O analiză. „Scrisoare deschisă către Neamul Românesc” de Mihai Șerban

Textul, datat 2019, „Scrisoare deschisă către Neamul Românesc” al lui Mihai Șerban exprimă o viziune ideologică radicală și o critică profundă la adresa structurii politice, sociale și economice a României postdecembriste, acuzând influența puternică a forțelor externe, în special ale globalismului, asupra suveranității naționale. Analiza ideologică și sociologică a textului poate fi împărțită în mai multe teme principale:

1. Criza încrederii și regimul de ocupație

• Ideologic: Mihai Șerban susține că România este sub un regim de „ocupație” globalistă, controlată de forțe externe care promovează o agendă cosmopolită. El sugerează că statul român este subjugat prin politici care subminează identitatea națională, corupând instituțiile esențiale ale statului de drept (justiția, guvernul). Ideologic, acest discurs se aliniază cu un naționalism radical și o critică virulentă a globalismului și a „democrațiilor liberale”.

• Sociologic: Textul reflectă un sentiment profund de alienare și neîncredere din partea poporului român față de instituțiile tradiționale. El descrie o societate în care „poporul real” este neglijat și manipulat de „elita cosmopolită”, iar masele sunt pătrunse de o mentalitate de subjugare. Criza încrederii este văzută ca un proces profund, care a atins apogeul sub conducerea președintelui Iohannis și a guvernării PSD, reflectând o frustrare generalizată față de clasele politice actuale.

2. Naționalismul ca soluție revoluționară

• Ideologic: Naționalismul este prezentat nu doar ca o ideologie politică, ci ca o mișcare revoluționară necesară pentru „salvarea” națiunii române. Șerban susține că doar printr-o „revoluție naționalistă organică” România poate să depășească criza actuală și să își recâștige suveranitatea. Aceasta înseamnă respingerea sistemului politic existent, considerat corupt și sub influență străină, și întoarcerea la o formă de guvernare bazată pe tradițiile și valorile naționale.

• Sociologic: Dintr-o perspectivă sociologică, textul reflectă un apel către o schimbare profundă în conștiința colectivă a românilor, într-o eră în care „poporul real” este considerat din ce în ce mai puțin capabil de auto-organizare din cauza manipulării mediatică și a unei educații pervazive care promovează valori cosmopolite. Autorul încurajează formarea unor „celule naționaliste” mici și descentralizate pentru a evita supravegherea autorităților și a pune bazele unei rezistențe mai largi.

3. Critica globalismului și cosmopolitismului

• Ideologic: Textul face o critică severă la adresa globalismului, pe care autorul îl consideră un sistem care subminează națiunile și culturile autohtone. Acesta este văzut ca un mecanism de dominație al „oligarhiei financiare internaționale”, care manipulează atât statele, cât și popoarele prin mecanisme economice și politice. Critica este direcționată și împotriva Uniunii Europene, care este văzută ca o entitate globalistă ce promovează politici care erodează identitatea națională a statelor membre.

• Sociologic: Sociologic, acest discurs se construiește pe ideea că globalismul și multiculturalismul sunt forțe distructive pentru coeziunea socială și identitatea colectivă a națiunilor. Imigrarea masivă, promovarea drepturilor LGBTQ+ și politica de toleranță față de alte culturi sunt văzute ca amenințări la adresa „purității” naționale, care riscă să fragmenteze societatea românească.

4. Viziunea despre politică și democrație

• Ideologic: Șerban critică profund sistemul democratic actual, pe care îl consideră o farsă. El respinge ideea de democrație reprezentativă și susține că adevărata putere trebuie să revină direct poporului, printr-un sistem de „democrație directă”. Alegerile și partidele politice sunt considerate doar instrumente ale „sistemului de ocupație”, care joacă un rol secundar în fața „puterii adânci” controlată de interese externe.

• Sociologic: Dintr-o perspectivă sociologică, această viziune reflectă o profundă neîncredere în politicile tradiționale și instituțiile democratice, care sunt văzute ca neavând nicio legătură cu realitatea socială și nevoile populației. Această viziune poate explica și disensiunile din societatea românească, unde un segment semnificativ al populației se simte marginalizat și ignorat de elitele politice, iar un alt segment rămâne captiv în iluziile democrației liberale.

5. Soluția naționalistă și înlocuirea „sistemului”

• Ideologic: Șerban susține că singura soluție pentru România este înlocuirea completă a regimului „cosmopolit” cu un sistem politic naționalist, care să protejeze tradițiile și valorile naționale. El propune o „revoluție naționalistă” care să restabilească ordinea națională și să protejeze identitatea culturală și economică a României.

• Sociologic: Sociologic, această viziune este una utopică, care presupune o refacere completă a conștiinței naționale, în care românii să se unească pentru a înfrunta un inamic extern perceput. Acest tip de discurs este caracterizat printr-o polarizare puternică între „noi” (națiunea română) și „ei” (forțele externe și cosmopolite), care ar putea duce la o profundă divizare socială și politică în România. 
  Presupune existența unui corp național monolitic și a unor forțe de coordonare a unei acțiuni coerente și continui, de lungă durată, pornită de la baza societății. Cine poate găsi și coagula asemenea forțe?

Concluzie

În ansamblu, „Scrisoarea deschisă către Neamul Românesc” reprezintă un apel radical și ideologic la acțiune, bazat pe un naționalism puternic și o viziune a unei Românii care trebuie să se elibereze de influențele externe și să restabilească ordinea națională și suveranitatea. Este un discurs care critică profund structurile politice și economice actuale, văzute ca fiind corupte și sub controlul unei „oligarhii internaționale”. Sociologic, textul reflectă o nemulțumire profundă și o dorință de schimbare, dar și o polarizare a societății românești, cu riscul de a adânci falia între diversele grupuri sociale și politice.