Corneliu Vadim Tudor a murit luni, 14 septembrie 2015.

Corneliu Vadim Tudor, fondatorul Partidului Romania Mare, ar fi decedat in urma unui infarct, au declarat, pentru AGERPRES, surse medicale.
Politicianul a fost dus in cursul zilei de luni, cu o ambulanta, la camera de garda, dupa ce a acuzat probleme respiratorii. Starea de sanatate s-a agravat spre dupa-amiaza, iar in cursul serii surse apropiate familiei ne-au confiormat ca politicianul a decedat.
Medicii spitalului au refuzat sa dea orice fel de informatii despre gravitatea bolii fostului senator.
Corneliu Vadim Tudor a fost presedintele Partidului Romania Mare, europarlamentar, vicepresedinte al Senatului si candidat la presedintia Romaniei de cinci ori.

Corneliu Vadim Tudor, fisa biografica
Politicianul Corneliu Vadim Tudor a murit luni, 14 septembrie 2015.

Corneliu Vadim Tudor s-a nascut la 28 noiembrie 1949, la Bucuresti. A absolvit Liceul "Sf. Sava" din Bucuresti (1967) si Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti (1971), sectia Sociologie, obtinand licenta cu o teza despre ''Sociologia Religiei''. A fost bursier al Premiului international "Herder", urmand astfel un curs de istorie la Universitatea din Viena (1978-1979). Doctor in istorie al Facultatii din Craiova (2003).
Si-a inceput activitatea profesionala in redactiile publicatiilor Romania libera si Magazin (1972-1975), apoi la Agentia Nationala de Presa AGERPRES (decembrie 1975-decembrie 1989). Dupa decembrie 1989 a infiintat publicatiile Romania Mare, Politica si Tricolorul, precum si Editura Fundatiei ''Romania Mare''. A fost redactor-sef al saptamanalului Romania Mare, de la infiintare si pana in prezent.
Corneliu Vadim Tudor si-a inceput cariera politica odata cu crearea Partidului Romania Mare (PRM) - 20 iunie 1991- fiind membru fondator al acestei formatiuni politice, al carei presedinte a fost reales la 20 iulie 2013, in cadrul unui Congres desfasurat in Capitala.
La 27 septembrie 1992, in urma scrutinului legislativ, Corneliu Vadim Tudor a fost ales senator in circumscriptia electorala nr. 41 Bucuresti. A fost secretar al Senatului, membru in grupul parlamentar "Partida Nationala" (PN) si al Comisiei pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din partea PN (18 noiembrie 1993-23 octombrie 1995).
A fost reales senator, in cadrul aceleiasi circumscriptii, in urma alegerilor din noiembrie 1996. In cadrul acestei legislaturi, a fost vicelider al Grupului Parlamentar al Partidului Romania Mare si membru in Comisia pentru politica externa. In urma alegerilor legislative din 26 noiembrie 2000, a obtinut un nou mandat de senator. A fost lider al Grupului parlamentar al Partidului Romania Mare, membru al Delegatiei Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg (pana in decembrie 2002).

Senator de Bucuresti si intre 2004-2008, cand a ocupat functiile de vicepresedinte al Senatului si de membru al Comisiei pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala si al Comitetului Director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare (din martie 2006).
La alegerile parlamentare in sistem uninominal din noiembrie 2008, nu a mai intrat in Parlament. A candidat la alegerile prezidentiale din noiembrie 1996, obtinand 4,72 % din totalul voturilor valabil exprimate, respectiv 597.508 voturi, clasandu-se pe locul al cincilea din 16 candidati.
La alegerile prezidentiale din 2000, in primul tur de scrutin, din 26 noiembrie, liderul PRM a primit 28,34% din totalul sufragiilor valabil exprimate, ocupand pozitia a doua. In al doilea tur, din 10 decembrie 2000, a obtinut 33,17% din voturi, fiind devansat de contracandidatul sau, social-democratul Ion Iliescu (66,83% din voturi).
La alegerile prezidentiale din noiembrie 2004 (primul tur de scrutin), Corneliu Vadim Tudor s-a clasat pe locul al treilea, cu un procentaj de 12,57%. La alegerile prezidentiale din 22 noiembrie 2009, s-a clasat pe locul al patrulea, cu 5,56% din voturile valabil exprimate.
Corneliu Vadim Tudor a fost ales europarlamentar pe listele PRM in cadrul scrutinului din 7 iunie 2009. In Parlamentul European, in legislatura 2009-2014, a facut parte din Comisia pentru cultura si educatie (16 iulie 2009-18 ianuarie 2012 si 19 ianuarie 2012-30 iunie 2014), din delegatia pentru relatiile cu Elvetia si Norvegia, Comisia parlamentara mixta UE-Islanda si Comisia parlamentara mixta a Spatiului Economic European (SEE) (16 septembrie 2009-30 iunie 2014).
Presedintele Partidului Romania Mare (PRM), Corneliu Vadim Tudor si-a depus candidatura la presedintie din partea Partidului Romania Mare, la 23 septembrie 2014, la Biroul Electoral Central (BEC), pentru alegerile din 2 noiembrie 2014. Potrivit rezultatelor finale publicate de BEC, la 6 noiembrie 2014, Corneliu Vadim Tudor a obtinut 3,68% (349.416 voturi).
Poet si publicist; a debutat la Radio, in mai 1965, cu o poezie citita in cadrul Cenaclului "George Calinescu". Autor al unor volume de poezie si proza, printre care: "Poezii" (1977), "Epistole vieneze" (1979), "Poeme de dragoste, ura si speranta" (1981), "Idealuri" (1983), "Saturnalii" (1983), "Istorie si civilizatie" (1983), "Mandria de a fi romani" (1985), "Miracole" (antologie in colectia "Cele mai frumoase poezii", 1986), "Jurnal de vacanta" (1996), "Poems", lucrare tradusa in sapte limbi, tiparita la Torino, Italia (1998).
In 2010 si-a lansat volumele ''Europa Crestina'' si ''Artificii''. La aceste opere literare se adauga numeroase poezii, eseuri, scenarii de film, piese de teatru, reportaje si cronici literare. A fost distins cu Ordinul National "Steaua Romaniei" in grad de Cavaler (2004). In 2007, a primit Medalia de Bronz a Vaticanului, inmanata de Suveranul Pontif Papa Benedict al XVI-lea.
A fost casatorit cu Doina Vadim Tudor, avand doua fete.

Lunea trecută, în 7 septembrie, fostul lider al PRM a publicat pe Facebook o poezie premonitorie, intitulată „Ultima cafea” :

ULTIMA CAFEA

Hai, Moarte, să bem o cafea
Ţi-o fac cu caimac, aromată
Mai leapădă-ţi coasa cea grea
Şi mantia asta ciudată.

Te rog să iei loc în fotoliu
Nu mă supără dacă fumezi
După cine eşti, Moarte, în doliu?
De ce tot suspini şi oftezi?

E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grăbi, că te frigi
Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua
Dacă eu am să mor, ce cîştigi?

Ai venit să mă iei în persoană
Prea mare onoare îmi faci
Din toată specia asta umană
Numai pe mine mă placi?

Hai să-ţi ghicesc în cafea
E bine să ştii ce te-aşteaptă
O cumpănă grea vei avea
Dar tu te descurci, eşti deşteaptă.

Eşti tot timpul în criză de bani
Aici, te asemeni cu mine
De ce să fim noi duşmani?
Eu te-nţeleg cel mai bine.

Lumea te aplaudă de departe
În zvon de corridă, olé!
Fii bună şi-ntoarce-te, Moarte
Să văd: după tine ce e?

Acum eşti captivă la mine
Am vrut să-ţi arăt, draga mea
Că nu-mi este frică de tine:
Ţi-am pus şoricioaică-n cafea.

Opinii :

EDITORIAL de DAN ANDRONIC Autor: Dan Andronic | marţi, 15 septembrie 2015 | 9 Comentarii | 10914 Vizualizari

« Evenimentul Zilei = Excrementul Zilei. Așa ne-a "alintat" în revista "România Mare", Corneliu Vadim Tudor din 1992 încoace. Vadim era adversarul natural al tinerei generații de gazetari care construia "Evenimentul Zilei". Ne porcăia în fiecare număr, eram țigani, trădători, jidani, imbecili, propunea arestarea și împușcarea noastră fără judecată, iar pe Ion Cristoiu nu-l scotea din "Ardei Umplut". Erau vremuri în care Ion Cristoiu era foarte gras, iar statul de drept nu exista decât pentru câțiva privilegiați. Corneliu Vadim Tudor a făcut tot timpul parte din ei!
Am crescut ca tânăr gazetar citind săptămânal revista liderului PRM. Mă distra și mă îngrețoșa în același timp. Avea articole în care i se vedea talentul de pamfletar, dar era plin de remarci antisemite, xenofobe și abjecte. Poate că vă întrebați cum a fost posibil un asemenea fenomen?
E simplu: revista "România Mare" a apărut în 1990, cu aprobarea expresă a primului ministru de atunci, Petre Roman, care alături de Ion Iliescu, președintele României, își dorea un organ de presă care să frece ridichea dușmanilor politici. Era perioada ziarelor în sute de mii de exemplare, iar televiziunile de știri erau doar una - TVR, controlată tot de Guvern. Începea perioada manipulărilor sub masca informării.
Așa s-a născut ziaristul C.V. Tudor. Sub pulpana lui Eugen Barbu, cu aprobarea lui Petre Roman, ocrotit de Ion Iliescu. Nu fac proces de intenție nimănui, așa erau vremurile, fiecare a acționat conform propriului interes. O grămada de foști lucrători din Securitate au devenit sursele Tribunului. La care se adăugau notele informative transmise direct sau prin intermediari de către Virgil Măgureanu, directorul SRI.»