duminică, 1 mai 2016

Colonel (rtg.) Vasile I. Zărnescu. Hellvigul – unitatea de măsură a intelligence

Titlu: Hellvigul – unitatea de masura a intelligence
Tags: Eduard Hellvig, Florian Coldea, George Maior, Radu Timofte, Marco Maximilian Katz, S.R.I., securitatea națională, politica, decidenți, cleptocrația
 
Hellvigul – unitatea de măsură a intelligence
Unul dintre mâzgălicii actuali ai presei, care se crede, și el, un „analist militar“ in vivo – deși, după cum scrie și, deci, „gândește“, este in vitro – este unul bogat în nume, dar sărac în glagorie, Bogdan Tiberiu Iacob – pentru economie de litere, B.T.I. –, care scrie la Inpolitics.ro, o revistă on line. Faptul că revista are acest nume prețios îl face pe B.T.I. să creadă că este, în plus, și un analist politico-militar și ne propune, cu un aer senin, hellvigul ca unitate de măsură a intelligence!
Ca de obicei, autorul face interpretări care atestă cecitatea sa politică și incapacitatea analitică. Astfel, într-un comentariu la un interviu dat ziarului Evenimentul zilei de către directorul S.R.I., comentariu publicat de B.T.I. sub titlul „UN INTERVIU EXPLOZIV: HELLVIG DA ATACUL LA BINOMUL COLDEA-KOVESI?“ (cf. http://inpolitics.ro/un-interviu-exploziv-hellvig-da-atacul-la-binomul-coldea-kovesi_18433283.html), scrie pe cât de sigur, pe atât de prost despre „războiul dintre Justiție și clasa politică, adică legislativ și executiv“! Adică el nu știe, încă, de faptul că Justiția – cu J mare – este a treia putere în stat, alături și împreună (adică pe picior de EGALITATE între ele!) cu Legislativul (adică Parlamentul) și Executivul (adică Guvernul); dacă ar fi scris și aceste două concepte – Legislativul și Executivul – așa, cu litera inițială mare, ar mai fi învățat câte ceva. Deci, el crede că Justiția este Legislativul.
Și la fel de găunoase sunt și celelalte panseuri ale sale. De exemplu, interpretează el „inteligent“, nu „intelligence“: „Hellvig abia are un an de mandat la cîrma SRI, în schimb directorul operativ Florian Coldea face curînd 10 ani de mandat, adică exact termenul incriminat de șeful său. O referire aproape fățișă“. Adică cele două cincinale de putere ale directorului general al S.R.I., maxim admise de Hellvig pentru sine ca director, s-ar aplica și directorului executiv, generalului Florian Coldea, prin care, deci, Hellvig ar indica aluziv iminenta destituire a generalului Coldea. Dar marele anal-ist-de-doi-bani Bogdan Tiberiu Iacob uită esențialul: directorul S.R.I. este o funcție „politică“, întrucât este numit de coaliția de partide majoritară în Parlament – adică, mai corect zis, este o funcție politicianistă, nu „politică“ –, pe când directorul executiv al S.R.I. este o funcție profesională, ocupată de un profesionist, adică de un militar de carieră, cunoscător profund al problematicii Serviciilor Secrete, nu un ins oarecare scos ca iepurele din pălărie de către un scamator politicianist și adus pe criterii de clică (citește: cloacă), fie el un Costin Georgescu, George Maior, Eduard Hellvig, M.-R. Ungureanu, Cătălin Harnagea, Elvis Claudiu Săftoiu ș.a., aduși pe sticlă să-și dea cu stângu-n-dreptul!
Cât despre fraza „iar astăzi SRI este rupt total de activitatea politică și așa va rămîne cel puțin pe toată durata mandatului meu“, enunțată emfatic de Eduard Hellvig, pe care B.T.I.-ul o consideră „spectaculoasă“ și o „interpretează“ admirativ la fel de „spectaculos“, este o pură aberație, pe care i-a strecurat-o – din prostie – făcătorul de discursuri al directorului S.R.I., iar acesta nu a avut pertinența să discearnă cât este de găunoasă, prin care își subminează însăși poziția sa de „director al S.R.I.“, care este o funcție de putere și tocmai de aceea o vrea limitată la două cincinale: ca să nu facă, deci, abuzuri de putere! Contele Alexandre de Marenche a condus mai mult de zece ani Serviciul de Spionaj al Franței, dar nu a făcut nici un abuz. Faptul că autorul consideră că, prin afirmația asta, Hellvig a făcut „gaură-n-apă“ atestă incapacitatea de comprehensiune a sa: și ca să nu considere că prin această sintagmă îl laud, precizez și pentru el, B.T.I., că ea, sintagma, înseamnă prostie; prostie patentă!
Încă răposatul Alexandru Radu Timofte și înaintea lui mulți alții versați în problemă, ca primul director postdecembrist al S.R.I.-ului, Virgil Măgureanu, au scris negru pe alb că S.R.I.-ul „furnizează, conform legilor de funcționare, informații decidenților politici“. Prin această practică și funcționalitate legală, pentru oricine care are suficientă minte – mai puțin pentru B.T.I., care are în cap doar fantasme – înseamnă că S.R.I., alături de alte instituții similare, participă direct la politica statului, adică face politică! Pentru că, așa cum spusese Lenin, care-l parafraza pe Aristotel, „a face politică înseamnă a participa treburile statului“, la politica cetății, a polis-ului. A face politică nu înseamnă a face coterie de partid, adică a face politicianism, așa cum se înțelege și cum se întâmplă acum la noi și, în genere, aproape în toată lumea, deoarece sintagma a degenerat, fiind redusă doar la această din urmă accepție. Din cauza acestei degenerări semantice politica a ajuns să fie considerată, în ochii multora, ca o activitate nocivă, fiindcă este văzută prin prisma aceasta denaturată și este evaluată prin efectele activității politicianiste propriu-zise – activitate care se reduce la mașinațiile prin care parveniții respectivi se infiltrează în sistemul de conducere a partidelor și, prin acestea, în Parlament, dar doar cu scopul de a se înavuți ei prin jefuirea averii publice. În spusele câte unui agramat în ale politologiei a apărut chiar formularea jenantă „Politica este o curvă! Unui asemenea mâzgălici putem să-i replicăm cu vorbele acelora care au Oborul la bază: „Curvă-i mă-ta!
Firește, prin politica de partid se participă la politica statului – adică este o formă subsecventă de participare. Dar cu condiția ca partidele politice să fie forma organizată de participare a indivizilor care au același crez politic, adică au aceleași idealuri de organizare a societății și, mai ales, aceleași interese, etalate public! Deoarece partidele sunt, în primul rând, grupuri de interese, grupuri care acționează, ca partide, legal. Dar, în multe cazuri, unii membri importanți ai conducerii acestor partide sunt și membri ai grupurilor de presiune, adică ai acelor grupuri care acționează ilegal, ocult, subteran pentru a deturna, prin diverse acte de corupție, activitatea politică menită să servească statul în activitate subversivă, destinată spolierii statului în interesul lor privat. Acești indivizi formează acum clasa politicianistă care constituie cleptocrația, clicocrația cleptocrată despre care am scris frecvent (cf., de exemplu, http://monitorsri.blogspot.com/2012/01/ati-votat-cleptocratia-ati-ramas-cu.html).
Sensul corect, de „participare la treburile statului, al conceptului „politică este substituit, din ignoranță, cu sensul fals, de „politicianism, de coterie de partid, și această substituire ilicită există și în gândirea etalată în interviul din Evenimentul zilei, a directorului S.R.I., Eduard Hellvig: pentru el, „activitatea politică, de care trebuie „să fie rupt total S.R.I.-ul, este echivalentă cu propaganda partinică, cu politicianismul! Ceea ce este total fals și, deci, directoratul său va sta sub semnul falsului, al incompetenței „programate, ca să zic așa. Dimpotrivă, sfera de activitate a S.R.I.-ului trebuie să subsumeze și activitatea ilicită a liderilor și a organizațiilor – fie ele de partid, de sindicat, de presă, ong.-uri, profesionale etc. – care aduc atingere siguranței naționale.
Cleptocrația constituie principala amenințare la adresa securității naționale, deoarece a devenit o formă instituțională de criminalitate organizată. Fraza lui Hellvig față de care juisează Bogdan Tiberiu Iacob, anume „SRI în slujba cetățeanului e o schimbare de paradigmă, de la venirea lui Hellvig la conducere?!!“, este, actualmente, o pură demagogie, la care achiesează și B.T.I., cu întregul său entuziasm de retardat politic. Aceeași idee, desigur, exprimată cu alte cuvinte, a expus-o fiecare director la instalarea sa în funcție. Dar, ideea-slogan dătătoare, inițial, de speranțe, „S.R.I. în slujba cetățeanului“, a fost subminată de scuza – și, evident, autoacuza! – expusă de către toți directorii succesori lui Virgil Măgureanu: „S.R.I. doar informează“. Referitor la directorii Radu Timofte și George Maior i-am denunțat, textual, în articole și în unele apariții la OTV 6TV, că „sunt mincinoși, deoarece legile în materie prevăd obligația S.R.I.-ului să prevină amenințările la adresa siguranței naționale. Și care a fost rezultatul acestei preveniri, a acestei contracarări necesare, dar cvasiinexistente? Rezultatul este că România a pierdut în acest sfert de secol mai mult decât a pierdut în ultimele două războaie mondiale! România a ajuns pe butuci; dar – vorba mai veche a recent răposatului Vadim Tudor – hoții actuali au furat și butucii! În statele democratice care se respectă Serviciile Secrete ale lor ar fi asasinat discret mii de asemenea atentatori la adresa securității naționale (vezi, în S.U.A., cazul John Lenon), înainte de a aștepta să se prăbușească economia națională și celelalte subsisteme ale sistemului social global: învățământul, sănătatea, magistratura, mediul ecologic, mediul cultic, mass media, imaginea României în lume etc. Căci, după ce se prăbușesc Turnurile Gemene, ce mai rămâne de făcut? De șters praful??!
Ce a făcut S.R.I.-ul ca să apere România de jafurile comise de „investitorii strategice“, împreună cu complicii lor de aici?! George Maior s-a lăudat, de exemplu, că, în cazul fraudei de la Roșia Montană, a furnizat vreo 150 de informații! Și? S-a lichidat frauda? A fost băgat vreun escroc la închisoare? A fost călcat de buldozer vreunul dintre „asasinii economici ai României? Un procuror militar care a instrumentat cazul a scris că un ofițer al M.Ap.N. a furat și a vândut asasinilor economici de la Roșia Montană Gold Corporation (R.M.G.C.) harta secretă cu locurile unde se găsesc minereuri aurifere neexplorate, iar acum R.M.G.C. se bate cu statul român să pună mâna pe aceste locuri, amenințând România cu procese internaționale. S-a sesizat pe el Parchetul General de acest caz? NU, pentru că procurorul general adjunct Bogdan Dumitru Licu era prea ocupat să-și plagieze lucrarea de doctorat de la cap la coadă și prea bogat ca să-i mai pese și de alții și să apere siguranța națională (cf. „Procurorul general interimar Licu – prea bogat și plagiator, pe http://www.cotidianul.ro/procurorul-general-interimar-licu-prea-bogat-si-plagiator-275608/). Și? El a ajuns și „doctor“ în drept-curmeziș, iar România pierde aurul și celelalte metale prețioase de la Roșia Montană și din împrejurimi, mult mai prețioase ca aurul! Dar Bogdan Dumitru Licu e „doctor, iar Bogdan Tiberiu Iacob se dă mare anal-ist la Inpolitics.ro!
Schimbarea de paradigmă înseamnă, acum, doar atât: pușcăria pentru escroci și recuperarea de la ei a pierderilor suferite de România – adică vrem să îi vedem la gherlă pe alde Paul Lambrino, Remus Truică, Marius Marcovici, Dan Andronic, Beny Steinmetz, Tal Silberstein şi Arthur Finkelstein (cf. http://www.dcnews.ro/paul-lambrino-lista-proprietatilor-pe-care-le-a-cesionat-lui-remus-truica_492328.html#sthash.MscezoV8.dpuf), precum și pe ceilalți delapidatori, „români și neromâni, dar anti-pământeni, dar și să fie recuperate miliardele de euroi prădate de aceștia și mutate în bănci străine. Chestia este că Bogdan Tiberiu Iacob nu-i vede pe hoți ca pe dușmanii autentici ai României, ci, dimpotrivă, îi consideră dușmani tocmai pe apărătorii României, ca generalul Florin Coldea și S.R.I.-ul; desigur, în limitele în care pot s-o facă. Firește, are și generalul Coldea păcatele lui – „Cine nu are, să dea primul cu piatra!, ne previne Iisus –, dar, în condițiile în care „S.R.I-ul doar informează, cine aplică măsurile de contracarare a atentatelor la siguranța națională, cine ia măsurile de interzicere a unor organizații subversive, ca R.M.G.C., Reciplia S.r.l., Tahal Group, Kardan, sau cum sunt organizația lui Marco Maximilian Katz, a lui Efraim Zuroff și altele de aceeași teapă?! Cine, Guvernul? Iar, acum, guvernul Cioloș, compus numai din impostori și incompetenți??! Cine, clasa politică, a cărei strânsură este Parlamentul care a votat în cvasiunanimitate scelerata Lege nr. 217/20015, care nu este decât fățuirea și mai criminalei O.U.G. nr. 31/2002, cu care sunt amenințați cu pușcăria patrioții români?! De ce vrea B.T.I. concedierea generalului Coldea și nu a Parlamentului?! Oare cum l-o fi chemat pe Bogdan Tiberiu Iacob înainte de a se numi Bogdan Tiberiu Iacob?! Asta să fie explicația logoreei lui de anal-ist, în care ne propune hellvig-ul ca unitate de măsură a intelligence?
1 mai 2016, Sfânta Sărbătoare a Paștilor la români
Colonel (rtg.) Vasile I. Zărnescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu