Constantin Cojocaru este o voce distinctă în peisajul economic și politic românesc post-1989, cunoscut pentru critica sa vehementă la adresa procesului de privatizare și pentru promovarea unui model alternativ de dezvoltare economică, centrat pe suveranitatea națională și proprietatea cetățenească.
Viziunea ideologică: Capitalismul național-democratic
Cojocaru propune un sistem denumit „capitalism național-democratic”, care se opune atât comunismului, cât și capitalismului oligarhic. Acest model se bazează pe următoarele principii:culturaromana.ro
-
Proprietatea cetățenească: Capitalul național ar trebui să fie deținut în proprietate privată de către cetățeni, nu de către stat sau entități străine.
-
Rolul statului: Statul are rolul de a proteja dreptul la proprietate și prosperitate al cetățenilor și al națiunii, fără a deține capital, ci doar averea publică.culturaromana.ro
-
Clasa mijlocie: Formarea și consolidarea unei clase mijlocii puternice este esențială pentru funcționarea acestui sistem.
-
Munca și inovația: Accesul la proprietate și prosperitate trebuie să se bazeze pe muncă, inovație și economisire, nu pe privilegii sau moșteniri.
-
Economie în serviciul națiunii: Economia nu este un scop în sine, ci un mijloc de a asigura prosperitatea cetățenilor și întărirea națiunii.
Această viziune este detaliată în programul său economic și în diverse articole și cărți, cum ar fi „Privatizarea: De ce? Cum? Pentru cine?” și „Ieșirea României din prăpastie prin capitalismul național-democratic” .yogaesoteric.net+1culturaromana.ro+1
Critica procesului de privatizare
Cojocaru consideră că procesul de privatizare post-1989 a fost o formă de deposedare a poporului român de capitalul acumulat în perioada socialistă. El susține că Legea 15/1990 a transferat capitalul național în proprietatea privată a statului, care ulterior a fost vândut, adesea la prețuri derizorii, către entități străine sau grupuri oligarhice locale. Această tranziție a fost însoțită de hiperinflație și devalorizarea salariilor și pensiilor, ceea ce a dus la scăderea puterii de cumpărare și la falimentul multor întreprinderi .piatauniversitatii.com+2cuvantul-liber.ro+2yogaesoteric.net+2yogaesoteric.net
El afirmă că, în prezent, aproximativ 90% din capitalul utilizat în România este deținut de corporații transnaționale, iar o mare parte din profiturile generate părăsesc țara fără a fi impozitate, contribuind la sărăcirea populației și la pierderea suveranității economice .gandeste.org
Fezabilitatea programului după 2024
Implementarea programului lui Cojocaru în contextul actual ar întâmpina multiple provocări:
-
Integrarea în UE: Multe dintre propunerile sale, cum ar fi naționalizarea capitalului sau restricționarea investițiilor străine, contravin principiilor pieței libere și legislației Uniunii Europene, din care România face parte.
-
Piața globală: Într-o economie globalizată, măsuri protecționiste ar putea duce la izolare economică și la scăderea investițiilor externe.
-
Capacitatea administrativă: Reformele propuse necesită o administrație publică eficientă și lipsită de corupție, ceea ce reprezintă o provocare în contextul actual.
-
Suportul politic și social: Pentru a implementa astfel de schimbări majore, este necesar un consens politic larg și sprijin popular, care în prezent sunt limitate.
Cu toate acestea, ideile lui Cojocaru pot stimula dezbateri importante privind suveranitatea economică, distribuția echitabilă a resurselor și rolul statului în economie. Chiar dacă implementarea integrală a programului său este puțin probabilă în condițiile actuale, anumite aspecte, cum ar fi sprijinirea clasei mijlocii sau protejarea resurselor naționale, pot fi integrate în politici publice viitoare.
I. Bibliografie detaliată – Constantin Cojocaru
Constantin Cojocaru este autor al mai multor lucrări economice și politice fundamentale pentru viziunea sa asupra unui capitalism „național-democratic”. Iată principalele titluri:
1. „Privatizarea: De ce? Cum? Pentru cine?”
-
Editura: Editura Elion, București
-
An: 1999 (ediții revizuite în anii următori)
-
Conținut: O analiză critică a procesului de privatizare postcomunistă din România. Susține că transferul averii naționale s-a făcut ilegitim și în dauna poporului.
-
Tesiune principală: Legea 15/1990 a fost un act de „expropriere” mascată a poporului român.
2. „Proiectul de Constituție a Cetățenilor”
-
Publicare: Proiect propus în spațiul public și distribuit online (2010–2012)
-
Conținut: Include reforme constituționale menite să redea cetățenilor controlul asupra economiei și statului.
-
Teme: Suveranitate economică, control democratic al capitalului, interzicerea vânzării resurselor naturale.
3. „Ieșirea României din prăpastie prin capitalismul național-democratic”
-
Publicare: articol amplu online, publicat pe culturaromana.ro
-
An: 2022
-
Conținut: Este o sinteză a modelului propus, ce combină elemente de economie socială de piață cu protecționism economic și democratizare a proprietății.
4. Articole și conferințe (2010–2024)
-
Publicate pe platforme precum:
-
Tematică: analiza colonizării economice a României, denunțarea FMI, BM, UE ca instrumente ale capitalului transnațional.
II. Analiză comparativă: modelul Cojocaru vs alte modele economice alternative
| Caracteristici | Modelul Cojocaru (Capitalism național-democratic) | Modelul distributist (Belloc, Chesterton) | Modelul suveranist francez (Valérie Bugault) | Modelul etatist chinez (post-2000) |
|---|---|---|---|---|
| Tip de proprietate | Privată, dar distribuită către cetățeni români (cu plafon individual) | Proprietate de familie, distribuție largă | Proprietate suverană a poporului, controlată prin stat-națiune | Mix: statul păstrează controlul asupra resurselor strategice |
| Relația cu statul | Stat minimal în economie, dar activ în garantarea proprietății | Stat subsidiar, cu rol de arbitru moral și juridic | Stat central, suveran, „gardian al capitalului național” | Statul-dirijor al economiei, cu planificare strategică |
| Controlul capitalului străin | Restricționat; interzis în domenii-cheie | Nu este o temă centrală | Opoziție radicală față de capitalul transnațional și Banca Centrală Europeană | Capital străin acceptat doar condiționat și temporar |
| Redistribuția avuției | Redistribuire prin „capitalizare” cetățenească, nu prin impozite | Promovarea unei clase mijlocii largi prin legislație favorabilă | Naționalizare strategică, apoi repartizare comunitară | Control sever al inegalităților, dar cu toleranță față de miliardarii „patrioți” |
| Poziție față de globalism | Antiglobalist, suveranist | Localist, antiglobalist | Naționalist, antiliberal și anticapitalist transnațional | Pragmatic, dar ostil hegemoniei occidentale |
| Fezabilitate în UE | Foarte redusă | Medie, dar cere modificări constituționale | Incompatibil cu tratatele UE | Inaplicabil în UE; model autoritar și suveran |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu