Treceți la conținutul principal

Teme discutate la ediția 2016 a Universității de vară de la Izvoru Mureșului

  1. Necesitatea definitivării politicilor publice în relaţia statului român cu comunităţile româneşti din vecinătatea României şi de pretutindeni; Se respectă strategiile statului în domeniu?
  2. Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv național al românilor pentru 2018. Evoluții geopolitice și interesul național românesc;
  3. Drepturile minorităților românești din jurul frontierelor și din Balcani și relațiile bilaterale ale României cu statele de domiciliu – cazurile Serbia, Ucraina, Bulgaria
  4. Comunitățile românești din vecinătate și din Balcani între afirmare identitară și deznaționalizare; Cetățenia română un drept necesar păstrării identității românilor din vecinătate și Balcani; Finanțarea minorităților românești din jurul frontierelor și din Balcani; Situația școlilor și a bisericilor românești din spațiul din jurul granițelor, ca factor de păstrare a identității etnice;
  5. România şi românii de pretutindeni,în contextul provocărilor actuale; Consecinţele Brexit asupra românilor; Conflicte inter-religioase şi manifestările de xenofobie din Europa, lupta anti trafic de persoane; Legea votului prin corespondenţă;
  6. Priorităţi ale Grupului de Lucru interinstituțional constituit la Preşedinţia României dedicat situației copiilor ai căror părinţi muncesc în străinătate;
  7. Politica partidelor parlamentare și a instituțiilor de stat față de românii de pretutindeni și față de românii din zonele multietnice și pluriconfesionale din România; Strategii de solidaritate româno-română, în preocupările administrației publice, a partidelor politice și a societății civile; Acţiunea „Români pentru români”
  8. România şi războaiele de imagine;
  9. Propuneri adresate Departamentului Centenar, din cadrul Guvernului României, referitoare la pregătirea, organizarea și desfășurarea manifestărilor, a acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial
  10. Priorități privind păstrarea și afirmarea identității naționale a românilor din județele Covasna și Harghita;
  11. Românii romano-catolici din Moldova; încercări de denaturare a unei identităţi;
  12. Aspecte ale raportului dintre etnie, confesiune şi comportamentul electoral în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.
  13. Consecințe pe termen mediu și lung ale declinului demografic a populației României;
  14. Transilvania furată. Probleme ale retrocedărilor ilegale de proprietăți în Transilvania;

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE