Mă sună confrații agitați,
confrații indignați, confrații nedumeriți de ceea ce vor aleșii
lor din Uniuni, precum și aleșii aleșilor lor din Parlament cu
acest timbru ; și mă acuză că stau insensibil, privind cu
prea mult calm.
Mă sună, dintre cunoscuți,
telespectatorii mai obiectivi și mă-ntreabă ce părere am despre
ce se tot spune la televizor, că timbrul ar schimba soarta famelică
a scriitorului.
Mă sună profesioniști buni care
mă-ntreabă dacă avem ceva de câștigat din asta și mă sună
grafomani care speră că, ieșind scandal, să-i primească și pe
ei în Uniunea Scriitorilor.
Mă sună, mă sună, mă sună !..
Înainte vreme aș fi spus că
telefonul meu sună-ntr-una ca la Gara de Nord ; dar cu foamea
asta generală, în care nu mai sunt bani pentru biletul de tren,
singura comparație e cu urgențele de la unu, unu, doi !.. Mă
sună, iar eu nu pot să răspund fiindcă râd și râd și râd…
Nu, nu râd de moftul lor, al celor
care spun populist că fac toată această tevatură pentru mine și
pentru nivelul meu de trai ; nici de rafinamentul celor care
vorbesc elevat despre „condiția creatorului” !.. Nu.
Fiindcă asta nu e de râs. Logica simplă îmi spune că, pentru
mine, ca scriitor pe piața liberă, care depind de modul în care mi
se vând cărțile, orice scumpire mă îndepărtează de cumpărător,
deci mă lasă mai flămând. Eu știu clar că doar relația mea
intermediată de editor, cu cititorul care mă cumpără, îmi face
masa mai bogată sau mai săracă. În vreme ce relația încasărilor
mele intermediată de o organizație ce le timbrează, acoperă cel
mult salariile celor care o timbrează. Așa că nu mă bag în
această poveste și, la fel cum cetățeanul agresat de fiscalitate
se roagă la Dumnezeu să nu-l mai binecuvinteze guvernul cu vreo
taxă, eu sunt mulțumit cu orice stare care nu-mi alungă sau nu-mi
împuținează cititorii.
Pentru că, așa cum vedeau autorii
ratatei prevederi legislative, banii pe timbru trebuie să se fure
din punga autorului, lăsându-l fără cititiori și facându-i pe
editori să dea banii înainte, precum știm noi unde: La casa de
toleranță a guvernului fiscalist !.. De aici ar fi urmat,
chipurile, să se împartă cu organizații asociative care nu-i
redistribuie niciodată la toți membrii, ci numai între o mică
parte a lor. Deci, beneficiari ar fi câțiva, iar perdanții sunt
marea masă de creatori la care se adaugă editorii sau producătorii
lor, plus cititorii cărora li se bagă mâna-n buzunar pentru o taxă
de vreo șapte ori mai mare.
Și atunci, vă veți întreba,
desigur : Ce naiba găsesc de râs ? !
Găsesc de râs toate argumentele
caduce pe care le-au rostit aseară la un post TV niște staroști de
breaslă artistică - președinți care, au și recunoscut că
„Încasând timbrul, își pot plăti încălzirea pentru biroul
lor”, adică un lucru care, pe mine, nu mă încălzește cu nimic…
Dar găsesc de râs mai ales faptul că rizibilul nu i-a făcut să
se jeneze pe parlamentarii care au luat în serios această Lege. A
cărei expunere de motive, chiar dacă este semnată de doi deputați
și un senator, are stilul inconfundabil al unui confrate de al
nostru pe care de curând l-am văzut lăcrimând. Dar nu din grija
pentru noi, ci din usturimea gazelor… furnizate la preț ieftin
unui veros cavaler de industrie.
Se constată, deci, că lucrurile nu
stau așa cum mă acuză unii : m-a interesat și pe mine
scandalul și am vrut să mă documentez. Astfel am ajuns la
elementele însoțitoare ale „Legii privind instituirea timbrului
cultural” inițiată de domnii parlamentari Traian Dobrinescu,
Varujan Vosganian și Gigel Sorinel Știrbu, care scriu în Expunerea
de motive, adică în documentul de susținere ce trebuie să fie cel
mai temeinic și mai sobru la o lege :
„Prezentul act normativ… va
înlocui Legea nr 35/1994… întrucât s-a dovedit greu aplicabilă
și, în consecință, ineficientă…” – text onest și la locul
lui, dar, căruia, imediat, îi urmează ca o mare tiradă de teatru
sforăitor, următoarea frază ce se dorește a fi argumentativă :
„Cultura românească, deși este copilul inteligent și talentat
al familiei, a fost trimisă la colțul străzii să se descurce. Și
nu se descurcă la colțul străzii ! Timbrul cultural poate,
însă rezolva problema existenței ei…” etc, etc.
Vai de mine, Domnule Deputat
Dobrinescu, vai de mine Domnule Deputat Știrbu, mă emoționează
sensibilitatea artistică a limbajului Dumneavoastră, dar nu pot
crede că gogomănia cu copilul de la colțul străzii vă
aparține !.. De ce nu se descurcă, oare, acolo, la colțul
străzii, acest copil inteligent și talentat al familiei ? !
Păi, cum o să se descurce, dacă
nici un ministru nu trece pe acolo ca să-i dea și lui niște gaze
mai ieftine ? !.. Cum o să se desurce dacă nici un
președinte sau prim-vicepreședinte de Uniune nu-i dă și lui un
premiu pentru opera-omnia ? !.. Cum o să se descurce dacă,
oricât s-ar încasa acest timbru, el se cheltuiește tot pentru
împingerea unora spre „Nobel” ; chiar și în șoapte !..
Șoapte manipulate prin fondurile de la Copyro și mai puțin auzite
de membrii de rând, pe care nu-i încălzește cu nimic timbrul !..
În vreme ce, nouă, ni se alungă
bruma de cititori, prin tentativa acestor accize umflate, ca și cum
cartea se vinde ca benzina și poate suporta oscilația prețurilor
artificial globalizate.
Există o singură soluție
legislativă pentru aceasta : Să acordăm imunitate
parlamentară membrilor Uniunii Scriitorilor și să-i facem să
aspire la premii literare pe parlamentari !..
Vă rog frumos, luați-mă în serios
și nu râdeți de acest paradox. Eu cred că - de facto - lucrul s-a
și întîmplat. Poate că nu voit legislativ ; dar din confuzia
creată voit de unii, de vreme ce sunt în stare să împăneze cu
asemenea formulări o prea cinstită și sobră expunere de motive.
Și tocmai de asta, copilul inteligent și talentat își consumă
genialitatea stând cu mâna-ntinsă la colțul străzii, ca și cum
ar cere milă în plenul Senatului.
Teribilă metaforă ! Tare aș
vrea s-o văd analizată și comentată sub toate aspectele
valențelor ei etice și estetice, într-un studiu pe care, la
despărțirea de prim-vicepreședintele său, îl va semna Nicolae
Manolescu.
Pe care îl salut netimbrat, dar cu
întregul meu respect colegial de cotizant la zi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu