Analiza Legii nr.241/23.12.2025 RESCRIEREA ARTICOLELOR PROBLEMATICE ÎN FORMĂ CONSTITUȚIONALĂ

 I. RESCRIEREA ARTICOLELOR PROBLEMATICE ÎN FORMĂ CONSTITUȚIONALĂ

Scopul rescrierii:

• să protejeze demnitatea umană;

• fără a penaliza idei, cercetare, presă;

• fără a crea cenzură indirectă.

1. Rescrierea art. 4 (simboluri)

Forma actuală – prea largă

Propunere constituțională:

Art. 4 (nou)
(1) Constituie infracțiune utilizarea în spațiul public a simbolurilor asociate în mod direct și exclusiv cu regimuri fasciste, naziste sau rasiste, în scopul explicit de a incita la ură, discriminare sau violență împotriva unor persoane sau grupuri.

(2) Nu constituie infracțiune utilizarea simbolurilor în scopuri academice, artistice, jurnalistice, documentare sau educaționale, indiferent de mediul de difuzare.

Cheie: incitarea + scopul.

2. Rescrierea art. 5 (promovare / cult)

Forma actuală – incriminare de idei

Propunere:

Art. 5 (nou)
Fapta de a instiga în mod public și direct la comiterea de acte de violență, discriminare sau persecuție, prin glorificarea unor persoane condamnate definitiv pentru genocid, crime contra umanității sau crime de război, constituie infracțiune.

Dispare:

• „idei”;

• „doctrine”;

• „cult” vag.

---

3. Rescrierea art. 6 (negaționism)

Forma actuală – „minimalizare evidentă”

Propunere:

Art. 6 (nou)
Negarea sau justificarea publică a Holocaustului ori a genocidurilor recunoscute prin hotărâri definitive ale instanțelor internaționale, atunci când este de natură să incite la ură, violență sau discriminare, se pedepsește…

Conform CEDO (Perinçek, Garaudy).

---

III. ANALIZA ABUZURILOR POTENȚIALE ÎN PRACTICĂ

Aceasta este partea cea mai gravă.

1. Abuz asupra presei

• anchetarea jurnaliștilor pentru:

  • citarea unor documente istorice;

  • publicarea de arhive;

  • interviuri incomode.

efect de îngheț (chilling effect).

2. Abuz asupra cercetării istorice

• dosare penale pentru:

  • teze de doctorat;

  • interpretări alternative;

  • comparații istorice.

România riscă:

• „istorie oficială penalizată”.

3. Abuz politic selectiv

Legea permite:

• aplicare discreționară;

• tolerarea unor discursuri și sancționarea altora;

• folosire ca instrument de intimidare ideologică.

4. Abuz digital (alin. „sistem informatic”)

• agravare automată a pedepsei;

• penalizarea distribuției online;

• imposibilitatea dezbaterii publice reale.

incompatibil cu societatea digitală.

CONCLUZIE FINALĂ

Legea are scop legitim. Dar forma actuală:

• contravine Constituției României;

• încalcă jurisprudența CEDO;

• creează cenzură indirectă;

• produce frică, nu educație.

Un stat democratic nu combate extremismul penalizând gândirea, ci sancționând violența și incitarea reală.