Treceți la conținutul principal

MARŞ DE ADIO
COLEGILOR MEI MÂRLAMENTARI –
de 
Adrian Păunescu


La muncă, derbedei , că trece anul 

şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul. 

Făceaţi pe democraţii cei cucernici, 

P.... mamii voastre de nemernici. 


Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine
şi-apoi convingeţi-vă că e bine. 

C-aţi luat o ţară de mai mare dragul 

şi i-aţi distrus averile şi steagul. 


S-ajungem colonia de ocară 

care-şi va cere scuze în maghiară. 

Şi, prin complicităţi cu demoni aprigi, 

aţi desfiinţat uzine, câmpuri, fabrici.
 

Şi, prin vânzări de ţară infernale,

aţi omorât cu voia animale. 

La greul greu care mereu ne-ncearcă, 

răspundeţi cu un greu de moarte, parcă. 


Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu

întoarceţi România-n Evul Mediu. 

Ce căzături, ce târfe, ce mizerii, 

v-aş desena cu acul, să vă sperii.


Dar voi nici sânge nu aveţi în vine,

ci credite din călimări străine.

Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina 

şi-mpingeţi Bucovina în Ucraina. 

Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul

s-au compromis negustorind Ardealul. 

De unde sunteţi, mă, din ce găoace, 

cum v-au putut părinţii voştri face? 


Ce condimente le-au picat în spermă

de e trădarea voastră-atât de fermă? 

Aţi pus nenorocita voastră labă 

pe-această tristă  ţară Basarabă. 


Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul 

s-o faceţi curva voastră de serviciu. 

Mimaţi respectul pentru cele sfinte, 

dar vindeţi şi pământuri şi morminte.
 

Aţi inventat examene severe, 

supunere poporului spre-a-i cere.

Şi toată zbaterea a fost degeaba 

că-n nas mai marii v-au închis taraba.
 

Minciuna voastră v-a adus pe scenă, 

actori într-o politică obscenă. 

Şi-acum, că-i un prăpăd întreaga ţară,

ia cereţi-vă, puţintel, afară. 


Decât să vă trimită  ţara noastră, 

mai bine mergeţi voi în mama voastră. 

Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară, 

şi nu albanizaţi această ţară .
 

Băgaţi viteză, că vă trece anul 

şi s-a scurtat şi s-a-nvechit ciolanul. 

Şi ce vă pot eu spune la plecare 

decât lozinca lui Fănuş cel mare: 

Nenorociţilor, se rupe şnurul, 

"La muncă, la bătut ţăruşi cu curul !"

Adrian Păunescu

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE