Dupa 26 de ani de capitalism. Datoria țării a crescut de la ZERO la 96 de miliarde, nou-nascutii au scazut de la 314.000 la 185.000, consumul de carne a scazut cu 4%, locurile de munca s-au injumatatit de la 8.2 la 4.6 mil., pensionarii au crescut cu 40%
Avem cu 36% mai putine paturi de spital fata de 1989, si nu biserica a redus paturile de
spital asa cum mint ONG-urilor lui Soros, ci le-au distrus oamenii politici sustinuti chiar
de catre aceste ONG-uri. Vacile au scazut cu 60%, oile au scazut cu 30%, oamenii au scazut cu 4 milioane.
Vi se pare ca tara o duce bine?
Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că
macroeconomic România este la mare distanţă de 1990, însă unii dintre
indicatorii de consum sunt surprinzători: consumul de carne per capita
este mai redus cu 4%, consumul de unt este de trei ori mai scăzut. Pe de
altă parte, consumul de bere s-a dublat, iar cel de margarină s-a
triplat. În 1990, datoria publică era zero, iar astăzi este de 54 de
miliarde de euro, iar datoria externă a ajuns astăzi la 94 de miliarde
de euro, pornind tot de la zero în urmă cu 25 de ani.
România are astăzi un PIB total de 150 de miliarde de euro, de 3,5
ori mai mare faţă de cel din 1989. Cu 7.000 de euro per capita, suntem
însă pe penultimul loc din Uniunea Europeană, în faţa Bulgariei.
Deosebirea principală a economiei de astăzi faţă de cea din 1990 este că
96% din cifra de afaceri a firmelor este desfăşurată de capital privat
românesc sau al multinaţionalelor, doar 4% rămânând sub controlul
statului român.
Privatizările şi destructurarea sistemului de companii de stat au
condus la un proces de dezangajare în anii ’90, care nu a mai fost
refăcut în ultimii 15 ani prin investiţii străine sau autohtone private.
Astfel, numărul de salariaţi a scăzut de la 8,2 milioane în 1990 la 4,5
milioane astăzi, în timp ce numărul de pensionari a crescut de la 3,7
milioane în 1990 la 5,2 milioane în prezent.
În ceea ce priveşte educaţia populaţiei, datele arată că a crescut
de 3,6 ori numărul licenţiaţilor, în timp ce numărul absolvenţilor de
şcoli profesionale – cei mai vânaţi candidaţi de pe piaţa muncii astăzi
– a scăzut de zece ori.
Deşi a crescut numărul populaţiei cu studii superioare, cu 13% din
locuitori absolvenţi de facultate România se află departe de alte state
europene, având în vedere că, în medie, în statele UE 24% din locuitori
au studii superioare.
Surprinzător, consumul de carne e în scădere
În timp ce în anii 1990 un român consuma anual 56,9 kilograme de
carne şi produse din carne în echivalent, în anul 2013 el consumă cu 4%
mai puţin, adică 54,4 kilograme anual, arată datele Institutului
Naţional de Statistică.
În această cateogorie se evidenţiază însă modificări ale consumului pe anumite tipuri de carne.
De exemplu, consumul de carne de vită s-a înjumătăţit, reducându-se
de la 10,9 kilograme/locuitor în 1990 la 5,1 kilograme în 2013. Pe de
altă parte, consumul de carne de porc a înregistrat o creştere de 16%,
de la 25,1 kilograme la 29,1 pentru un locuitor, conform celor mai
recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Ar fi trebuit să crească consumul de carne de vită, pentru că se
consumă mai multă în alimentaţia publică. Dar nu avem un consum mai mare
de carne de vită pentru că nu avem o carne de vită de calitate. Iar în
România nu este un obicei serios de a consuma vită, românul consumă mai
mult porc“, spune Ioan Popa, directorul general al Transavia, unul
dintre cele mai importante businessuri din industria alimentară, cu
afaceri de peste 100 mil. euro anul trecut.
„În mezeluri se găseşte carne roşie, iar vita este mai scumpă, de aceea se găseşte mai multă carne de porc“, adaugă Ioan Popa.
Referitor la consumul de carne de pasăre, acesta nu a suferit mari
modificări în ultimele două decenii, crescând cu 1%, din cauza majorării
TVA-ului în 2010 şi apoi a reducerii acestuia în vara anului 2015.
„Din 2009 am avut o uşoară stagnare la consumul de carne de pui,
care se simte odată cu scăderea TVA“, explică directorul general al
Transavia.
O diferenţă majoră faţă de anul 1990 se evidenţiază la consumul de
unt (100% grăsimi), an în care un român consuma anual 1,6 kg, în timp ce
în 2013 a ajuns să consume aproape de trei ori mai puţin, adică 0,5 kg.
Dacă untul este consumat în cantităţi de trei ori mai mici, în mod
surprinzător, consumul de margarină aproape s-a triplat în 2013, faţă
de anul 1990: 3 kilograme/locuitor, faţă de 1,3 kilograme/locuitor
anual.
Dublări ale consumului se înregistrează la bere, de la 43,5 litri
per capita în 1990 la 86,8 litri în 2013, la pepeni de la 12,3
kilograme/locuitor anual în 1990 la 25,4 kilograme/locuitor anual în
2013.
Şi consumul de varză s-a dublat, românii consumau 22 de
kilograme/locuitor în 1990, ajungând în 2013 să consume 44,7 de
kilograme/locuitor.
A scăzut de zece ori numărul absolvenţilor de şcoli profesionale
Lipsa absolvenţilor de şcoli profesionale a devenit în ultimii ani
„tumoarea” pieţei muncii din provincie, având în vedere că multe
companii, în special din industrie, caută candidaţi care să cunoască o
meserie. Sculer-matriţerii, electricienii, sudorii şi chiar operatorii
de producţie sunt poziţiile pentru care companiile fac în prezent
angajări în toată ţara, însă scăderea numărului de absolvenţi de şcoli
profesionale, alături de migraţia externă a muncitorilor, a îngreunat
semnificativ activitatea de recrutare a companiilor care se extind.
Numărul de salariaţi s-a înjumătăţit
În 1990 România avea peste 8 milioane de salariaţi, însă numărul
acestora a scăzut constant odată cu restructurările făcute de companiile
de stat care au fost privatizate. În plus, anii de criză economică
şi-au pus amprenta şi asupra efectivelor de personal, astfel că, în
2011, România a ajuns la un record negativ de 4,3 milioane de salariaţi
(numărul mediu pe întreg anul; însă în ianuarie 2011 numărul de
salariaţi ajunsese la 4 milioane).
O situaţie paradoxală se înregistrează în ceea ce priveşte numărul
de bugetari din aceeaşi perioadă: dacă în 1990 un număr de 800.000 de
bugetari deserveau o populaţie de 22,8 de milioane de persoane, în
prezent există 1,2 milioane de angajaţi bugetari, la o populaţie de 19,9
milioane de persoane. Pe vremea guverului condus de Călin Popescu
Tăriceanu, numărul de bugetari ajunsese şi la 1,4 milioane de persoane.
Producţia de grâu este la fel, cea de rapiţă a crescut de 100 de ori
Dacă producţiile de grâu şi de cartofi au rămas relativ constante
în ultimii 25 de ani, o evoluţie foarte bună a avut-o producţia de
rapiţă, care a crescut de circa 100 de ori. Rapiţa a crescut odată cu
preţurile şi pentru că e un produs mai profitabil decât grâul şi orzul,
alte două produse cu care împarte terenurile însămânţate în toamnă de
fermieri. Totuşi, rapiţa este un produs mai riscant faţă de grâu sau de
orz şi a crescut odată cu comasarea terenurilor, pentru că este o
cultură ce are asociate costuri mai mari de înfiinţare şi de
întreţinere.
Parcul de tractoare şi maşini agricole a crescut cu 38%
Numărul de tractoare, dar şi de alte maşini agricole (pluguri,
cultivatoare mecanice, semănători mecanice, maşini de împrăştiat
îngrăşăminte chimice, combine pentru recoltat cereale, furaje şi
cartofi, prese pentru balotat paie etc.) a crescut cu 38% în perioada
1990- 2014. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în ceea ce
priveşte numărul de semănători mecanice (de la circa 36.000 în 1990 la
76.300 în 2014) şi cel de tractoare agricole (de la 127.000 în 1990 la
193.000 în 2014).
Efectivele de bovine au scăzut cu 60%, cele de ovine cu 30%
Efectivele de bovine au scăzut cu 61% din 1990 până în 2014, în
timp ce numărul porcinelor a scăzut cu 58%, iar cel al ovinelor a
înregistrat o scădere de 32%. Totuşi, se remarcă o uşoară creştere, în
ultimii ani, a efectivelor de bovine ( în 2011 numărul total era de 1,98
milioane) şi de ovine (care în 2010 ajunsese la un număr total de 8,4
milioane).
Numărul de locuinţe a crescut cu 10%
Faptul că numărul de locuinţe a crescut cu doar 10% în ultimii 25
de ani arată că România nu a avut o capacitate de construcţie suficient
de bine dezvoltată, în ciuda faptului că în ultima perioadă piaţa şi-a
mai revenit. Piaţa construcţiilor din România este un sector de 8 – 9
mld. euro anual. În perioada de boom, construcţiile aduceau
10 – 11% din PIB şi contribuiau cu două treimi din creşterea
economică, însă în ultimii ani ponderea acestora a scăzut la doar 6 –
8%, fără a mai „conta“ însă în vreun fel la avansul PIB.
Numărul de paturi din spitale a scăzut cu 36%
Numărul de paturi din spitale cu autorizaţie de funcţionare a
scăzut cu mai mult de o treime în ultimii 25 de ani, arată datele de la
Institutul Naţional de Statistică. În ultimii ani, guvernele României
au încercat să reducă numărul de paturi din spitale, urmând tendinţa
generală de la nivel european de reducere a acestora, media fiind de
circa 5 paturi la 1.000 de locuitori, în România acest indicator fiind
puţin mai mare (de 6,5 paturi la 1.000 de locuitori).
Consumul de lapte a crescut cu 70%, până la 237 de litri pe an
Consumul de lapte a crescut cu aproape 70%, de la 140,1 litri/an
acum 23 de ani la 237,4 litri/an în 2013. O mare parte din consum este
încă neînregistrat, fiind vorba de autoconsum, dar ca urmare a scăderii
numărului de vaci din gospodăriile ţărăneşti şi a creşterii consumului
de lapte din reţelele moderne de retail, ponderea acestuia se reduce.
Consumul de carne a scăzut cu 4%
Consumul de carne a scăzut de la 56,9 kilograme per locuitor/an în
1990 la 54,4 kilograme în 2013, conform ultimelor date furnizate de
Institutul Naţional de Statistică, însemnând o scădere de 4%. Acesta
este cel mai şocant indicator, având în vedere că înainte de ’89
magazinele erau goale.
Consumul de carne de vită a scăzut cu 50%
Consumul de carne de vită s-a înjumătăţit, reducându-se de la 10,9
kilograme/locuitor pe an în 1990 la 5,1 kilograme, în 2013. Scăderea ar
putea fi explicată de faptul că vita este mai scumpă, de aceea este
preferată carnea de porc, spune Ioan Popa, directorul general al
Transavia.
Consumul de carne de pui a crescut cu 1%
Consumul de carne de pui a înregistrat o uşoară creştere, de 1% per
locuitor anual, fapt care ar fi trebuit să crească şi consumul de ouă,
care a rămas aproape la fel.„Există sute de ferme de producţie şi un
număr mult mai mare de păsări”, spune Sorin Minea.
„La momentul actual, consumul de carne din România este cel mai mic
din Europa, însă avem încă o pondere neştiută acoperită de autoconsum,
prin animalele crescute în propriile gospodării” , spune Sorin Minea,
acţionar al Angst, producător de preparate din carne şi preşedinte al
Romalimenta, patronatul firmelor din industria alimentară.
Produsul Intern Brut a crescut de 3,5 ori
Deşi
PIB-ul României a crescut de 3,5 ori în ultimii 25 de ani, structura
formării sale s-a schimbat semnificativ în perioada capitalistă.
Astfel, dacă în 1989 industria avea o contribuţie de 46% la
formarea PIB, până în 2014 ponderea aproape că s-a înjumătăţit (ajungând
la 25%), în timp ce importanţa agriculturii a scăzut de circa 3 ori –
de la 14,4% în 1989 la 5,5% în 2014.
În prezent, serviciile financiare (banking şi asigurări), precum
şi cele de IT&C au împreună cea mai mare contribuţie la formarea
PIB-ului ţării.
Numărul de pensionari a crescut cu 40%
Dacă în 1989 exista o rată de dependenţă de 2,2 salariaţi la un
pensionar, în 2014 raportul a ajuns la 0,85 de salariaţi la un
pensionar. Sporul natural negativ din ultimii ani şi migraţia externă a
2,2 milioane de români au contribuit la scăderea populaţiei şi,
totodată, la scăderea numărului de persoane din câmpul muncii.
Deficitul fondului de pensii a ajuns anul trecut la 12 miliarde de
lei şi va ajunge la 19- 20 de miliarde de lei până la finalul acestui
an, iar o problemă majoră din acest punct de vedere o va reprezenta
intrarea în sistemul de pensii a „decreţeilor”, cei născuţi în perioada
1967- 1972, care reprezintă cele mai numeroase generaţii din România.
Anul 2032 este primul an în care, dintr-odată, numărul de noi
pensionari intraţi în sistem va fi mult mai mare, în timp ce numărul de
noi salariaţi nu mai are cum să crească foarte mult, pentru că
natalitatea este pe un trend descendent.
Numărul licenţiaţilor a crescut de 3,6 ori
Dezvoltarea învăţământului universitar privat şi accesul mai facil
al tinerilor în învăţământul universitar au condus la o creştere
semnificativă a numărului licenţiaţilor. De altfel, în perioada 2007-
2008, când au luat avânt “businessurile” universităţilor private şi când
s-au suprapus două promoţii de absolvenţi (o promoţie cu tineri care au
făcut facultăţi de patru ani şi o promoţie cu facultăţi cu o durată de 3
ani – sistemul Bologna), numărul de absolvenţi de facultate depăşea
200.000 pe an.
Deşi numărul locuitorilor cu facultate a crescut, datele Eurostat
arată că doar 13% din populaţia României din categoria 15-74 de ani au
absolvit studii superioare, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din
Europa din acest punct de vedere, media UE fiind de 24% din locutiori cu
facultate. În state precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia, mai mult
de 30% din populaţie au studii superioare, iar acest lucru se reflectă
şi în capacitatea economiei de a plăti salarii de câteva ori mai mari
decât în România.
Datoria publică a depăşit o treime din PIB
► În 1989, România avea o datorie publică zero şi disponibilităţi valutare de 1,5 mld. de dolari
► În 2014, România înregistra o datorie publică netă de 54 mld. euro (adică 36% din PIB).
Datoria publică va depăşi în anii care vin 40% din PIB, va fi
undeva la sub 41% din PIB, dar în niciun caz nu va sări de pragul critic
de 45% din PIB, spun rapoartele guvernamentale. Totuşi, o datorie
publică de circa 40% din PIB este deja relativ înaltă pentru nivelul de
dezvoltare economică a României, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.
Dacă România nu avea deloc datorie publică în anul 1989, situaţia
s-a schimbat ulterior. Spre exemplu, între 2008 şi 2010 datoria publică a
României a explodat de la 15% din PIB la 39% din PIB.
Datoria externă a depăşit 90 mld. euro
Decizia lui Nicolae Ceauşescu de a rambursa forţat datoria externă
„prin comprimarea mecanică a importurilor, inclusiv a importurilor de
completare necesare funcţionării normale a proceselor economice şi prin
forţarea exporturilor, inclusiv în cazul produselor necesare economiei
şi consumului populaţiei” – Bogdan Murgescu, „România şi Europa.
Acumularea decalajelor economice (1500- 2010)“ – a fost una dintre
deciziile economice „aberante” pe care acesta le-a adoptat. În cazul
Poloniei, spre exemplu, o parte din datoria externă a fost ştearsă în
1990.
Datoria externă de 92,3 miliarde de euro din 2014 rămâne încă
departe de nivelul existent când a început criza economică mondială. În
decembrie 2008, datoria externă totală era de 72 mld. euro, din care
statul avea 11 mld. euro, iar firmele private şi băncile 61 mld. euro.
În urmă cu 10 ani datoria externă totală era de doar 21 mld. euro.
Reducerea datoriei externe a venit pe fondul ajustărilor din sectorul
privat, care şi-a plătit datoriile, dar şi ca o consecinţă a diminuării
deficitului bugetar şi a rambursării unor sume importante (peste 60%)
din împrumutul uriaş luat de stat de la finanţatorii externi în 2009.
Natalitatea a ajuns la cel mai redus nivel de după război
În 2014 s-au născut mai puţin de 198.000 de copii, cu aproape 40%
mai puţin decât în anul 1990, iar nivelul este cel mai scăzut de după al
doilea război mondial încoace, potrivit datelor de la Statistică.
Specialiştii
spun că scăderea populaţiei este unul dintre cele mai grave fenomene,
cu consecinţe negative pe termen lung. Migraţia afectează semnificativ
acest indicator, având în vedere că, spre exemplu, în 2013 româncele din
străinătate au dat naştere la 22.000 de copii. Lipsa locurilor de muncă
şi a unor politici care să încurajeze natalitatea a făcut ca acest
indictator să ajungă la un nivel extrem de scăzut, care va avea impact
direct în economie. O femeie din România naşte, în medie, 1,3 copii, iar
rata fertilităţii a cunoscut o scădere aproape dramatică după căderea
regimului comunist.
Specialiştii spun însă că o rată de fertilitate de 2,2 asigură menţinerea populaţiei la un nivel constant pe termen lung.
Exporturile de bunuri au crescut de 15 ori
► În 1991, exporturile de bunuri ale României însumau 3,49 mld. euro
► În 2014, România a exportat bunuri în valoare record de 52,4 mld. euro
Companiile din România au exportat bunuri în valoare de peste 52 de
miliarde de euro anul trecut, nivel de 15 ori mai mare decât în 1991
(cele mai vechi date disponibile), dar au importat produse în valoare de
59 miliarde de euro în 2014, ceea ce înseamnă că deficitul comercial în
comerţul internaţional cu bunuri a fost de circa 6 miliarde de
euro. În 1991, importurile de bunuri au însemnat 4,74 mld. euro,
potrivit datelor INS.
În toată această perioada, structura exporturilor româneşti s-a
modernizat foarte mult, astfel că dacă în anii 2000, de exemplu, România
era considerată „croitorul Europei” şi exporta în principal
îmbrăcăminte şi încălţăminte, din perioada 2007- 2008 situaţia a început
să se schimbe.
Astfel, în prezent, principalele specializări la export ale
României sunt reprezentate de fabricarea autovehiculelor de transport
rutier, fabricarea de maşini şi echipamente şi fabricarea echipamentelor
electrice.
O dezvoltare accelerată a României s-a înregistrat şi pe partea de
exporturi de servicii. Astfel, exporturile de servicii ale României au
ajuns anul trecut la valoarea de 15 miliarde de euro, la un nivel dublu
faţă de anul 2005, arată datele Băncii Naţionale.
Sursele de informare pentru realizarea acestui material au
fost datele publicate de Institutul Naţional de Statistică şi analiza
„Capitalul în România anului 2015” prezentată de Florin Georgescu,
prim-viceguvernator al Băncii Naţionale, în data de 24 noiembrie 2015.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.12.2015 precum si in editia online
