Treceți la conținutul principal

Prof. Dr. Florin Şandru, cercetător la Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, face greva foamei în fata Guvernului

Prof. Dr. Florin Şandru, cercetător la Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, face greva foamei în fata Guvernului
Data publicarii: 16.09.2015 21:35:00



Doctor în istorie, cu facultatea terminată cu 10, Florin Şandru, cercetător la Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, face de cinci zile greva foamei în faţa Guvernului. Deşi vizibil slăbit, istoricul se declară hotărât să îşi continue demersul până când premierul Ponta şi miniştrii din subordinea sa vor rezolva problema subfinanţării cronice din cercetare.

Plătit cu doar 1210 lei pe lună după 34 de ani de muncă, din care 8 ani în cercetare, istoricul a intrat sâmbătă în greva foamei, cu dorinţa de a obţine mărirea bugetului Academiei Române pentru asigurarea cercetării şi mărirea salariilor cercetătorilor, astfel încât aceştia să-şi poată face meseria, trăind decent.

"Am peste 15 memorii la toate oficialităţile, premier, ministrul învăţământului, ministrul finanţelor, ministrul muncii, ministrul culturii, singurul care m-a primit a fost ministrul culturii: <Domnu' Şandru, dacă ar depinde de mine, acum v-aş da semnătură, să vrea ei guvernanţii să va ajut şi eu va dau semnătura>", ne-a declarat Florin Şandru, abia vorbind după de cele câteva zile fără hrană şi apă.



"Ei trebuie să dea drumul la deblocarea promovărilor; în 2007 am avut salariu 1281 de lei, în 2009 s-a redus, era 900 şi ceva şi acum am fluturaş, în 2015 - 1210 de lei. Nu poţi să trăieşti în Bucureşti şi să faci cercetare din banii ăştia. M-au costat numai în 2013 şase milioane documentele cercetate de mine, din banii mei, nu din banii Academiei" - a adăugat cercetătorul.

Întrebat ce ar trebui să se rezolve pentru a ieşi din greva foamei, Florin Şandru a răspuns: "Să mă primească premierul şi, pe o jumătate de foaie de hârtie, cum a dat decizie de mărire de salariu de sute de milioane - nouă nu ne trebuie atâta - , să facă deblocare pentru promovare şi acordarea gradelor academice la noi, pentru că noi murim de foame. Vor să murim sau să plecăm afară!

"Au spus guvernanţii noştri că salariul mediu în Bucureşti este 2.500 de lei? Dacă eu am 1200, ce sunt?", s-a întrebat Şandru, arătându-ne copie după diploma sa, din care reieşea că a terminat facultatea cu 10 pe linie.

Pe lângă faptul că greva foamei i-a cauzat o evidentă slăbiciune fizică, motiv pentru care, luni noapte, a fost dus la urgenţă, la spitalul Elias, cercetătorul a trebuit, potrivit declaraţiilor sale, să facă faţă şi jandarmilor, care au vrut să îl ia de lângă Guvern.

"Vor să mă ridice cu poliţia, că îi deranjez la ochi şi să mă amprenteze, ca pe un bandit. Asta e societatea noastră, cei care ne vor binele de 25 de ani. Am crezut că găsesc milă şi înţelegere, dar pentru români, nu! Azi sunt eu, mâine dumneavoastră!", a adăugat Florin Şandru.

Menţionăm că purtătorul de cuvânt al jandarmeriei nu a putut fi contactat telefonic până la ora publicării acestei ştiri.
Redăm, în continuare, cererile lui Florin Şandru aşa cum erau trecute pe bannerul cu care acesta s-a acoperit, pentru ca trecătorii să vadă păsurile lui.
"Cer premierului României şi miniştrilor în subordine următoarele:
- deblocarea de urgenţă a posturilor la angajare şi promovare pentru cercetătorii din institutele de cercetare din România;
- mărirea bugetului Academiei Române pentru asigurarea cercetării şi mărirea salariilor cercetătorilor, conform legilor de promovare, avansare, gradelor academice şi rezultatelor ştiinţifice;
- acordarea sporului de doctorat persoanelor care şi-au obţinut doctoratul în 2010 - 2015"

UPDATE

La scurtă vreme după plecarea echipei de la Epoch Times, care i-a luat interviul profesorului Florin Șandru, forţele de ordine l-au mutat pe istoric într-un loc unde durerea lui să nu fie vizibilă şi să-i deranjeze pe guvernanţi. Cercetătorul a fost "condus" de jandarmi pe o bancă la marginea parculeţului dinspre Aviatorilor.

"Mediatorii mă anunţaseră cu vreo două ore înainte de venirea voastră, că sunt ordine de sus să mă scoată din faţa Guvernului de acolo. Au zis că e ilegal. Le-am zis: eu sunt paşnic, nu fac rele. Mi-au zis: dacă nu acceptaţi să faceţi ce zicem noi, o să vină duba, o să va amprenteze, o să va facă dosar penal şi o să aveţi mai multe consecinţe. Nu e plăcut să va cărăm noi", ne-a povestit Şandru.

"După ce aţi plecat, au venit cu o duba, cu mai mulţi, arătau mai duri, am vorbit cu un colonel. Ei trebuie să-şi respecte ordinele, că nu au încotro. Mi-a spus de vreo trei, patru ori: "e ultima oară când vă rog. Puteţi merge să va ducem pe o bancă acolo, altminteri suntem nevoiţi să tragem noi de dumneavoastră şi se întâmplă lucruri şi mai neplăcute pentru viitorul dvs." Văzând că nu accept, au venit două persoane şi au pus mâna pe mine. Când am văzut că vor să mă târâie, am zis "daţi-mi voie, accept, mi-a ajuns umilinţa la care am fost supus de cei care ne conduc." Atunci colonelul mi-a mulţumit că am înţeles, şi m-au luat de braţ, frumos, unul de o parte, unul de alta, alţii mi-au luat bagajul şi uşurel m-au adus aici, pe bancă. Şi negociatorul mi-a mulţumit, că nu voiau să-şi păteze onoarea şi să fie brute. Ei au avut ordin să facă, nu s-a ajuns acolo.... Am cedat eu, sunt totuşi cercetător, nu bandit", ne-a mai povestit Şandru în dimineaţa acestei zile.
Complet ignorat de carele de televiziune care au trecut pe lângă el, Şandru ne-a rugat să transmitem opiniei publice un mesaj:

"Românii mei dragi, eu, ca istoric, vă mai pot apăra, pot scrie despre ei, apăraţi-mă, ca să vă pot apăra!", a fost mesajul istoricului, cercetător la Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului.

Mai menţionăm că marţi, echipa noastră, venită pentru a vorbi cu cercetătorul, a fost legitimată - culmea! - de SPP, nu de jandarmi, aşa cum este tipicul la proteste. Nu ne-a fost deloc limpede ce pericol reprezenta Florin Şandru, care, chinuit de deshidratare, foame şi căldură, abia se ţinea pe picioare, astfel încât să fie nevoie să fie înconjurat şi de jandarmi şi de SPP.

Şandru şi-a petrecut noaptea de marţi spre miercuri pe bancă, învelit cu două pături aduse de oameni impresionaţi de situaţia lui: "Tot mi-au clănţănit dinţii peste noapte", ne-a povestit istoricul.
Protestatarul îşi va continua greva foamei până când vor fi soluţionate problemele pe care le-a ridicat primului ministru.

Sursă: The Epoch Times

The Epoch Times: "O nouă perspectivă asupra lumii noastre în schimbare"

Misiunea noastră

The Epoch Times este o voce independentă, atât pe web cit şi sub formă de ziar. Transmitem ştirile în mod responsabil şi corect, astfel încât cititorii noştri să-şi poată îmbunătăţi viaţa şi înţelegerea şi să-şi crească respectul pentru vecinii lor - apropiaţi sau îndepărtaţi. Atât în felul în care facem lucruri cât şi în conţinutul ştirilor noastre încercăm să susţinem valorile umane universale, drepturile şi libertăţile fiecăruia. Suntem o companie care pune interesele cititorilor mai presus de orice.

Cine suntem

The Epoch Times este o companie de media cu capital privat. Sediul principal este la New York, dar reţeaua noastră de reporteri locali este răspândită pe o mare parte a globului şi furnizează ştiri care, deşi sunt locale, au o importanţă globală. Independenţa noastră ne permite să raportăm global şi să prezentăm o diversitate de opinii.
Suntem o media onorată în toată lumea pentru jurnalism de excepţie, recent distinsă cu premiile Societăţii Jurnaliştilor Profesionişti, Sigma Delta Chi, la Washington DC, în iunie 2013 și premiul de excelență decernat de Asociaţia Presei din New York în aprilie 2013.
Premiată pentru continutul editorial, Epoch Times a mai câștigat Premiul Național în Canada, pentru apărarea drepturilor omului și a valorilor democratice.
Medalia Diamond Jubilee a Reginei Elisabeta a II-a pentru raportarea despre încălcările drepturilor omului în China și recoltarea de organe de la practicanții Falun Gong

Ţelul nostru

În aceste timpuri când lumea se transformă din ce în ce mai rapid oamenii au nevoie de informaţii de încredere pentru a înţelege evenimentele şi direcţiile de evoluţie. Încercăm să avem un impact pozitiv asupra vieţilor oamenilor şi să-i ajutăm să înţeleagă lumea în care trăiesc, să se înţeleagă pe ei înşişi, să se respecte şi să se aprecieze reciproc. Raportăm ştiri şi opinii pe care alţii nu le raportează.
Credem că secţiunea noastră de ştiri din China reprezintă un plus faţă de celelalte companii de media. Ea este poate unul dintre atu-urile noastre. Atât oamenii de afaceri şi conducătorii politici cât şi cetăţenii obişnuiţi vor să înţeleagă mai bine ce se întâmplă acolo. Pentru că avem o reţea importantă de reporteri în China suntem capabili să oferim informaţii de încredere, care nu sunt de găsit altundeva.

Valorile la care ţinem

Credem că fundamental pentru oricine este dreptul de a se face auzit. Susţinem libertatea presei, libertatea de expresie şi libertatea de adunare. De asemenea sprijinim puternic dreptul la libera credinţă şi în general drepturile universal recunoscute.
Căutăm să vorbim despre cei care sunt oprimaţi şi care nu pot vorbi singuri. Le vorbim ambelor părţi aflate în diverse conflicte, încercând să subliniem umanitatea care ne leagă. O facem cu compasiune. Credem că ea ne poate ajuta pe toţi să ne respectăm reciproc.
Transmitem ştiri din viaţa noastră de toate zilele şi nu raportăm neapărat ştiri doar pentru că sunt senzaţionale sau de moment, ci încercăm să vorbim despre lucrurile care au o semnificaţie mai adâncă. Încercam să avem în vedere istoria şi viitorul omenirii pe un termen mai lung.

Istoric

Ediţia în engleză a The Epoch Times a fost lansată în septembrie 2003 pe web, iar în august 2004 a văzut lumina tiparului la New York. A apărut ca urmare a nevoii de ştiri raportate şi publicate independent, care să vorbească despre lucruri mai adânci şi mai semnificative pentru oameni. Atât ediţia engleză cit şi celelalte ediţii se adresează unui public larg, internaţional.
Ediţia în chineză a The Epoch Times a apărut ca urmare a nevoii de ştiri necenzurate despre evenimente din China. Primul ziar a fost publicat la New York in mai 2000, iar prima ediţie pe web a fost lansată în august 2000. Au urmat imediat ediţii locale publicate de birouri regionale - cea română la începutul lui 2006 - astfel că în scurt timp ziarul nostru a devenit cel mai mare ziar de limbă chineză din lume în afară celor din China şi Taiwan.
The Epoch Times continuă să-şi mărească atât cantitatea de ştiri cât şi zona de distribuţie şi să deschidă ediţii în alte limbi. Privim viitorul cu optimism. Vă invităm să ne urmăriţi în timp ce creştem!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE