Sursa https://biblioteca-lui-dan-culcer.blogspot.com/2025/05/dan-culcer-randunica-nu-e-pasare.html
Rândunica nu e pasăre migratoare
Rândunica, hirunda, nu e o pasăre migratoare,
ea revine de unde a plecat, își regăseşte,
își apără cuibul, casa, locul naşterii,
când, cenuşie, altă pasăre, hulpavă, agresivă,
poate doar leneșă, neconstructoare,
se înstăpâneşte, în lipsa ei, pe coliba vecină,
cu greu construită de harnica zburătoare
din picături de lut, în zigzaguri fulgerătoare,
sub streaşina bisericii de lemn,
înainte de plecare în lungul drum spre căldură,
spre sud,
Nu se declară război întregului clan cenuşiu,
nu se înfruntă stoluri sub cer, nici vecinii, ca orbii.
În văzduh se întretaie liber traiectoriile tuturor,
spațiul aerian este fără hotare.
Cuibul acesta nu poate fi închiriat, vândut, dăruit,
nu e subiect de tranzacție.
Pot primi un vecin, pot așterne drumețului trudit
pat, pentru o noapte, de odihnă.
Pot împărți cu el boabe de grâu,
apoi se cuvine să-și vadă de drum,
să se întoarcă la ai săi, la cuibul neamului său.
Dacă nu, dacă oaspetele rămâne la mine fără drept,
fără să-i fi dat voie, atunci coliba
spurcată de fur va fi abandonată,
intrarea colibei — zidită, cimentată
cu alte picături de lut care, zvântate,
fac din cuib, pe vecie, capcană, cavou,
urnă funerară, piatră de mormânt
fără nume, lespede de uitare,
semn de strigare pentru toți năvălitorii :
Dacă intrați în casa mea, fără voia mea,
acesta vă va fi destinul, soarta, pedeapsa !
Nechematele răpitoare de s-au înstăpânit
fără drept pe cuibul meu,
se vor sufoca, trupul lor se va usca,
mumificat în pământul meu.
Nimeni nu va avea voie, nici nevoie,
să le pomenească numele.
Nomina sunt odiosa
Se dedică victimelor agresiunilor globaliste
(1 decembrie 2018)
Textul lui Dan Culcer, deși într-un singur poem structurat în strofe libere, relevă două registre simultane: unul literar-estetic, cu trăsături alegorice, simbolice, și unul ideologic, cu un mesaj explicit, militant, situat în registrul rezistenței identitare. Poemul „Rândunica nu e pasăre migratoare” poate fi împărțit, pentru o analiză mai clară, în două secțiuni tematice: prima cu caracter descriptiv-alegoric, a doua cu caracter normativ-conflictual.
I. ANALIZĂ LITERAR-ESTETICĂ
1. Simbolismul rândunicii
Rândunica devine o metaforă centrală a identității durabile, ciclice și loiale locului de origine. Se opune ideii de rătăcire, de migrație ireversibilă, afirmând în schimb un spirit al întoarcerii, al continuității, al fidelității față de cuib („își regăsește, / își apără cuibul”).
Este vorba despre un simbol al locuirii și al dreptului organic asupra unui spațiu, ceea ce are reverberații profund estetice, dar și ideologice (vezi mai jos).
2. Limbajul metaforic și construcția imaginii
Poetul recurge la o descriere care amintește de fabula moralizatoare, dar transpusă într-o meditație lirică cu ton reținut și grav. Metafora „coliba vecină” sau „cuibul” este dezvoltată în opoziție cu „pasărea cenușie”, „leneșă, neconstructoare”, care se înstăpânește abuziv.
Prin imaginea lutului, a construcției fragile și totuși permanente, poetul accentuează valori ale muncii, tradiției, răbdării, în contrast cu figura invadatorului: o pasăre hulpavă, ce nu creează, doar uzurpă.
3. Stilul
Strofele sunt alcătuite din versuri libere, fluide, uneori apropiate de prozodia eseistică. Lexicul este în general sobru, uneori arhaic („se cuvine”), cu rare accente solemne. Finalul aduce o acumulare de termeni funebri – „capcană, cavou, urnă funerară” – care transformă poezia într-o sentință simbolică.
II. ANALIZĂ IDEOLOGICĂ ȘI SIMBOLICĂ
1. Dimensiune alegorică și politică
Rândunica devine un arhetip al locuitorului autohton, al poporului-rădăcină, în opoziție cu pasărea cenușie – simbolul străinului fără chemare, al intrusului globalist.
În contextul dedicației explicite („victimelor agresiunilor globaliste”), poemul capătă un substrat ideologic naționalist: un manifest pentru suveranitate, demnitate identitară și opoziție față de invazia culturală sau politică străină.
Pasărea „hulpavă” nu este denumită precis – ceea ce permite o lectură largă: poate fi simbolul colonizatorului economic, al imigrantului neasimilat, al corporației distructive sau al ideologiei globalizante.
2. Etica ospitalității condiționate
Poetul nu refuză în mod absolut alteritatea – există „oaspetele”, „drumețul” căruia i se poate oferi adăpost și hrană. Dar acest gest de ospitalitate este temporar și condiționat de respectarea unei limite: „să-și vadă de drum, / să se întoarcă la ai săi”.
Această distincție între oaspete și uzurpator este esențială în fundamentarea unei etici conservatoare a spațiului și neamului.
3. Formula sentențioasă și avertismentul
Finalul devine o sentință adresată „năvălitorilor” – cuibul furat devine cavou, trupul lor „mumificat în pământul meu”. Se încheie cu un adagiu latin: „Nomina sunt odiosa” (numele sunt de urât/păgubos de rostit), ceea ce adaugă o notă de solemnitate și mister, dar și o formă de damnare anonimă, așezată în tradiția romană a stigmatului colectiv.
III. ÎNCADRARE ESTETICĂ ȘI IDEOLOGICĂ
1. Estetică
Poemul lui Dan Culcer se apropie de o poezie alegorică, moralizatoare, dar cu substrat liric. Poate fi asociat, în formă și ton, cu poezia angajată etic din perioada interbelică (Octavian Goga, Radu Gyr), dar și cu tonalitățile discrete ale rezistenței prin poezie din exil sau din disidența românească post-1947.
2. Ideologic
Textul este un exemplu clar de poezie naționalistă identitară, cu accente antiexpansioniste, conservatoare, parte dintr-un discurs de respingere a nivelării culturale și a invaziei globaliste. Tematica sa se încadrează în ceea ce unii teoreticieni ai ideologiilor ar numi reacție autohtonistă sau antimodernism tardiv, cu rădăcini în paradigma poporanistă și în filonul suveranist actual.
Concluzie
Poemul lui Dan Culcer este o alegorie poetică a identității asediate, formulată cu mijloace artistice clare, dar fără ocolirea mesajului ideologic. Este un text simbolic, grav, militant, ce îmbină o viziune asupra lumii profund conservatoare cu o etică a răspunderii față de loc, neam și patrimoniu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu