duminică, 23 octombrie 2016

Cristina Andrei : Cui i-e frică de Unire? /titlu dat de readcați/

22 octombrie 2016: Marşul Unirii „Luptă pentru Basarabia” de la Bucureşti, între patriotism, diversiune şi dezinformare  

Ieri a avut loc la Bucureşti – pentru al cincilea an consecutiv – Marşul Unirii, pe traseul Piaţa Unirii-Piaţa Universităţii-Piaţa Romană-Piaţa Victoriei. Organizatorii au cerut aprobare de la Primăria Municipiului Bucureşti şi pentru întoarcere, până la Piaţa Universităţii, unde urmau să manifesteze în continuare. Aprobare pe care nu au primit-o. Pentru că, aşa cum am scris şi pe Facebook, este în Firea lucrurilor ca PSD-ului să-i fie cam frică de Piaţa Universităţii…
20161022_154309
Evident, presa s-a axat pe incidentele violente iscate în urma faptului că manifestanţii au dorit să se întoarcă spre Universitate, dar au fost (brutal) opriţi de jandarmi. Într-un final, unioniştii s-au separat în grupuri mici şi s-au regrupat în Piaţa Universităţii, unde circa 100 dintre ei  şi-au petrecut noaptea.
Pe „Baricada Unirii” de la Universitate unioniştii îi aşteaptă pe politicieni, pe care i-au somat să nu mai ignore mesajul unionist, să-şi asume explicit Reunirea României cu Basarabia într-un program de ţară.
Nici un politician nu s-a sinchisit să treacă pe la Universitate, să-i întrebe pe unionişti de sănătate. În schimb, astăzi, 23 octombrie, s-au mobilizat unioniştii şi au început să-şi trimită reprezentanţi la sediile partidelor, pentru a iniţia un dialog cu acestea.  După care, de la ora 16:00 se vor reuni  în Piaţă, unde din nou îi cheamă pe toţi unioniştii din Bucureşti, pentru a-şi face vocea ascultată. Manifestanţii îşi propun să nu plece de la Universitate până când mesajul unionist va fi ascultat de cei care conduc România şi de  toate partidele de pe scena noastră politică.
Iată că am ajuns la „problema corturilor deja pregătite”, dezbătută intens pe reţelele de socializare. Adicătelea, e ceva suspect în faptul că unioniştii aveau corturile la îndemână, pentru a înnopta la Universitate. Şi revin la presă: din câte am cunoştinţă, nici un post TV nu a transmis cuvântările ce s-au ţinut la Hanul lui Manuc, înainte de pornirea în marş. Ei bine, momentul acesta este extrem de important, pentru că la han s-au enunţat clar obiectivele acestui marş, precum şi scopul final al tuturor manifestărilor unioniste.
Să le luăm pe rând:
S-a enunţat cu subiect şi predicat faptul că participanţii la manifestaţie doresc să se întoarcă în marş de la Piaţa Victoriei la Universitate – fapt pentru care au solicitat aprobarea Primăriei, pentru care încă existau vagi speranţe. Aprobarea, însă, nu a venit. Dar Jandarmeria nu se poate prevala de faptul că nu a avut cunoştinţă de intenţia organizatorilor. Faptul că i-a oprit pe manifestanţi la întoarcere denotă, deci, o pregătire prealabilă în acest sens – adică o rea-voinţă din partea autorităţilor: în ultimii ani, au fost atâtea şi atâtea mitinguri, marşuri, proteste care s-au abătut de la program sau de la traseu, fără ca jandarmii sancţioneze/oprească în vreun fel aceste abateri. Intervenţia jandarmeriei de această dată ridică mari semne de întrebare. 20161022_141852
– S-a anunţat cu subiect şi predicat faptul că manifestanţii nu intenţionează să plece acasă până când nu vor fi ascultaţi de autorităţi şi de preşedinţii partidelor politice. Aceasta este explicaţia „corturilor pregătite”.  Trebuie să fii extrem de naiv să crezi că vor veni instantaneu în Piaţă reprezentanţii clasei politice să te asculte, chiar şi în cazul în care de 5 ani de zile tot ieşi în stradă pentru aceeaşi cauză. Evident, dacă eşti hotărât să nu pleci din Piaţă până când nu vei fi ascultat, vii şi pregătit în acest sens. Nimic suspect, aşadar, în privinţa corturilor.
Dacă presa ar fi acoperit mitingul de la Hanul lui Manuc, poate lucrurile ar fi fost ceva mai clare. Poate că diversiunile şi dezinformarea ce se adună în valuri pe Facebook ar fi avut mai puţine şanse de propagare.
Dar la Hanul lui Manuc nu s-a vorbit doar de intenţia manifestanţilor de a reveni în Piaţa Universităţii şi de a rămâne acolo până când mesajul lor va ajunge la politicieni. La Hanul lui Manuc s-a prezentat (din nou, pentru cine ştie a câta oară) obiectivul final ale manifestărilor unioniste de tot felul – congresele unioniştilor, înfrăţirile dintre localităţile dintre cele două ţări, acţiunile de informare şi conştientizare etc. – şi anume Reunirea României cu Basarabia. La Hanul lui Manuc unioniştii basarabeni şi-au anunţat intenţia de a organiza în 2018 un referendum privitor la Unirea cu România. La Hanul lui Manuc unioniştii din România şi-au anunţat intenţia de a solicita clasei politice româneşti să includă Unirea într-un proiect de ţară.
Ce nu a mai relatat presa este faptul că marşul a fost – ca amploare – similar cu cel din 8 septembrie 2013, pentru salvarea Roşiei Montane. Nu îmi dau seama dacă au participat chiar 20.000 de persoane, cum susţin unii unionişti, dar au fost în mod sigur (mult) peste 10.000.
Ce nu a mai relatat presa este faptul că manifestaţia – până la incidentele din Piaţa Victoriei şi chiar după încheierea lor – s-a desfăşurat într-o atmosferă paşnică, frumoasă, caldă, patriotică, împărtăşită de manifestanţi de toate vârstele şi de toate categoriile sociale.
Ce i-a scăpat presei din vedere – voit sau nu – este însăşi esenţa acestui marş: faptul că (zeci de) mii de români şi basarabeni au fost uniţi, din nou, în cuget şi în simţiri, în crezul lor: Reunirea a două ţări surori, nedrept despărţite de vicisitudinile istoriei. Despre asta a fost vorba la marşul de ieri. Restul e diversiune.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu