Treceți la conținutul principal

”CRĂCIUNUL PE LA NOI” Poem trimis din America. Amintiri din Ardeal

CRĂCIUNUL PE LA NOI 

Decor Ardelenesc, ocazionat de Crăciun
 Jos, fasolea și magiunul, mămăliga și ceaunul ...
De ”pe lume”- câte unul vin acasă - că-i Crăciunul
Iar magiun mai pui de ”leac” peste nuci în cozonac
Gust și forme - după plac, cum măicuțele îl fac

Nu-i Crăciun dacă-n odaie, nu sfârâie și-o tigaie
Cu miros, care să ”taie” de tobă și măruntaie
De jumere și cârnați, caltaboși, șoric, ficați...
Dăruind - să faci ”bogați” de Crăciun, pe rău famați
 


La necaz... sari cu obrocul, ca să-acoperi nenorocul
La acel lovit de ”focul”- de Crăciun să-i moară porcul
La Crăciunul cel creștin, dăruirea-i dar Divin
Prin care primești din plin... iar zgârcenia ... pelin

E Crăciun cu iz de jale, dacă nu-s pe sobe - oale
Pufăind ca la furnale, sățioasele sarmale
Nu-i Crăciun și sărbători, dacă nu-s colindători,
Steaua” și ”Irod”- feciori, care să-te scoale în zori

Steaua” obicei și mit, din strămoși ne-a parvenit
Noi căutam, ca la cerșit ...”popteruș” de-mpodobit
Greu convingi un dăscălism, ce-i plătit de ateism
Să ajute un festivism, în ”culori” de creștinism
Vedem case decorate, blide, vase - viu pictate
Zmei, crăiese învolburate, pe ceramici, colorate
Șterguri mândre în jur de blide, cu simboluri - tabloide
Îngeri, crai, efemeride - când le vezi, îți vine a râde

Perini, stive de parade, culori ”reci” și mai mult ”calde”
Roșu-aprins, de parcă arde... la Rafila lui Hădade
Noi școlați în românește, tocind ”franca și rusește
Rău ne mai nedumerește: Blide scrise în ungurește?

Ne calmăm în graba mare, mai ”răbdând” o întrebare
După a epocii ”dictare”: <gura mică, cea mai ”tare”>
Că de nu... poți să-ntâlnești ”urzeli” ruso-românești
Ițe” negre diavolești -”scumpe”- de nici nu gândești
Cârnațul - așteptând la fum în pod
Și-n trei zile de ”obiceie”, ne convingem de-o ideie:
De sânt case, de-s bordeie - nu e alta, decât ce e -
E Crăciun de miez secat - dacă nu este dublat
De ”Crăciunu”- adevărat, cu”MESIA, întrupat”!
 
Y.L. 24.12.2014

Index de cuvinte rare:
-”De pe lume”= Sătenii lucrau în marile centre industriale : Reșița, Hunedoara, Brașov, etc.
-Magiun, silvoiță=dulceață; înlocuia zahărul (rar).
-Famați=disprețuiti.
-Obroc= dăruire, ghift.
-Steaua=colind ”în doi”- cu ”steauă”de lemn, decorată color, cu clopoței.
-Irozi,irod=poemul în grup : ”Irod și Magii”
-Efemeride=aici - trecătoare
-Șterguri= pânză,ornată cu motive multi-color, subiecte - variate.
-Ceaun,tigaie=vase de gătit din fontă.
-Tabloid=aproape simbolic de mic.
-Popteruș=regionalism - (dinUngur.:”papir”= hârtie; engl.=”paper”)
Notă: Dascălii scriau lozincile comuniste (cu alb, pe hârtie roșie).
Noi ne băteam pentru cupoanele de hârtie rămase, pentru a împodobi Steaua. Glue (lipici)- făina de grâu; colinda fiind creștină apelam la cei mai umani (ne-îndoctrinați).Riscam... ”șoaște”...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE