luni, 26 decembrie 2016

Noul ambasador rus la București: cetățeni români au luptat în războiul din Transnistria

Noul ambasador rus la București: cetățeni români au luptat în războiul din Transnistria

Politică
Ironic și acid, ambasadorul Rusiei Valeri Kuzmin nu s-a ferit la Chișinău să facă declarații directe care au stârnit controverse. Adept al istoriografiei sovietice clasice în ceea ce privește chestiunea Basarabiei, noul ambasador al Rusiei la București a acuzat chiar implicarea unor cetățeni români în conflictul din Transnistria din 1992.
Sursa foto.
Sursa foto.
Valeri Kuzmin a fost ambasadorul Federației Ruse la Chișinău din iulie 2007 până în aprilie 2012, perioadă în care a fost implicat în numeroase dispute publice. A susținut în timpul mandatului său diplomația separatistă de la Tiraspol spre iritarea autorităților de la Chișinău și a promovat ideea acordării unui statut special pentru regiunea separatistă. Kuzmin a condamnat în repetate rânduri istoriografia românească susținând teza ”jandarmului român” care a persecutat țăranii basarabeni, i-a prezentat pe români drept fasciști și a acuzat România că se implică în treburile interne ale Republicii Moldova. Președintele rus Vladimir Puțin l-a numit pe Valeri Kuzmin ambasador al Federației Ruse în România pe data de 8 iunie 2016.

Cetățeni români au luptat în Transnistria

În cadrul unui interviu acordat ProTV Chișinău pe 15 septembrie 2008 Valeri Kuzmin a declarat referitor la conflictul din Transnistria că: „Rusia a adus în aceasta regiune pacea şi că printre cei care au atacat Benderul (Tighina) s-au numarat şi cetateni ai statului vecin, România”. În cadrul aceluiași interviu, ambasadorul rus a mai declarat că diferendul transnistrean poate fi soluţionat dacă dacă se ia în consideraţie formarea unui stat federativ cu Transnistria. (sursa)
Kuzmin s-a folosit de o expresie voalată pentru a acuza statele occidentale și România că se implică în treburile interne ale Republicii Moldova: ”Dacă numiţi acţiunile Rusiei intervenţie în relaţiile interne ale Republicii Moldova, atunci cum numiţi comportamentul celorlalte ţări?” (sursa)

Ironic cu ziariștii

După ce militarii ruși au împușcat la începutul anului 2012 un cetățean al Republicii Moldova care a forțat cordonul de securitate, ambasadorul Valeri Kuzmin i-a ironizat pe ziariștii de la Chișinău: “Eu vreau să vă recomand să nu faceți campanii isterice. Nu urmați logica lui Vinny Pooh, care venind în ospeție la iepure și fiind întrebat dacă vrea și lapte sau miere, a răspuns: și una și alta și dacă se poate și fără pâine”. (sursa)
Referitor la circumstanțele incidentului, ambasadorul rus a fost cât se poate de direct cu reprezentanții presei: “Ca să fiți mai obiectivi, atunci trebuie să știți că era un automobil furat, cu un șofer beat, care trece și dă jos bariere, ignoră solicitările… deci s-a format un pericol pentru militari, unul a fost cât pe ce să fie călcat.”

Relație strânsă cu Tiraspolul

La recepțiile organizate la Ambasada Rusiei din Chișinău, Valeri Kuzmin i-a invitat pe reprezentanții regimului separatist de la Tiraspol. În 2012 chiar I-a oferit cuvântul Ninei Ștanski (intitulată pe atunci ministru de externe al Transnistriei) în locul diplomaților oficiali ai Republicii Moldova. Astfel, pe 10 februarie 2012 niciun reprezentant al Ministerului de Externe și Integrării Europene nu a participat la recepția oferită de Ambasada rusă la Chișinău oferită la 10 februarie cu prilejul Zilei lucrătorului diplomatic al Federației Ruse. Lipsa reprezentanților Diplomației de la Chișinău ar fi fost constatată ”în mod întâmplător” de ambasadorul rus, Valeri Kuzmin, atunci când i-a invitat pe aceștia la microfon pentru un cuvânt de salut. Ca rezultat, s-a constatat că în sală nu era niciun reprezentant al Ministerului de Externe. Ulterior, ambasadorul rus i-a oferit cuvânt așa-zisului ministru de Externe de la Tiraspol, Nina Ștanski.
La o recepție oferită de ambasada rusă în 2011, Valeri Kuzmin l-a prezentat pe Vladimir Iastrebceak în calitate de ministrul de Externe al regiunii transnistrene. Atunci, diplomații moldoveni, cei din statele UE și reprezentanții SUA au părăsit în mod demonstrativ recepția, gest calificat ulterior de partea rusă ca unul ”neprietenesc”. (sursa)

Jandarmul român fascist

În intervențiile sale publice ambasadorul Valeri Kuzmin a promovat stereotipurile istoriografiei sovietice referitoare la istoria Basarabiei. Astfel, pe 26 septembrie 2011, în cadrul mesei rotunde „Dialogul Rusia-Moldova în spaţiul culturilor”, care a avut loc la Biroul Relaţii Interetnice, criticându-i pe aşa-numiţii xenofobi şi opresori ai limbii ruse din Moldova, ambasadorul rus a spus următoarele: „Nu vreau să pun pe nimeni faţă în faţă, dar a afectat Moldova „politica culturală românească” în perioada anilor 1918-1940, fără a mai vorbi de ocupaţia fascistă în anii 1941-1944? De la urmaşii direcţi ai moldovenilor – martori ai evenimentelor din acei ani ştiu că principala unealtă a politicii aici era atunci patul armei jandarmilor”. Iar cu referire la prezent, Kuzmin a mai declarat: „Astăzi în Moldova se vorbeşte mult despre executarea Legii cu privire la titre şi „limba originalului” în filmele artistice, deşi aceasta nu este nici pe departe primordial important pentru ţara în care nivelul de viaţă este unul dintre cele mai diminuate în Europa”. (sursa)
Pe 26 august 2011 Kuzmin a ţinut să felicite moldovenii cu ocazia „eliberării Moldovei de către armatele sovietice de sub jugul germano-român”. Valeri Kuzmin a venit la Complexul memorial „Eternitate” alături de reprezentanţi ai Ambasadei Ucrainei şi Belarusului în R. Moldova, iar acolo a fost întâmpinat de mai mulţi membri ai diasporei ruseşti. Ambasadorul rus a depus flori şi o panglică în culorile drapelului rusesc, în memoria ostaşilor căzuţi în timpul operaţiunii Iaşi-Chişinău, după care a declarat: „Vă felicit cu această zi, care este fără îndoială o zi luminoasă din istoria noastră comună. Este ziua când Moldova a fost eliberată de jugul fascist germano-român. A fost o zi importantă pentru Moldova, care a avut de parcurs o cale lungă de reabilitare”. (sursa)

Istoria românilor, o imagine schimonosită

Ambasadorul Valeri Kuzmin a avut o ieșire dură la adresa manualelor de istorie a românilor, pe care le-a calificat drept prezentând o imagine schimonosită a istoriei care contribuie la menținerea conflictului transnistrean. ”Generaţia tânără are valori şi amintiri istorice diferite. Dacă în regiunea transnistreană, istoria studiată în şcoală este una integrată, care este un standard recunoscut în UE, în Moldova o bună perioadă de timp s-a studiat „Istoria Românilor”, deja abandonată chiar şi de România. Acest curs prezintă o imagine complet schimonosită a istoriei. Astfel, generaţia tânără de pe malul drept al Nistrului crede în lucruri care nu s-au întâmplat niciodată şi care par a fi o nebunie pentru oamenii informaţi”, declara Kuzmin pe 10 februarie 2011. (sursa)

Apărătorul lui Baghirov

După arestarea scriitorului rus Eduard Baghirov (acuzat de autoritățile de la Chișinău că ar fi fost implicat în incidentele violente din aprilie 2009) ambasadorul Valeri Kuzmin a avut mai multe intervenții publice în favoarea acestuia, spunând că, deşi nu este un caz răsunător, întemniţarea scriitorului rus poate contribui la o tensionare nedorită a relaţiilor moldo-ruse. (sursa)

Cariera lui Valeri Kuzmin

Valeri Kuzmin este fost ambasador al Federaţiei Ruse în Republica Moldova, numit în această funcţie printr-un decret prezidenţial din data de 27 iulie 2007. Valeri Kuzmin s-a născut pe data de 24 iunie 1953, la Moscova. În 1975, Kuzmin a absolvit Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale MGIMO din Moscova. În 1998, a absolvit cursurile de studii în diplomaţie din cadrul Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, este cercetător în istorie, şi-a desfăşurat activitatea în diverse structuri ale aparatului de conducere al MAE al fostei URSS şi al Federaţiei Ruse, şi-a desfăşurat activitatea ca diplomat în Libia, în perioada 1975-1980, în Tunisia, în perioada 1985-1990, iar în intervalul 1993-1994, a fost şeful adjunct al Departamentului pentru Africa şi Extremul Orient din cadrul MAE rus. În perioada 1994-1998, Kuzmin a fost adjunctul directorului Departamentului pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord din cadrul MAE al Federaţiei Ruse, în perioada 1998-2003 – ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în Republica Sudan, în perioada mai-octombrie 2003 – a fost ambasador excepţional în cadrul în MAE al Federaţiei Ruse, din luna octombrie 2003, a fost director adjunct în MAE rus, din 2004 – director al Departamentului pentru relaţiile cu subiecţii Federaţiei Ruse, Parlamentul şi orgnizaţiile civice şi politice ale MAE al Rusiei. Kuzmin are rangul diplomatic de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Federaţiei Ruse, acordat printr-un decret prezidenţial semnat de preşedintele rus pe data de 17 noiembrie 2009, i-a fost acordată medalia „Pentru eroism în muncă”, cunoaşte limbile engleză, franceză şi arabă. Este căsătorit şi are doi copii, un fiu şi o fiică. (RADOR)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu