Treceți la conținutul principal

Adina Florea - Cealalta fata a revoltei oierilor / Cum a ajuns pastoritul o mare afacere

 Oieritul este o meserie și o afacere. Dar fără a se câștiga de pe urma ei, cum dracu ar putea fi practicată o astfel de meserie. Mă întreb dacă oierii sunt cu adevărat proprietarii turmelor sau există mari proprietari care investesc în această industrie artizanală, dar habar nu au de oierit? 
Sursa acestui excelent studiu este 
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20679276-cealalta-fata-revoltei-oierilor-cum-ajuns-pastoritul-mare-afacere.htm  . Mergeți la sursă.
Dan Culcer

Cealaltă față a revoltei oierilor / Cum a ajuns păstoritul o mare afacere


de Adina Florea     HotNews.ro

Duminică, 20 decembrie 2015, 14:55 Actualitate | Esenţial


Exista si o alta fata, mai putin cunoscuta si discutata, a revoltei oierilor. In perioada 2007 - 2013 numarul de ovine din Romania s-a dublat, de la 4,3 milioane de oi la 9,1 milioane, iar numarul cainilor de stana a crescut proportional, dupa cum indica o statistica oficiala obtinuta de HotNews.ro. Dupa cum stau dovada mai multe marturii, cainii de stana au ajuns o adevarata problema in anumite zone din tara. Ce explica, insa, dublarea numarului de ovine si a numarului de proprietari de oi in ultimii 8 ani.
Cum a devenit oieritul o adevarata afacere.

Potrivit cifrelor oferite de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), in urma unei solicitari HotNews.ro, efectivul de ovine al Romaniei s-a dublat in perioada 2007-2013, ajungand de la 4,4 milioane de oi la 9,1 milioane de oi. In acelasi ritm a crescut si numarul proprietarilor de oi, atrasi de cresterea subventiilor oferite de catre APIA,de la 33.313 la 58.844.

Astfel, subventiile oferite pe cap de animal au avut un trend ascendent in perioada 2007-2012, cand au crescut de la 35 lei/oaie in 2007, pana la 40 lei/oaie in 2012, statul a platit cel mai mult ciobanilor pentru fiecare oaie detinuta in 2009, cand suma se ridica la 44 lei/oaie. Anul trecut suma oferita de APIA a scazut considerabil, pana la 29 lei/oaie.

De asemenea, in perioada 2013-2014, s-au oferit ajutoare speciale pentru ciobanii din zonele defavorizate, care au primit in plus 3,31 si, respectiv, 3,43 euro/oaie.

Insa, subventiile oferite de APIA pentru numarul de ovine nu sunt singurele de care se bucura proprietarii de oi. Exista, de asemenea, subventii pentru pasunile detinute de un oier sau concesionate acestuia, care incep de la 160 de euro/ha si ajung la 250 de euro/ha pentru zonele montane defavorizate.

Ciobanul Ion Ticala ”Salisteanu” din Dragomiresti, Maramures, marturiseste pentru site-ul infomm.ro ca: ”Cei reveniti din Italia, din lume, au inceput sa cumpere oi, de la 100 in sus, catre 600. Dara ca pentru subventii. Amu', statu' da subventii pentru orice, pentru oaie, caine, baraca, pentru orice. Am 25 de ani de experienta pe munte, la stane, inainte n-o fost oieritul afacere... acum deja este. Mielul e al tau, laptele de capra e afacere serioasa, il iau cu sase lei litrul. Laptele de vaca se ia cu sub un leu litrul. Pe piata, cel de vaca il dai cu 2,5-5 lei litrul” . Acesta sustine ca oile au devenit o afacere in prezent, asa se explica si dublarea efectivului de ovine, caci pe langa castigurile generate de vanzarea produselor obtinute de la animale (carne, lana, produse lactate), ciobanii primesc si subventii consistente din partea statului.



Probleme provocate de ciobani

Cresterea numarului de ovine a dus la inmultirea ciobanilor, dar si a cainilor de stana, iar tot mai multe probleme au fost semnalate de sateni. De la biciclisti, la primari de comune sau simpli tarani, toti se confrunta cu atacuri ale cainilor de stana asupra animalelor de curte sau chiar asupra oamenilor, recolte distruse de turme scapate pe campuri si ciobani care refuza sa plateasca pentru daunele provocate.

La finele anului 2013, viceprimarul din comuna Micasasa, Sibiu, se plangea ca ciobanii din zona trec cu oile peste pamantul satenilor si distrug culturile, iar daca nu se pot intelege pe cale amiabila la primarie, atunci sunt trimisi in judecata de catre cei pagubiti.



Un medic veterinar din judetul Mures a scris pe Facebook despre problemele provocate de ciobani, oferind o alta perspectiva asupra legii vanatorii.





De altfel, problema oilor care distrug culturile fermierilor este reclamata adeseori in presa locala. Astfel, fermierii din comuna Mihail Kogalniceanu, Constanta, se plang ca an de an turmele de oi din vecinatate le pasc culturile in timpul sezonului rece, iar uneori toata cultura din toamna este distrusa de catre ovine, scrie Telegraf Online. Chiar in perioada in care pasunatul ar fi interzis prin lege, ciobanii isi scot oile pe camp si acestea intra pe terenurile cultivate ale localnicilor.

In 2011, un arendas german, care are pana la 1000 ha cultivate in judetul Valcea, se plangea ca ciobanii isi trimit turmele de oi la pascut pe culturile lui in mod regulat, iar paguba se ridica in fiecare an la 520.000 lei. Acesta reclama ca autoritatile nu intervin pentru a opri cele aproape 2.000 de oi sa se hraneasca din plantele cultivate.

Arendasul german sustine ca a fost atacat in mai multe randuri de ciobani, atunci cand i-a confruntat, si a fost nevoit sa-si blindeze tractorul pentru a rezista in fata pietrelor aruncate de acestia, scrie Gazeta de Sud. 

O alta problema este cea a cainilor de stana care ataca animalele de curte, dar si oamenii care le ies in cale. Pe site-ul freerider.ro, mai multi biciclisti romani se plang ca au fost atacati de cainii de stana in timp ce parcugeau trasee montane, pentru ca stanele sunt instalate chiar in mijlocul potecilor, deci nu pot fi evitate.

Ciobanii si-au insusit muntii! Si din pacate au facut-o cu o mare nesimtire si fara niciun simt civic. Si-au pus stana in mijlocul potecilor, au facut din asmutitul cainilor pe turisti o adevarata distractie. Evident, e la fel de stupid sa spui ca orice cioban este un infractor [...] ciobanii agresivi si cainii lor in numar exagerat exista si nu pot fi ignorati, scrie un biciclist pe freerider.ro

In martie 2014, un copil a fost atacat de cainii de la o stana din Vaslui. Acesta a ajuns la spital in stare grava, dupa ce a fost muscat in zona fetei de mai multi caini ciobanesti din apropierea satului Chersacosu, informeaza Mediafax.

Situatia este prezenta si in celalalt capat de tara, in comuna Rona de Sus, Maramures, administratia locala se plange ca ciobanii de la stanele din apropiere isi trimit oile la pascut pe terenurile cultivate ale localnicilor si isi asmut cainii asupra oamenilor din zona. Astfel, o femeie de 65 de ani din Rona de Sus a ajuns la spitalul din Sighetul Marmatiei dupa ce a fost atacata de cainii de la o stana, chiar sub ochii ciobanului, care nu a intervenit, potrivit site-ului infomm.ro

In presa locala, astfel de marturii sunt din plin.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE