Treceți la conținutul principal

Ex-regele Mihai a fost oaspetele lui Nicolae Ceauşescu

Dan Culcer. Posibilă vizită. Se știe acum că ziaristul Pamfil Șeicaru a fost și el într-o vizită clandestină, ca invitat prin Securitate, în România, înainte de 1989. Despre o vizită la București a lui Ioan Rațiu am scris și am argumentat cu probe personale, în relație cu Octavian Ghibu, Nicolae Carandino și țărănistul Corneliu Coposu (toți trei fuseseră implicați în organizarea vizitei, foarte probabil prin Securitate).

Publicat la 8 mai 2013 in Arhiva Tricolorul
Ex-regele Mihai a fost oaspetele lui Nicolae Ceauşescu

Pare de necrezut, dar realitatea aceasta este; Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen a venit incognito în România, ca invitat personal al şefului statului şi Partidului Comunist. Ceauşescu, un politician abil, şi-a zis că era mai bine să-1 ţină aproape pe acest bătrîn decrepit, să-i arunce şi lui, acolo, un ciolănaş de ros, decît să lase ca vila de la Versoix să se transforme într-un stup de bîzîitoare. A dat comandă ofiţerilor din Departamentul de Informaţii Externe să se apropie cu paşi de felină de guzgan şi să-1 influenţeze în direcţia apropierii de ţară. Nu a fost prea greu, întrucît Mihai nu avea linişte, nu avea somn tot gîndindu-se la fabuloasa avere pe care n-a putut s-o scoată peste graniţă, aşa cum a procedat cu cele 42 de capodopere ale picturii universale, furate din colecţia de tablouri, lăsată moştenire de Carol I Statului Român. Cînd Ceauşescu a socotit că para s-a copt, i-a lansat invitaţia, pe căi oficioase, de a vizita România pe o durată de două săptămîni, asigurîndu-l de toată discreţia. Însoţitorii lui permanenţi, şi ghizi în acelaşi timp, au fost Emil Bodnăraş, pe care Mihai îl cunoscuse bine cînd împreună au complotat împotriva Mareşalului Antonescu, şi social-democratul Ştefan Voitec, cunoscut, de asemenea, de „majestatea-sa”. Vom reţine două din etapele călătoriei excursionistului Mihai: Delta Dunării şi Săvîrşin. În Deltă a lăcrimat cînd şi-a amintit de plimbările de basm în mirifica împărăţie a apelor stufului, peştilor şi păsărilor la bordul Yahtului regal, însoţit de Messaline apetisante. La Săvîrşin a fost invitatul lui Ceauşescu la o partidă de vînătoare, de altfel fructuoasă, dar şi la cină şi la o discuţie de cîteva ore. S-au înţeles de parcă făceau amîndoi parte din acelaşi partid; Mihai a promis că-şi va ţine gura, nu va acţiona împotriva ţării şi nici a regimului comunist. Cu o condiţie: bunurile Casei Regale să fie bine conservate, colecţia de tablouri la care ne-am referit. O precizare: Ceauşescu nu avea cunoştinţă de statutul juridic al Colecţiei şi nici de furtul celor 42 de opere de artă. Mihai s-a plimbat prin castelul de la Săvîrşin, revenindu-i în memorie scene dintre cele mai plăcute, petrecute în acel splendid edificiu, pe care el, regele, îl cumpărase cu „bani munciţi” în 1943, şi din nou a lăcrimat. Cum avea să lăcrimeze şi cînd Ceauşescu i-a comunicat vestea plăcută că îi va face o rentă (o pensie) viageră. La întrevederea de la Săvîrşin a participat şi primul-ministru. Acesta este, pe scurt, filmul vizitei ex-regelui Mihai în România, ca oaspete al şefului statului şi partidului, Nicolae Ceauşescu. Orice comentariu ar fi de prisos. Cititorul îşi poate da seama că avem de-a face cu o lichea – Mihai, dar şi cu un geniu al combinaţiilor politice favorabile României – Ceauşescu. Voi mai spune doar că în urma vizitei şi a interesului aparte manifestat de Mihai pentru bunurile fostei Case Regale, ministrul de Interne a emis un ordin prin care se cerea tuturor cadrelor să identifice bunurile de patrimoniu, inclusiv cele care au aparţinut membrilor familiei regale, care nu se aflau într-o evidenţă organizată, să raporteze la Centrală, unde se crease şi funcţiona o comisie cu atribuţiuni pe linia îndeplinirii acestui ordin. Iată, deci, că tot a fost bună la ceva vizita lui Mihai.

General de divizie (r) NEAGU COSMA
Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 20 octombrie 2000

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE