luni, 3 aprilie 2017

Radu Golban. Prin ANAF putem lua Ardealul înapoi


OPINII
Prin ANAF putem lua Ardealul înapoi
De Radu Golban
Postat la 3 martie 2016, 09:00 6.3K Vizualizări Radu Golban editorial
*
Români s-au săturat să audă ca li s-a furat Ardealul, pădurile şi munţii. Sunt dezgustaţi de ambiţiile trufaşe ale unor prinţişori vopsiţi care au tupeul să pretindă jumătate din Bucureşti. România trebuie să sancţioneze retrocedările ilegale şi abuzive sau de măsură să submineze interesul naţional, prin instrumente fiscale. Este adevărat că principiul de respectare al proprietăţii private este de neatins, însă totodată foarte adevărat este că România în materie fiscală este încă un stat suveran care poate percepe orice fel de impozite cuvenite să atingă un obiectiv naţional.
Vestea buna este că nimeni nu ne-a luat nici Ardealul „furat” în spinare şi nici pădurile, câmpiile, muzeele sau teatrele redobândite ca să le ducă peste hotare. Ele se află din fericire în România, iar ac de cojocul mafiei retrocedărilor îl reprezintă instrumentele fiscale de natură să corecteze erorile grave comise în această materie. România ar avea chiar şansa să strălucească la Bruxelles drept elev model în domeniul fiscalităţii, implementând un set de impozite după tehnici moderne şi nediscriminatorii, în conformitate cu legislaţia europeană. Pentru impertinenţa de a fi dobândit ceva ce nu li-se cuvine unor beneficiari, fiscalizarea acestor „tranzacţii” este pe deplin motivată şi de nevoie de resurse financiare publice şi de a asigura echitate fiscale în România.
Aria de aplicabilitate o reprezintă retrocedările pentru care există dovezi că sunt ilegale, care au fost realizate prin dobândirea de drepturi litigioase (redobândirea nu s-a realizat de moştenitor ci de o persoană terţă care i-a cumpărat acest drept), moştenitori de la gradul 3 în sus, moştenitori ai căror rude au beneficiat odată de compensaţii de la staul român sau ale căror proprietăţi au fost confiscate prin aplicarea unor tratate internaţionale aflate încă în vigoare. Fiscalizarea valorii activelor redobândite trebuie impozitata cu o rate de 40% pentru a descuraja astfel de tranzacţii oneroase. Similar modelului fiscal elveţian, o succesiune din partea unei rude îndepărtate se impozitează în unele cantoane cu peste 40% din valoarea activelor.
Obiectul (materia impozabilă, substanţa asupra căreia se va stabili obligaţia de plată) va fi reprezentat de valoarea reală actuală (de piață) a activelor retrocedate (indiferent de anul intrării în posesie). Trebuie avută în vedere și valoarea compensațiilor bănești încasate pe nedrept pentru drepturi de proprietate care nu au putut fi reconstituite integral (necuvenite, dar pretinse). O atenție aparte trebuie acordată retrocedărilor realizate la solicitarea unor moștenitori care s-au stabilit de mult în afara granițelor țării, al căror interes a fost doar dobândirea unor proprietăți (unele declarate simboluri naționale) în scopul revânzării, fără a ține cont de impactul asupra societății. Consecința acestor manevre este revoltătoare; unele instituții publice indispensabile societății au fost (sau urmează să fie) închise tocmai datorită revendicărilor unor persoane dezinteresate de problemele naționale. În majoritatea cazurilor retrocedărilor ilegale/abuzive s-au exacerbat drepturile fundamentale fără a se șine cont de faptul că același act (Constituția) invocă și îndatoriri fundamentale (precum fidelitatea față de țară și apărarea țării).
Retrocedările din România constituie una din cele mai comune şi prioritare subiecte ale societăţii româneşti. Diferite analize semnalează probleme grave, „furt și trădare națională, cu grave implicații asupra siguranței naționale” (prof. univ. dr. Mihai D. Drecin, Universitatea din Oradea), „rapt în numele respectului proprietății” (prof. univ. dr. Damian Hurezeanu, specialist în istorie agrară), „abuzuri și interpretări aiurea ale legii retrocedărilor” sau „răul numit restitutio in integrum” (Lazăr Lădariu).
Retrocedările ilegale, expuse prin mass-media, şochează prin dimensiunile fabuloase ale proprietăţilor redobândite, de la hectare de păduri, la muzee, teatre, sau chiar şi sate întregi în Transilvania. Nu mai prejos stau modelele de inginerie financiară prin care cu ajutorul unor judecători şi notari s-au realizat nişte redobândiri halucinante. Numele beneficiarilor sunt de cele mai multe ori bine cunoscute.
Propunerile de a stopa sau sancţiona retrocedările ilegale au slabe şanse să fie aplicate, deoarece s-ar apela la organul legislativ ca să corecteze o greşeală pentru care el însuşi este răspunzător pentru acest dezastru naţional. Aplicarea unui astfel de element fiscal corectiv ar include şi retrocedările realizate la comandă politică.
Sunt de acord ca statul român să fie chiriaş al muzeului „Castelul Bran”. Dar la fel de acord sunt cu un impozit pe valoarea acelui castel, achitat de către succesorii fericiţi, astăzi cu burţile la soare pe Coasta de Azur. Doar sunt mândri că sunt şi ei români. Mândria faţă de ţară se manifestă şi prin principiul justei impuneri.
Radu Golban
Comentariu Dan Culcer.
Aceste principii și acest proiect nu are de ce să fie aplicat în cazuri clare juridic legate de problema optanților. Pentru aceste cazuri orice retrocedare a fost, este și va fi ilegală. După 1920, Statul român a câștigat procese internaționale și se aplică autoritatea lucrului judecat. Există retrocedări ilegale din principiu. Judecătorii care au ignorat situația reală a acestor bunuri imobile trebui pedepsiți și exmatriculați din Justiție. Fără întârziere.
Dan Culcer

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu