Sursa foto: Arhiva EVZ I s-a spus „poetul pătimirii noastre”, iar versurile lui au intrat aproape în folclor, deşi poartă amprenta unui intelectual rasat. Puţini sunt românii care să nu cunoscă stihurile pline de tristeţe şi revoltă:
„La noi sunt codri verzi de brad
Şi câmpuri de mătasă;
La noi atâţia fluturi sunt,
Şi-atâta jale-n casă.
Privighetori din alte ţări
Vin doina să ne-asculte;
La noi sunt cântece şi flori
Şi lacrimi multe, multe...”
La jumătatea lunii decembrie, anul trecut, a fost primul semnal. Deputatul Silviu Vexler, înainte de a-şi ţine discursul de susţinere a Legii nr. 241/2025, lege care-i poartă numele şi a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1200/24/12/2025, adică în Seara de Ajun a Crăciunului, când se desfac darurile de sub pom, a făcut un gest inadmisibil.
Opoziţia a aşezat la pupitru un afiş, în care erau portretele unor mari personalităţi ale românilor, în frunte cu Eminescu şi continuând cu Alecsandri, Iorga, Kogălniceanu, Eliade, Paulescu, Goga, Slavici, Haşdeu şi Xenopol.
Domnul deputat Vexler a rupt, pur şi simplu, acest afiş. A făcut bucăţi figurile acestor mari români.
Au ieşit ceva hiuduieli, câteva reproşuri, strigăte ca la piaţă şi... cam atât. Acest prim pas către lovirea identităţii noastre naţionale a fost făcut cu complicitatea majorităţii parlamentarilor, chiar dacă unii, de impresie artistică, au protestat atunci. Şi cu protestele au rămas. Dar mai ales noi, românii, am rămas cu acele proteste de doi. Pe principiul că timpul le rezolvă pe toate, nu s-a mai pomenit nimic despre acel afront adus demnităţii naţionale chiar în Parlamentul României şi care, culmea, a şi fost validat. Legea Vexler a fost, aşa cum am spus, publicată în Monitorul Oficial pe când românii se pregăteau să sărbătorească Crăciunul. După aceea s-a lăsat liniştea.
Linişte care a ţinut câteva luni, când legea adoptată a început să-şi facă efectele. La sfârşitul săptămânii trecute, Bustul marelui poet şi om de stat Octavian Goga a fost dat jos de pe soclul pe care fusese amplasat în celebrul parc Copou din Iaşi. N-a căzut el singur de pe soclu şi nici nu a dispărut furat de cineva care să-l topească şi apoi să-l vândă la depouzitul de colectare a metalelor. A fost dat jos cu acte în regulă, bazate pe prevederile Legii Vexler. O asociaţie din Arad, pe numele ei Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului (APCAL), a făcut ochii roată peste ţară şi când i-a căzut privirea tocmai la Iaşi pe Copou, l-a zărit pe Goga şi s-a pus pe el să-l dea jos. Că nu merită să stea acolo.
Cel ce a rostit: „MĂ UIT ÎN CONȘTIINȚA MEA: AM PRIVIREA SLOBODĂ. ÎNTREG PATRIMONIUL NEAMULUI ÎL VĂD ÎNAINTE, - ARDEALUL, VECHIUL REGAT, BUCOVINA, BASARABIA... ÎNTREAGĂ CLĂDIREA MĂREAȚĂ A UNITĂȚII NOASTRE NAȚIONALE – SUBT TEMELIILE EI SUNT ZIDITE ȘI VISURILE MELE DE DEMULT.” nu merită să fie văzut de către români, decât, eventual, închis într-un muzeu pe care nu-l vizitează nimeni.
„Azi simt cum noaptea se coboară
Pe dimineața mea de ieri,
Cum cântul meu se înfășoară
În giulgiul veșnicei tăceri...
Și printre voi îmi duc povara
Stropit de râs și de noroi,
Căci vai de cine-și pierde țara
Ca să și-o ceară de la voi...”
Să nu uităm că Mircea Vulcănescu, marele economist pe care în primă instanţă, în anii ’50, nici măcar justiţia adusă de tancurile sovietice, care trimiteau oamenii la Canal pentru siplul fapt că erau chiaburi, nu a avut măcar un singur argment să-l condamne, a fost şi el dat jos de pe soclu iar liceul econimic nu-i mai poartă numele.
Care sunt următorii paşi după dispariţia lui Goga?
Pe afişul rupt demonstrativ de domnul deputat Vexler, se mai aflau, aşa cum am spus, portretele unor mari români: Eminescu Alecsandri, Iorga, Kogălniceanu, Eliade, Paulescu, Slavici, Haşdeu şi Xenopol.
Vor fi şi ei scoşi din manuale? Busturile sau statuile lor vor fi aruncate printr-un colţ, sau, şi mai bine, prin magazia vreunui muzeu? Ce se va întâmpla cu Casa momerială de la Ciucea unde este înmormântat Goga? Ce s-a întâmplat şi cu casa unde s-a născut Eminescu în Botoşani, unde este la parter acum o sală de păcănele? Sau în paragină, precum Conacul de la Mirceşti?
În fnal, aş avea o propunere. Dacă tot trebuie să aruncăm la magazia muzeului mari români din motive de antisemitism, să se interzică şi celebrul Concert de Anul Nou al Orchestrei Filarmonice din Viena. Pentru că primul concert a avut loc pe 31 decembrie 1939, iar acel concert extraordinar a fost inițiat ca demers propagandistic de către Joseph Goebbels, la scurt timp după izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial.
Acum ori Goebbels nu a fost antisemit, ori în Parlamentul de la Viena nu există niciun Vexler.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu