Dernièrement l'association La Maison Roumaine a reçu de Roumanie plusieurs articles et émissions TV (YouTube) dirigés contre le Président de la Roumanie, Nicusor Dan, en le dénigrant et en essayant de le déstabiliser. Mathématicien de haut niveau, il est accusé d'avoir menti sur son parcours universitaire et ses diplômes dont une bonne partie est française. On devine facilement qui manipule et à qui profitent ces agissements et notre association a le devoir d'y répondre. C'est pour cela que j'ai fait appel à plusieurs mathématiciens qui le connaissent bien et connaissent aussi le système universitaire français, membres et amis de notre association, pour rédiger une mise au point. En pièce jointe le texte en roumain et français du Professeur de l'Université de Perpignan, Mircea Sofonea, membre fidèle de notre association qui donne une réponse adéquate et pertinente et que je remercie vivement. A celle-ci je rajoute un court commentaire. En connaissant moi-même de l'intérieur le système universitaire français je mentionne qu’il a connu ces dernières décennies une rapide évolution qui est utilisée par les manipulateurs. Celle-ci a eu lieu en liaison avec le processus de Bologne qui vise à renforcer la cohérence des systèmes d'enseignement supérieur dans les pays d'Europe et constitue une cible de choix pour tous ceux qui considèrent l’Europe comme un concurrent qu’il faut combattre.
Alexandre Herlea
Recent, asociația La Maison Roumaine a primit din România mai multe articole și emisiuni TV (YouTube) îndreptate împotriva președintelui României, Nicusor Dan, denigrându-l și încercând să-l destabilizeze. Matematician de înalt nivel, el este acuzat că a mințit cu privire la cariera sa universitară și diplomele sale, o mare parte dintre ele fiind franceze. Este ușor de înțeles cine manipulează și cine beneficiază de aceste acțiuni, iar asociația noastră are datoria să răspundă la ele. De aceea am apelat la mai mulți matematicieni, care îl cunosc bine și cunosc și sistemul universitar francez, membri și prieteni ai asociației noastre, să scrie o clarificare. Atașat este textul în română și franceză scris de profesorul Universității din Perpignan Mircea Sofonea, un membru fidel al asociației noastre, care oferă un răspuns adecvat și relevant și căruia îi mulțumesc mult. La acesta adaug un scurt comentariu. Cunoscând și eu din interior sistemul universitar francez, menționez că în ultimele decenii acesta a suferit o evoluție rapidă, folosită de manipulatori. Aceasta a avut loc în legatura cu procesul de la Bologna, care urmărește consolidarea coerenței sistemelor de învățământ superior din țările Europei și reprezintă o țintă principală pentru toți cei care văd Europa ca pe un competitor ce trebuie combătut.
Alexandru Herlea
https://alexandruherlea.com/tag/istoric-casa-romaneasca-paris/
Citeva precizari privind sistemul universitar francez
Am constatat recent ca au aparut in spatiul public citeva luari de pozitie privind parcursul academic al presedintelui Romaniei, Nicusor Dan. Intre altele, I se reproseaza ca nu a obtinut diploma de licenta, ca a fost inscris fraudulos la masterat in Franta, facind uz de fals, si ca doctoratul sau a fost obtinut in conditii dubioase. Fiind un cunoscator ar sistemului universitar francez, pot afirma cu tarie ca aceste acuzatii sint complet nejustificate si rauvoitoare. Inainte de a prezenta argumentele care sustin aceasta afirmatie as dori sa dau citeva detalii privind cariera mea, spre a oferi cititorilor elementele necesare pentru a aprecia pertinenta acestor rinduri.
Am intrat la Facultatea de Matematica a Universitatii din Bucuresti in anul 1976, fara examen de admitere, fiind participant la ce-a de-a XIV-a Olimpiada Internationala de Matematica. In paranteza fie spus, nimeni nu mi-a reprosat niciodata ca as fi intrat la facultate in mod frandulos, intrucit, pe vremea aceea, selectionarea in lotul olimpic al Romaniei (in urma unor probe dificile de baraj) implica in mod automat admiterea in invatamintul superior. Am absolvit aceasta facultate in anul 1981. Dupa un stagiu de 2 ani in invatamintul secundar (obligatoriu la acea data) am functionat ca cercetator la Sectia de Matematica INCREST Bucuresti (actualul Institut de Matematica al Academiei Romane). In parallel am tinut cursuri la Facultatea de Matematica a Universitatii din Bucuresti (1984-1990) unde mi-am sustinut teza de doctorat in anul 1988. In anul 1990 am obtinut (prin concurs) un post de Maître de Conférences la Universitatea Blaise Pascal din Clermont-Ferrand (Franta) unde mi-am sustinut diploma de Habilitation in anul 1993. In anul 1994 am fost promovat (in urma unui concurs national) professor la Universitatea din Perpignan (Franta), post pe care il ocup si in present. Sint autorul a 10 carti publicate in diverse edituri internationale (Springer, CRC Press, American Mathematical Society, Oxford University Press, etc.) si a 320 articole stiintifice. Am condus 28 de doctorate in Franta si am participat la zeci de comisii de doctorat. Am fost initiatorul si organizatorul mai multor conferinte internationale, am condus si am evaluat diverse proiecte stiintifice (nationale, bilaterale si europeene), am facut parte din diverse comisii de evaluare si de concurs. Timp de 20 ani am fost directorul adjunct si apoi directorul Laboratorului de Matematica si Fizica (LAMPS) al Universitatii din Perpignan si membru ales in Consiliul Academic (senatul universitatii); in prezent sint Professor de classe exceptionnelle,la aceasta universitate.
Bazat pe experienta mea de 35 ani in invatamintul superior din Franta, tin sa aduc urmatoarele precizari.
Sistemul francez este diferit de cel din Romania, el permitind o echivalare tacita a diplomelor pe baza competentelor. Astfel el permite “sarirea” unor etape pe principiul ca o diploma superioara le valideaza pe cele anterioare. Deci, daca ai reusit sa treci examenele de Master, Licenta este automat validata.
In mod concret, studentii straini care doresc sa urmeze studiile in Franta depun un dosar in care descriu parcursul lor academic. Dosarul contine notele obtinute de candidat la diversele materii din anii de studii in straintate, o atestare ca a urmat aceste cursuri si eventual citeva recomandari din partea unor profesori. Nu este necesara prezentarea diplomelor, mai ales daca inscrierea se face la jumatatea unui ciclu de invatamint. Se constituie apoi o comisie pedagogica care, pe baza elementelor furnizate la dosar, decide in ce an de studiu se poate inscrie candidatul. La nevoie, comisia poate solicita o discutie (in presential, video sau telefonica) cu candidatul, spre a se edifica. Am facut parte de nenumarate astfel de comisii si am vazut candidati cu 2 ani de studii in strainatate (dar cu un dosar foarte bun) care au fost admisi sa “sara” anul 3, fiind inscrisi direct in anul 4. Sau, candidati cu 3 ani de studii in strainatate care au fost inscrisi direct in anul 5 de studii in Franta, intrucit comisia (care este suverana) a considerat ca aveau_ nivelul respectiv.
Aceste detalii fiind spuse, revin la cazul presedintelui Nicusor Dan. Dupa absolvirea a 3 ani de studii la Facultatea de Matematica din Bucuresti (echivalentul unei licente in Franta), obtinind o bursa se studii in strainatate, si-a prezentat dosarul de inscriere la o universitate franceza. Conform uzantelor, s-a intocmit o comisie pedagogica care a evaluat nivelul candidatului. Verdictul a fost ca acest candidat are nivelul de DEA (anul 5, echivalentul Masterului 2 in acest moment), chiar daca nu a absolvit anul 4 la Bucuresti si nu a putut prezenta o diploma de licenta. Sint convins ca aceasta decizie a fost luata pe baza calitatii dosarului prezentat (rezultate cu totul exceptionale la Olimpiadele Internationale de Matematica, notele obtinute la Bucuresti si programele cursurilor de acolo). Prin urmare, consider ca orice critica privind lipsa diplomei de licenta a Presedintelui Dan este nula si neavenita. Presedintele a fost inscris direct in anul 5 de studii nu pentru ca a fraudat, ci pentru ca s-a considerat ca are nivelul de a urma cursurile din anul 5, avind deja assimilate cunostiintele necesare din anul 4.
De alfel, principiul enuntat la punctul 1) se aplica si in invatamintul secundar. Astfel, este uzual sa vedem in Franta elevi care “ sar” una sau chiar doua clase intrucit se considera ca au nivelul pentru a urma o clasa de rang superior. Ca o consecinta, am intilnit elevi cu diploma de bacalaureat obtinuta la 16 sau 17 ani, desi o astfel de diploma se obtine in mod normal la 18 sau 19 ani.
Un alt exemplu este dat de echivalarea tacita a diplomei de Habilitation. Este stiut faptul ca, pentru obtinerea unui post de Professor universitar in Franta, e nevoie de o diploma speciala, “Habilitation à Diriger des Recherches”. Diploma se obtine la citiva ani dupa obtinerea diplomei de doctorat. Cu toate acestea, candidatii straini care au obtinut titlul de Doctor in strainatate si prezinta o lista convenabila de lucrari stiintifice, sint autorizati sa se inscrie la concurs. In caz de reusita, pot ocupa nestingheriti functia de Professor universitar in Franta, intrucit reusita la concurs echvaleaza in mot tacit diploma de Habilitation. In aceasta situatie de gasesc multi colegi din Romania, care au devinit profesori universitari in Franta, fara a avea o diploma de Habilitation.
In ceea ce priveste obtinerea titlului de Doctor in Matematica, precizez ca sistemul este unul national. Aceasta inseamna ca o diploma obtinuta in orice universitate din Franta este recunoscuta pe intreg teritoriul national. Diploma de doctor se obtine pe baza unei teze care trebuie sa contina rezultate originale, ce au facut (sau pot face) obiectul a cel putin o publicatie intr-o revista de circulatie internationala. Sustinerea tezei se face in urma expertizei unor raportori exteriori, in fata unei comisii constituite pe baza unor principii bine definite. Intreg procesul (de la inscriere la doctorat si pina la sustinerea tezei) este supervizat de Scoala Doctorala a universitatii respective, excluzind astfel orice posibilitate de frauda. O cercetare bibliografica arata ca Presedintele Nicusor Dan este autorul a doua lucrari publicate in anii 1997 si 1999, in reviste internationale de prestigiu. Ceea ce ne indreptateste sa credem ca rezultatele respective au fost obtinute in perioada studiilor sale doctorale (1994-1998). Prin urmare, orice acuzatie privind obtinerea franduloasa a titlului de Doctor in Matematica este nula si neavenita.
Quelques précisions concernant le système universitaire français
J'ai récemment constaté la parution de plusieurs déclarations publiques concernant le parcours universitaire du président roumain, Nicusor Dan. Il est notamment accusé de ne pas posséder un diplôme de licence, d'avoir été inscrit frauduleusement en master en France par le biais de faux documents, et d'avoir obtenu son doctorat dans des conditions douteuses. Connaissant bien le système universitaire français, je peux affirmer avec certitude que ces accusations sont totalement injustifiées et malveillantes. Avant de présenter les arguments qui étayent cette affirmation, je souhaite apporter quelques précisions sur mon propre parcours, afin de permettre aux lecteurs de mieux comprendre la pertinence de ces propos.
J'ai intégré la Faculté de Mathématiques de l'Université de Bucarest en 1976, sans concours d'entrée, en tant que participant aux 14èmes Olympiades internationales de mathématiques. D'ailleurs, personne ne m'a jamais reproché d'avoir intégré la faculté frauduleusement car, à l’époque, la sélection dans l'équipe olympique roumaine (après des épreuves de qualification difficiles) garantissait automatiquement l'admission dans l'enseignement supérieur. J'ai fini mes études à cette faculté en 1981. Après un stage de deux ans dans l'enseignement secondaire (obligatoire à l'époque), j'ai travaillé comme chercheur au Département de Mathématiques de l'INCREST Bucarest (actuellement l'Institut de Mathématiques de l'Académie Roumaine). En parallèle, j'ai enseigné à la Faculté de Mathématiques de l'Université de Bucarest (1984-1990) où j'ai soutenu ma thèse de doctorat en 1988. En 1990, j'ai obtenu (par concours) un poste de Maître de Conférences à l'Université Blaise Pascal de Clermont-Ferrand (France) où j'ai soutenu mon Habilitation en 1993. En 1994, j'ai été nommé professeur à l'Université de Perpignan (France), poste que j'occupe toujours, suite à un concours national. Je suis l'auteur de dix livres publiés dans des maisons d'édition internationales (Springer, CRC Press, American Mathematical Society, Oxford University Press, etc.) et de 320 articles scientifiques. J'ai dirigé 28 thèses de doctorat en France et j’ai participé à de nombreux jurys de thèse. J'ai été à l'initiative et j’ai organisé plusieurs conférences internationales, j'ai dirigé et évalué divers projets de recherche (nationaux, bilatéraux et européens) et j'ai fait partie de plusieurs commissions d'évaluation et de recrutement. Pendant 20 ans, j'ai été le directeur adjoint puis le directeur du Laboratoire de Mathématiques et Physique (LAMPS) de l'Université de Perpignan et membre élu du Conseil Académique ; je suis actuellement professeur de classe exceptionnelle dans ladite université.
Forte de mes 35 années d'expérience dans l'enseignement supérieur en France, je souhaite apporter les précisions suivantes :
Le système français diffère du système roumain, car il prévoit une équivalence tacite des diplômes, fondée sur les compétences acquises. Il permet ainsi de « sauter » certaines étapes, le diplôme supérieur validant les précédents. Par conséquent, si vous avez réussi les examens de master, votre licence est automatiquement validée.
Concrètement, les étudiants étrangers souhaitant étudier en France doivent constituer un dossier décrivant leur parcours académique. Ce dossier comprend les notes obtenues par le candidat dans les différentes matières durant ses années d'études à l'étranger, une attestation de réussite et, éventuellement, des lettres de recommandation d'enseignants. La présentation des diplômes n'est pas requise, notamment si l'inscription est demandée à la mi-parcours d'un cycle d'enseignement. Une commission pédagogique est alors constituée et, sur la base des éléments fournis dans le dossier, elle décide de l'année d'études dans laquelle le candidat peut s'inscrire. Si nécessaire, la commission peut solliciter un entretien avec le candidat (en personne, par visioconférence ou par téléphone), afin de mieux connaître son dossier. J'ai participé à de nombreuses commissions de ce type et j’ai vu des candidats ayant effectué deux années d'études à l'étranger (mais avec un excellent dossier) autorisés à sauter la troisième année et à intégrer directement la quatrième. De même, j’ai vu des candidats ayant effectué trois années d'études à l'étranger admis directement en cinquième année en France, la commission (qui est souveraine) ayant estimé qu'ils possédaient le niveau requis.
Ceci étant dit, revenons au cas du président Nicusor Dan. Après avoir obtenu son diplôme de la Faculté de Mathématiques de Bucarest (l’équivalent d'une licence en France) et une bourse pour étudier à l’étranger, il a déposé sa candidature auprès d'une université française. Conformément à la pratique, une commission pédagogique a du été constituée pour évaluer le niveau du candidat. Le verdict a été que ce candidat possédait le niveau DEA (5e année, équivalent à ce jour à la 2e année de master), bien qu'il n'ait pas suivi les cours de sa 4e année à Bucarest. Je suis convaincu que cette décision a été prise au vu de la qualité de son dossier (résultats exceptionnels aux Olympiades Internationales de Mathématiques, notes obtenues à Bucarest et programmes d'études suivis). Par conséquent, je considère que toute critique relative à l'absence du diplôme de licence du président Dan est sans fondement. Le Président a été inscrit directement en cinquième année d'études non pas parce qu'il avait triché, mais parce qu'il était considéré comme ayant le niveau requis pour suivre les cours de la cinquième année, ayant déjà assimilé les connaissances nécessaires de la quatrième année.
Par ailleurs, le principe énoncé au point 1) s'applique également à l'enseignement secondaire. Ainsi, il est fréquent de voir en France des élèves sauter une, voire deux classes, car on considère qu'ils ont le niveau requis pour intégrer la classe supérieure. De ce fait, j’ai connu des élèves titulaires d'un baccalauréat obtenu à 16 ou 17 ans, alors que ce diplôme s'obtient normalement à 18 ou 19 ans.
Un autre exemple est l'équivalence tacite du diplôme d'Habilitation. Il est de notoriété publique que, pour obtenir un poste de Professeur d'université en France, un diplôme spécifique, l'« Habilitation à Diriger des Recherches », est requis. Ce diplôme s'obtient quelques années après le doctorat. Cependant, les candidats étrangers titulaires d'un doctorat à l'étranger et présentant un dossier scientifique pertinent sont autorisés à se présenter au concours. En cas de réussite, ils peuvent, sans obstacle, occuper un poste de Professeur d'université en France, la réussite au concours équivalant tacitement à l'obtention du diplôme d'habilitation. Dans ce contexte, je précise que de nombreux collègues roumains sont devenus Professeurs d'université en France sans posséder de diplôme d'habilitation.
Concernant l'obtention du titre de Docteur en Mathématiques, je tiens à préciser que le système est national. Cela signifie qu'un diplôme obtenu dans une université française est reconnu sur l'ensemble du territoire national. Le doctorat est décerné sur la base d'une thèse qui doit contenir des résultats originaux, ayant fait (ou pouvant faire) l'objet d’au moins une publication dans une revue internationale. La thèse est soutenue devant un jury constitué selon des critères précis, après expertise de rapporteurs extérieurs. L'ensemble du processus (de l'inscription au doctorat à la soutenance de la thèse) est supervisé par l'École doctorale de l'université concernée, excluant ainsi toute possibilité de fraude. Une recherche bibliographique montre que le Président Nicusor Dan est l'auteur de deux articles de recherche publiés en 1997 et 1999 dans des revues internationales prestigieuses. Ce qui nous permet de supposer que les résultats en question ont été obtenus durant ses études doctorales (1994-1998). Par conséquent, toute accusation de fraude quant à l'obtention du titre de Docteur en Mathématiques est sans fondement.
Semnătura autografă a Dlui Mircea Sofonea pe original.
Mircea Sofonea
Professeur de Mathématiques Appliquées
Université de Perpignan Via Domitia
Perpignan, France
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu