Treceți la conținutul principal

Câți cetățeni moldoveni au obținut cetățenie română până în prezent?

La sfârșit de an se numără românii. Câți cetățeni moldoveni au obținut cetățenie română până în prezent?
Sursa https://cetatenie.ro/noutate/Statistica-Cati-cetateni-moldoveni-au-obtinut-cetatenie-romana-pana-in-prezent
La sfârșit de an, după ce s-au publicat ultimele ordine de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), echipa cetatenie.ro a realizat o statistică cu privire la numărul de dosare soluționate până în prezent privind redobândirea cetățeniei române. Statistica cuprinde perioada 1991-2014, compilând statistici proprii, dar și statistici oferite de către rapoartele Fundației SOROS. Astfel, din datele înregistrate reiese că aproximativ 445 000 de cetățeni moldoveni au redobândit cetățenia română până acum.
Dosare soluționate 2005-2014 (Articolul 11

AnulNr. dosare
20051603
2006489
2007664
20084512
200921999
201041843
201169809
201273861
201360387
201461509
Potrivit cercetării realizate de către Fundația SOROS (care poate fi consultată aici), în perioada 1991-2012 numărul de dosare soluționate conform cu articolul 11 din Legea 21/1991 atinge cifra de 323 049. Este necesară mențiunea că ANC înțelege prin dosare soluționate acele dosare care au primit o decizie finală, fie pozitivă, de acordare a cetățeniei, fie negativă, de respingere a acordării acestei cetățenii. Practica curentă indică faptul că este vorba aproape în totalitate de răspunsuri pozitive.
În anul 2012 au fost soluționate cele mai multe dosare, însumând cifra de 73861. Conform statisticilor noastre, pe baza ordinelor preluate de la ANC, în anii următori s-a manifestat o tendință ușoară de scădere a cererilor privind redobândirea cetățeniei române. Prin urmare, și numărul dosarelor soluționate a fost în scădere: 2013 – 60387 dosare, 2014.- 61509 dosare.
Cifra totală a dosarelor soluționate până în prezent de către ANC numără 444 945 dosare, solicitanții provenind în mare parte din Republica Moldova. Menționăm că această cifră este totuși una estimativă, fiindcă nu include dosarele soluționate conform art. 8 și art. 10 a Legii 21/1991. De asemenea, considerăm că numărul real al cetățenilor români, originari din fostele teritorii românești, ar putea fi mai mare. Aceasta fiindcă ANC nu realizează statistici separate pentru copiii minori, aceștia fiind incluși în dosarele părinților lor.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE