.039.449,17 lei;
Compania Naţională ‘Poşta Română’ S.A. – 1.992.829,25 lei;
Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA – 1.982.840,45 lei;
Regia Naţioală a Pădurilor – ROMSILVA – cumulat pentru direcţiile silvice judeţene – 1.731.517,00 lei;
Societatea Naţională a Sării S.A. – 1.605.612,28 lei;
Administraţia Fluvială a Dunării de Jos R.A. Galaţi – 1.566.291,83 lei;
Garda Naţională de Mediu – 1.473.870,10 lei;
Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat – R.A.P.P.S. – 1.412.847,25 lei;
Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral – 1.228.745,53 lei;
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. – 1.184.562,29 lei;
Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. – 1.132.343,83 lei.

În listă apar instituții de stat recunoscute pentru perseverența lor pe termen lung în astfel de comportamente. Cităm doar două instituții din lista de mai sus, reprezentative pentru numele importante de politicieni de calibru antamați ca avocați:

RAAPPS, care în 2003-2004 a hrănit din banii săi contul Elenei Udrea cu peste 2 miliarde de lei. Ulterior, în 2008, fiind lansată deja pe o traiectorie ascendentă în politica mare, Udrea a decis să se debarașeze ”simbolic” de această tinichea, returnând banii câștigați cinstit din prestațiile sale avocațiale pentru RAAPPS. Nu știm cât a reușit, dat fiind că RAAPPS-ul a fost o bună perioadă în sfera de influență a lui Dorin Cocoș, începând din Guvernarea Năstase până în Guvernarea Boc.
AVAS, care în trecut a alimentat contul avocatei Alina Gorghiu. Din cele 36 de contracte încheiate de AVAS în perioada 01.11.2007-01.03.2009, 11 au fost câștigate de casa de avocatură a Alinei Gorghiu și 6 de casa de avocatură a lui Dănuț Șova.

Care sunt cei mai de anduranță prestatori de servicii avocațiale către statul român

Comparând cele două analize, cea efectuată de Corpul de Control al Premierului Dacian Cioloș și cea a Corpului de Control din mandatul lui Victor Ponta ca prim ministru, constatăm o serie de permutări în clasament, semn că schimbarea ”lupului” n-a schimbat și năravul, ci doar beneficiarii lui. Mai jos prezentăm topul avocaților și caselor de avocatură cu încasări cumulate de peste 1 milion lei de la entități publice în intervalul 01.01.2009-31.05.2012:

Raţiu & Raţiu S.C.P. – 26.550.965,31 lei (locul 4);
Boştină & Asociaţii S.P.R.L. – 10.877.010,33 lei (locul 21, dar și locul 1 prin firma continuatoare Mocanu & Asociații);
Stoica & Asociaţii S.C.P. – 10.665.490,10 lei (exit);
Eduard Făgărăşanu C.I. – 6.431.451,00 lei (exit);
CMS Camelei Mc Kenna S.C.P. – 5.927.692,91 lei (exit);
Societatea profesională ‘Centrul de Consultanță în Afaceri’ S.R.L. – 5.140.861,54 lei (exit);
Țucă, Zbârcea & Asociații S.C.P. – 4.810.359,41 lei (locul 19);
Mircea Andrei şi Asociaţii S.C.P. – 4.683.747,14 lei (exit);
Leaua şi Asociaţii S.C.P. – 3.693.678,13 lei (locul 2);
Enescu, Panait, Pop & Asociaţii S.C.P. – 3.265.507,10 lei (exit);
Muşat şi Asociaţii S.P.R.L. – 2.928.693,57 lei (locul 13 în noul clasament, dar în tandem);
Corbett & Co International Construction Lawyers Ltd – 2.356.732,11 lei (exit);
Șova şi Asociații S.C.P. – 2.216.183,51 lei (exit, pe motiv de numire a lui Șova ca ministru, în top a intrat însă, pe locul 8, firma mamei lui Șova);
Ion Todan C.I. – 1.936.931,58 lei (exit);
A.C. Pop C.I. – 1.884.739,58 lei (exit);
Clyde & Co LLP – Londra – 1.738.745,37 lei (exit);
Magda Budes C.I. – 1.632.240,00 lei (exit);
Vilau & Mitel S.C.P. – 1.353.601,65 lei (exit);
Lucia Muşat C.I. – 1.339.717,20 lei (exit);
Freshfields Bruckhaus Deringer LLP – 1.256.927,00 lei (locul 3);
Muşetescu, Stănculescu şi Asociaţii S.C.P şi Arthur Muşetescu C.I. -1.192.051,00 lei (exit);
Pavel & Asociaţii S.C.P. – 1.155.712,23 lei (exit);
Mihaela Vrany C.I. – 1.059.493,60 lei (exit)

Constatăm că pe poziția 2 (medalia de argint) în topul sumelor primite de la stat în guvernările Boc și MRU, se regăsește casă de avocatură Boștină și Asociații. Urmare a activității intense a DNA din ultima perioadă, acum știm ca Doru Boștină în loc să apere statul român, a fost mai degrabă un favorizat politic din categoria grea, fiind implicat în mai multe scheme infracționale, de la intermediar pentru mită în Dosarul Microsoft, până la evaziune fiscală. În urma scandalurilor în care a fost implicat, Doru Boștină s-a retras din firmă, iar din vara lui 2015, la adresa Boștină & Asociații, retrasă de pe piață, a continuat să funcționeze Mocanu & Asociații (cu Laura Mocanu, fost partener asociat la Boștină și cu alți avocați de la Boștină în structură – vezi aici)
Pe locul 13 în clasament vedem casa de avocatură Șova și Asociații. Ulterior tot DNA-ul ne-a făcut un portret foarte pitoresc al hărniciei avocațiale a lui Dănuț Șova, începând cu complexurile energetice, până la parcurile bucureștene. Dincolo de partea amuzantă, aceste două exemple (care însumează 8% din suma totală pe intervalul studiat) reflectă de fapt un stat captiv rețelelor de devalizare a banilor publici, inclusiv prin ”metoda avocatul”. Pe lângă Boștină și Șova, în listă găsim și avocați politicieni, cum e cazul milionarului Mircea Andrei care și-a primit porția de contracte avocațiale cu statul pe vremea când PDL (partidul pe care-l reprezenta în Senatul României) era la Guvernare.
Un indicator al modului bizar în care e organizată piața serviciilor avocațiale private prestate statului român este numărul mare de ”prospături” care intră în topul încasărilor odată cu fiecare nou ciclu politic. E puțin probabil ca 73,9% din casele de avocatură, care au încasat sume uriașe de bani de la statul român în intervalul 2009-2012, să-și fi pierdut brusc apetitul pentru banul public în intervalul 2012-2015. E mai degrabă vorba de modificarea ”parametrilor de acces” al unor case de avocatură în detrimentul altora, la semnarea de contracte cu statul, odată cu schimbarea de regim politic.
***

CITEȘTE AICI cum a câștigat SAR procesul cu Primăria București referitor la obligația acestei instituții publice de a face cunoscut numele caselor de avocatură cu care a încheiat contracte și a sumelor acestor contracte.

Recomandări

6 thoughts on “TOP 25 Mari firme de avocatură îndestulate din bani publici. Și cum a încercat Primăria lui Oprescu să ascundă cui a dat zeci de milioane pentru consultanță juridică”

Danbrudariu 09.05 2016 at 10:57

Marile birouri de avocati sunt o plaga. Prin acestea se schimba rolul avocaturii. Din sacerdotiu devine fabrica de bani. Trebue schimbata legea, Barourile trebue sa aiba obligatia de a supraveghea “ce se inta
Frumos, frumos. Am stabilit cine si ce a facut. Dar, daca exista culpabilitate de ce nu sunt trasi la raspundere si sa restitue sumele cu care au incarcat institutiile de stat ? De ex. Oprescu, Mazare etc.
Interesant. Toate marile contracte dintre Statul Roman si marile companii straine sunt intitdeauna defavorabile Statului (competenta litigioasa in strainatate desi contractul prinveste solul Romaniei, nici o clauza serioasa de despagubire daca strainul nu executa contractul, unde sunt garantiile cerute firmei straine ? etc. Exemple EADS, Microsoft, Electr. oltenia, Bectel -ce cauta in Romania sau e pretul intrarii in NATO ? caci nu a facut nimic-dar toti cer daune de la Romania. Eu nu cred ca e o simpla ignoranta a consilierilor care semnau pt. Romania. Ce credeti ?

Reply ↓
Pingback: Primăria București, prinsă cu minciuna. Succes în instanţă pentru SAR. Cum au încercat subordonații lui Oprescu să ascundă cheltuirea a zeci de milioane de lei | România curată
Catalin 10.05 2016 at 07:17

Interesante listele cu companii si institutii, parca ar fi o radiografie a sferelor de influenta.

Reply ↓
Pingback: Firmele de avocatură care „se hrănesc” cu bani publici. Instituţiile statului au plătit peste 150 milioane de lei deşi multe aveau jurişti proprii – ȘTIRI ZILNIC
Pingback: Uniunea Ziariştilor Profesionişti » LISTA marilor firme de avocatură, beneficiare ale ”generosului” sistem public
Romeo 14.07 2016 at 08:26

Ceea ce a facut acest nemernic, aceasta otreapa din tata securist, merita sute de ani de temnita. A turnat “ulei peste carne grasa” cum se spune pe la noi, in timp ce probabil refuza ajutoare sociale la familii intr-adevar nevoiase sau… Cu cele sute de milioane putea sa reabiliteze cladiri istorice, sau… Si are tupeul sa apara in public afirmand ca este nevinovat desi a fost prins cu mana in sertar (sub perna).

Reply ↓

Editoriale

Stiri

Abonare newsletter ARC

Marius Diaconescu. Cine este James Pettit, ambasadorul american la Chișinău care a îngropat Unirea Basarabiei cu România în 28 August 2016?

Cine este James Pettit, ambasadorul american la Chișinău care a îngropat Unirea Basarabiei cu România în 28 August 2016?

Sursa : http://www.romaniacurata.ro/cine-este-james-pettit-ambasadorul-american-la-chisinau-care-a-ingropat-unirea-basarabiei-cu-romania-in-28-august-2016/

Marius Diaconescu

James Pettit, ambasadorul SUA la Chișinău, cu ocazia aniversării declarării independenței Republicii Moldova, a declarat pentru un post de televiziune din Moldova că:

“Moldova nu este România”

“Moldova îşi are propria ei istorie”

“Alăturarea de România nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune în Republica Moldova”

“Este important ca moldovenii să se recunoască a fi moldoveni, o naţiune aparte”!

Consecințele acestei declarații ale ambasadorului american sunt apocaliptice:

Este îngropat proiectul Unirii Basarabiei cu România, deoarece aceste declarații vor fi percepute ca decizie fermă a SUA împotriva Unirii Republicii Moldova cu România!
Politicienii români, oricum lași în privința Unirii, vor avea un argument puternic împotriva unioniștilor: americanii nu acceptă Unirea, deci ea nu se poate face!
Moldovenii antiunioniști vor susține că SUA nu acceptă Unirea și sunt de acord ca Moldova să fie în sfera de influență a Rusiei!
Moldova va fi tratată ca un stat tampon între NATO și Rusia!
Se va declanșa o propagandă antiamericană în România din cauza acestei declarații iresponsabile!

Cine este James Pettit, ambasadorul SUA la Chișinău?

În 1978 a absolvit Universitatea de Stat din Iowa, cu specializare în Studii internaționale și în limba rusă.

Între 1983 și 1986 a fost funcționar la ambasada SUA de la Moscova, unde a ocupat poziția de ”general services officer” și ”political officer”.

Între 19912 și 1994 a revenit la ambasada SUA din Moscova pe poziția de consul general adjunct.

Între 1995 și 1997 a fost directorul Centrului din Washington al Programului pentru refugiații sovietici.

Între 2003 și 2007 a revenit la Moscova, în calitate de consul general al ambasadei SUA.

Între 2007 și 2019 a fost adjunctul misiunii americane în Ucraina, la Kiev.

În 22 Mai 2014 a fost numit ambasador al SUA în Republica Moldova de către președintele american, prezentându-și scrisorile de acreditare la Președintele Republicii Moldova în 30 Inauarie 2015.

Deci James Pettit este diplomat cu experiență în Rusia încă din perioda sovietică, cu relații puternice în mediul politic și de afaceri rus.

În Raportul pentru Senatul american, care l-a validat în misiunea din Moldova, este apreciată experiența sa în Rusia încă din perioada sovietică, cunoașterea problemelor din regiune și aptitudinile sale de limbă rusă: ”With three previous tours in Moscow, and as Deputy Chief of Mission in Kyiv, Mr. Pettit has served a third of his career in the former Soviet Union, gaining high respect for his depth of regional knowledge, experience and outstanding Russian language skills. Known as a superior leader and expert manager with a strong background in the interagency process, he will bring key skills to the task of furthering bilateral relations with the Government of Moldova, a key U.S. partner in Eastern Europe.”

Într-adevăr, Moldova este un partener important al SUA în Europe de Est, după cum a dovedit acest diplomat al rușilor de la ambasada SUA la Chișinău: pentru SUA, conform declarațiilor acestui ambasador, Moldova nu are dreptul să se unească cu România, Moldova are altă istorie decât cea a României, moldovenii sunt alt popor decât poporul român, limba moldovenească este altceva decât limba română etc.

Ambasadorul SUA la Chișinău servește interesele Rusiei și lovește în interesul național al României, aliat strategic al SUA.

Declarațiile ambasadorului SUA la Chișinău pun la îndoială sinceritatea și eficiența Parteneriatului strategic dintre SUA și România.

James Pettit, diplomat american care servește la Chișinău interesele Rusiei în dauna României, tocmai a lansat propaganda antiamericană în România.

Declarația lui James Pettit, ambasadorul SUA la Chișinău, despre unirea României cu Basarabia a dat naștere unui val de nemulțimiri în rândul românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Declarația lui James Pettit, ambasadorul SUA la Chișinău, despre unirea României cu Basarabia a dat naștere unui val de nemulțimiri în rândul românilor de pe cele două maluri ale Prutului.
Un detaliu important remarcat de către Vlad Cubreacov: ambasadorul a evitat pe întreg parcursul interviului acordat Moldova1 (cu o singură excepție) folosirea denumirii oficiale și corecte a statului de acreditare, Republica Moldova, înlocuind-o deliberat și exclusiv cu termenul istoric și geografic de Moldova, a cărei parte esențială, cu cele trei capitale istorice (Baia, Suceava și Iași), se află în cadrul României. De asemenea, pe panoul de fundal, din sediul ambasadei SUA în Republica Moldova, denumirea corectă și oficială a statului, cea de Republica Moldova, este substituită cu termenul istoric și geografic de Moldova.
Fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Vlad Cubreacov i-a transmis un mesaj ambasadorului american pe care îl publicăm în întregime.
"Excelență,
Ați declarat textual, într-un interviu acordat recent (26 august 2016) postului public de televiziune, că: „Moldova trebuie să rămână un stat suveran și independent în cadrul unor granițe sigure. Alăturarea României de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică și nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici în Moldova. Ceea ce va face lucrurile mai bune aici în Moldova este cooperarea dintre clasa politică și oamenii din Moldova pentru ca ei toți să contribuie la realizarea unei țări mai bune pentru moldoveni. Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocări, printre care este faptul că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite și desigur, mai este și problema transnistreană, care nici măcar nu este sub controlul guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special în cadrul R. Moldova”. Totodată, i-ați îndemnat pe cetățenii Republicii Moldova ”să se recunoască pe ei înșiși ca moldoveni, ca o naționalitate aparte”.
Am dori să considerăm că prin această declarație ați exprimat puncte de vedere strict personale, nu unele oficiale ale guvernului Statelor Unite ale Americii.
Declarația dumneavoastră abordează subiecte delicate, de mare sensibilitate culturală, istorică și politică pentru noi.
În opinia noastră aceste puncte de vedere sunt greșite, contrare evidențelor și adevărului.
În plus, considerăm asemenea puncte de vedere, exprimate fără acuratețea necesară, contrare intereselor Statelor Unite ale Americii în regiune. Ele sunt contrare și literei și spiritului Declarației de independență a Republicii Moldova, pe care, indiscutabil, le cunoașteți.
De asemenea, prin extrapolare, considerăm că, lansând declarația publică citată mai sus, ați reușit să aduceți atingere, prin ricoșeu, și intereselor legitime de unitate teritorială și suveranitate ale celor doi buni vecini ai Republicii Moldova – Ucraina și România.
Federația Rusă a anexat Crimeea și ocupă teritorii vaste din estul Ucrainei prevalându-se tocmai de comunitatea istorică, etnolingvistică și culturală cu minoritarii ruși din aceste regiuni ale statului vecin. Comunitatea de limbă, cultură și istorie, de una singură, nu poate fi suficientă pentru dezmembrarea statelor și anexiunea lor teritorială, chiar dacă ea este fundamentală în cazul refacerii unității distruse a unor popoare multistatale, cum este și poporul român în ziua de astăzi, dacă modul de realizare a acestei unități este conform dreptului international și expresie a voinței populare, formulate într-un cadru liber și autentic democratic.
Folosind termenii istorici și geografici de ”Moldova” și ”moldoveni” și afirmând univoc că ”Moldova nu este România”, fără precizarea obligatorie că ar fi vorba despre ”Republica Moldova” și ”cetățenii Republicii Moldova”, dumneavoastră admiteți teoretic o posibilă dezmembrare a României, prin extragerea Moldovei istorice de vest din ansamblul statului român. Moldova, în sensul deplin, istoric și geografic, al termenului, este cu mult mai mare decât noul stat post-sovietic Republica Moldova, iar confuzia pe care ați admis-o voit într-o declarație publică sugerează o posibilă suprapunere a Republicii Moldova cu întreaga Moldovă istorică și geografică. Spre deosebire de noul stat post-sovietic Republica Moldova, România este succesor istoric și juridic direct al Principatului Moldova. România este un stat membru NATO și un aliat strategic al SUA în regiune, iar termenul ”Moldova” și infranimul românesc ”moldoveni” fac parte inseparabilă din patrimoniul istoric și cultural al României și al poporului român astăzi bistatal. După cum și termenul ”român” face parte inseparabilă din patrimoniul istoric și cultural al Republicii Moldova. Denumirea corectă și oficială a statului în care sunteți acreditat începe cu litera R, nu cu litera M. Așa spune Declarația noastră de independență, așa spune Constituția și legislația noastră, așa este înregistrat statul la ONU. Moldova și Republica Moldova nu sunt unul și același lucru, iar confundarea lor voită ori, poate, dintr-o vinovată neglijență, generează întemeiat percepții și temeri pe care, suntem convinși, Statele Unite ale Americii nu și le doresc.
Declarația dumneavoastră a scandalizat opinia publică locală, scoțând la iveală o ciudată raliere la punctele de vedere ale Federației Ruse, care, încălcând norme elementare de morală, de corectitudine politică și de drept international, sfidează istoria tragică a Basarabiei și ne sugerează că istoria acestor oameni și a pământurilor noastre de la răsărit de Prut și-ar avea punctul zero la 27 august 1991, că tot ce a fost înainte nu ar fi existat sau nu contează din perspectiva viitorului. Declarația de independență a Republicii Moldova vă contrazice însă. Sperăm că nu vă supărați dacă vom preciza că acest document fundamental trebuie citit sau recitit cu atenție și respectat.
Comunitatea de istorie, de limbă, de etnie, de cultură și de spiritualitate a României și Republicii Moldova sunt realități indiscutabile pentru orice inteligență onestă de la noi sau de oriunde.
Nu există, așa cum ați sugerat în declarația dumneavoastră publică, un Mihai Eminescu doar al Republicii Moldova, nu există un Ștefan cel Mare doar al Republicii Moldova, nu există un George Enescu doar al Republicii Moldova, nu există un mitropolit Dosoftei, un mitropolit Varlaam, un Dimitrie Cantemir, un Bogdan Petriceicu Hașdeu, un Alexandru Ioan Cuza, o Regină Maria, un Grigore Vieru, un Eugen Doga doar ai Republicii Moldova, nu există o limbă, o istorie și o cultură română doar ale Republicii Moldova, separate de România, aliatul strategic al SUA.
Apropo de istorie și de uniri. Aici analogiile se impun și vă rugăm să ne permiteți câteva considerații pornind tocmai de la precedentele americane.
SUA îi datorează unei mari personalități de origine română, strălucitul general George Pomuț, consul general al SUA la Sankt Petersburg, cumpărarea peninsulei Alaska, care nu era deloc americană și care nu avea absolut niciun fel de comunitate de limbă, istorie sau cultură cu americanii la momentul achiziționării ei. Nu credem că vom comite o impietate dacă vom opina că înainte ca vreun diplomat american să se pronunțe asupra comunității de limbă, istorie, etnie, cultură și spiritualitate a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, ar fi fost de așteptat ca măcar unul dintre ei, măcar o singură dată, să depună, cu recunoștință, măcar o singură floare pe mormântul românului american George Pomuț, mormânt care zace în paragină în cimitirul Smolenski din fosta capitală nordică a imperiului țarist.
Cât despre unirea Statului Hawaii cu Statele Unite ale Americii, în august 1959, sub aspectul istoriei, limbii sau culturii comune a hawaiezilor cu americanii, nici nu mai are rost să vorbim. Cu toate acestea, credem că dumneavoastră nu ați dezagrea unirea Statului Hawaii cu SUA ca fapt împlinit și corect.
Prezentul și viitorul Republicii Moldova trebuie să-l decidă, fără amestec din afară, poporul ei, constituit în proporție de peste 80% de etnici români și de reprezentanți ai unor diverse minorități (ucraineni, găgăuzi, bulgari etc.) încă supuse unor procese de rusificare, prin instituțiile statului, inclusiv sau în primul rând prin școală, fără ca acest fapt inacceptabil să fi trezit vreodată vreo luare de atitudine din partea dumneavoastră. Republica Moldova este, ca și toate celelalte state post-sovietice, cu excepția Federației Ruse, un stat național, având o singură etnie fondatoare, nu mai multe. Faptul că societatea din Republica Moldova este multiculturală, asemenea tuturor societăților moderne fără excepție, și cuprinde și reprezentanți ai altor etnii conlocuitoare nu face din Republica Moldova un stat multietnic sau multinațional.
Publicul căruia v-ați adresat este reprezentat în proporție covârșitoare de foști cetățeni ai României și urmași ai acestora și cuprinde astăzi circa 1 milion de cetățeni maturi ai Republicii Moldova care, indiferent de originea lor etnică, și-au restabilit cetățenia română, iar alte circa 800 de mii de cereri de restabilire a cetățeniei române se află în examinare. A le sugera astăzi, în calitate oficială, foștilor cetățeni români și urmașilor acestora, indiferent dacă și-au restabilit deja cetățenia română sau abia urmează să o facă, ”să se recunoască pe ei înșiși ca moldoveni, ca o naționalitate aparte” amintește pagini triste, tragice chiar, din perioada ocupației sovietice a Basarabiei, când etnonimul Român și infranimul românesc Moldovean erau prezentați ca opozabili și adversativi, nu complementari. Ideea de ”naționalitate moldoveană aparte” a servit drept eșafodaj ideologic pentru anexiunea stalinistă a Basarabiei în 1940, urmare a înțelegerilor secrete sovieto-germane, dar și pentru etnocidul identitar și cultural de după această anexiune invocată expres în textul Declarației de independență a Republicii Moldova. Excelență, ne permitem să observăm că în actualul amplu război hibrid desfășurat de Moscova contra Republicii Moldova, cu o importantă componentă identitară, cu mize geopolitice și geoculturale, a vorbi oficial despre ”moldoveni ca o naționalitate aparte” consună perfect cu teoria de sorginte stalinistă despre ”națiunea, limba, istoria și cultura moldoveană diferită de cea română”. Și asta în condițiile în care Republica Moldova și România vorbesc despre ”spațiul cultural, lingvistic și spiritual comun” al celor două state ale noastre.
Ați invocat ”problema transnistreană, care nici măcar nu este sub controlul guvernului central, dar care are nevoie de un statut special”. Această afirmație nu respectă adevărul complet. În realitate, un număr de 71 de primării din stânga Nistrului, dintre care majoritatea cu populație etnic românească, se află sub ocupația trupelor militare și serviciilor secrete ale Federației Ruse, asemenea Crimeii și regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Dumneavoastră vorbiți despre faptul că partea de dincolo de Nistru, precum și o parte din trunchiul basarabean al Republicii Moldova, aflată sub control efectiv și ocupație militară rusă, ”are nevoie de un statut special”, fără să precizați că este vorba despre două teritorii ale Republicii Moldova ocupate militar de o putere străină și că un eventual statut special li s-ar putea acorda unor localități de dincolo de Nistru doar după încetarea ocupației, nu înainte și nici condiționat, cum lăsați să se înțeleagă. Felul în care ați pus dumneavoastră problema se situează în afara legii sau deasupra ei, răsturnându-i sensul și consecutivitățile pe care le stabilește, ca și cum Federația Rusă și-ar fi retras deja trupele, arsenalele militare și serviciile secrete din Republica Moldova sau ca și cum acest fapt nu ar mai fi necesar din punctul dumneavoastră de vedere.
Republica Moldova a stabilit prin Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului (Transnistria) nr. 173-XVI din 22 iulie 2005 și prin hotărâri de parlament, votate unanim, criteriile și ordinea pentru eventuale statute special acordate unor (nu tuturor) localități din stânga Nistrului (nu și celor din dreapta Nistrului ocupate militar de Federația Rusă).
Legea din 22 iulie 2005, prin alineatul 2 al articolului său 1, prevede consecutivitatea pașilor procesului de reglementare a diferendului moldo-rus din Transnistria: „(2) După îndeplinirea condițiilor privind demilitarizarea, stipulate în Hotărârea Parlamentului nr. 117-XVI din 10 iunie 2005, în special a celor referitoare la onorarea de către Federația Rusă a obligațiilor asumate la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999) privind evacuarea integrală, urgentă și transparentă a trupelor și armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, și după formarea, în Transnistria, a unui sistem al puterii alese în mod democratic, procesul de negocieri se desfășoară pentru elaborarea în comun și adoptarea Legii organice a Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei”. Orice discuție despre un statut special atât timp cât Federația Rusă nu și-a evacuat integral trupele și armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova este susceptibilă de tentativă de amestec extern și presiune asupra statului nostru. Este cazul să amintim și că Legea din 22 iulie 2005 prevede că localitățile din stânga Nistrului, ai căror locuitori vor decide în libertate să nu facă parte din autonomia transnistreană, nu vor face parte din ea. Alineatul 3 al articolului 3 al legii stipulează că: ”Pot intra în componența Transnistriei sau ieși din componența ei localitățile din stînga Nistrului în baza referendumurilor locale organizate în conformitate cu legislația Republicii Moldova”. Ca și în cazul acordării unui statut special autonomiei găgăuze, după cum vă este bine cunoscut, urmare a referendumurilor locale, zeci de localități au decis în libertate să nu facă parte din respectiva autonomie, chiar dacă proiecte inițiale, inspirate din afara Republicii Moldova, prevedeau includerea lor.
Sperăm că faptul că ați evitat să invocați cu prioritate în declarația dumneavoastră publică aceste aspecte fundamentale nu înseamnă că guvernul Statelor Unite ale Americii s-ar fi alăturat presiunilor exercitate tot mai intens asupra Chișinăului de către Moscova și Berlin în sensul anulării Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului (Transnistria) nr. 173-XVI din 22 iulie 2005 și a celor două hotărâri de parlament conexe.
Domnule ambasador James Pettit, vă rugăm să observați că Declarația de independență a Republicii Moldova statuează univoc: ”Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”.
Fiți de acord, Excelență, că ideea unirii Republicii Moldova cu România este o idee care are dreptul la existență în spațiul public și politic al Republicii Moldova. Observăm cu toții că ea câștigă tot mai mult teren, în special printre tineri, direct proporțional cu gradul de desovietizare a societății și a mentalităților. Sper că veți fi de asemenea de acord că prerogativa exclusivă de a decide în acest sens aparține populației Republicii Moldova, într-un cadru autentic democratic, nu diplomaților străini acreditați la Chișinău.
Formulând aceste considerații, în termeni de corectitudine și bunăvoință, exprimăm convingerea că nu am adus niciun fel de atingere bunelor relații strategice de parteneriat dintre Republica Moldova și SUA sau dintre România și SUA. Sperăm de asemenea că reacția noastră firească față de declarația dumneavoastră publică va fi înțeleasă corect.
Vă rugăm, Excelență, să primiți asigurarea cuvenitului respect.
Vlad Cubreacov,
Președinte al Asociației ”Răsăritul Românesc” din Republica Moldova", se arată în scrisoarea deschisă.

luni, 29 august 2016

Teme discutate la ediția 2016 a Universității de vară de la Izvoru Mureșului

Necesitatea definitivării politicilor publice în relaţia statului român cu comunităţile româneşti din vecinătatea României şi de pretutindeni; Se respectă strategiile statului în domeniu?
Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv național al românilor pentru 2018. Evoluții geopolitice și interesul național românesc;
Drepturile minorităților românești din jurul frontierelor și din Balcani și relațiile bilaterale ale României cu statele de domiciliu – cazurile Serbia, Ucraina, Bulgaria
Comunitățile românești din vecinătate și din Balcani între afirmare identitară și deznaționalizare; Cetățenia română un drept necesar păstrării identității românilor din vecinătate și Balcani; Finanțarea minorităților românești din jurul frontierelor și din Balcani; Situația școlilor și a bisericilor românești din spațiul din jurul granițelor, ca factor de păstrare a identității etnice;
România şi românii de pretutindeni,în contextul provocărilor actuale; Consecinţele Brexit asupra românilor; Conflicte inter-religioase şi manifestările de xenofobie din Europa, lupta anti trafic de persoane; Legea votului prin corespondenţă;
Priorităţi ale Grupului de Lucru interinstituțional constituit la Preşedinţia României dedicat situației copiilor ai căror părinţi muncesc în străinătate;
Politica partidelor parlamentare și a instituțiilor de stat față de românii de pretutindeni și față de românii din zonele multietnice și pluriconfesionale din România; Strategii de solidaritate româno-română, în preocupările administrației publice, a partidelor politice și a societății civile; Acţiunea „Români pentru români”
România şi războaiele de imagine;
Propuneri adresate Departamentului Centenar, din cadrul Guvernului României, referitoare la pregătirea, organizarea și desfășurarea manifestărilor, a acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial
Priorități privind păstrarea și afirmarea identității naționale a românilor din județele Covasna și Harghita;
Românii romano-catolici din Moldova; încercări de denaturare a unei identităţi;
Aspecte ale raportului dintre etnie, confesiune şi comportamentul electoral în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.
Consecințe pe termen mediu și lung ale declinului demografic a populației României;
Transilvania furată. Probleme ale retrocedărilor ilegale de proprietăți în Transilvania;