Treceți la conținutul principal

Răscrucea spiței

Că a spus aceste cuvinte Corneliu Zelea Codreanu sau un alt român, în limba română, nu are decât o importanță secundară. Ceea ce are importanță este că are dreptate.
Suntem prin ceea ce știm despre trecutul spiței noastre și prin ceea ce facem pentru continuitatea și fericirea ei. Pâine, apă și cinste. Dan Culcer

Răscrucea

Corneliu Zelea Codreanu: Nu pâine cu orice preţ, ci onoare cu orice preţ!

Când zicem neamul românesc, întelegem nu numai pe toti românii traind pe acelasi teritoriu, având acelasi trecut si acelasi viitor, acelasi port, aceeasi limba, aceleasi interese prezente.


Când zicem neamul românesc, întelegem: toti românii vii si morti, care au trait de la începutul istoriei pe acest pamânt si care vor mai trai si în viitor.

Neamul cuprinde:

1. Toti românii aflatori, în prezent, în viață.

2. Toate sufletele mortilor si mormintele stramosilor.

3. Toti cei ce se vor naste români.

Un popor ajunge la constiinta de sine când ajunge la constiinta acestui întreg, nu numai la acea a intereselor sale.

Neamul are:

1. Un patrimoniu fizic, biologic: carnea si sângele.

2. Un patrimoniu material: pamântul tarii si bogatiile lui.

3. Un patrimoniu spiritual, care cuprinde:

a. Conceptia lui despre Dumnezeu, lume si viata. Aceasta conceptie formeaza un domeniu, o proprietate spirituala. Frontierele acestui domeniu sunt fixate de marginile stralucirii conceptiei lui. Exista o tara a spiritului national, tara viziunilor lui, obtinute prin revelatie si prin proprie sfortare.

b. Onoarea lui ce straluceste în masura în care neamul s-a putut conforma, în existenta sa istorica, normelor izvorâte din conceptia lui despre Dumnezeu, lume si viata.

c. Cultura lui: rodul vietii lui, nascut din propriile sfortari în domeniul gândirii si artei. Aceasta cultura nu este internationala. Ea este expresia geniului national, a sângelui. Cultura este internationala ca stralucire, dar nationala ca origine. Facea cineva o frumoasa comparatie: si pâinea si grâul pot fi internationale ca articole de consumatie, dar vor purta pretutindeni pecetea pamântului în care s-au nascut.

Toate aceste trei patrimonii îsi au importanta lor. Pe toate un neam trebuie sa și le apere. Dar cea mai mare însemnatate o are patrimoniul sau spiritual, pentru ca numai el poarta pecetea eternitatii, numai el strabate peste toate veacurile.

Grecii antici nu traiesc prin fizicul lor, oricât de atletic - din el n-a mai ramas decât cenusa - si nici prin bogatiile materiale, daca le-ar fi avut, ci prin cultura lor.

Un neam traieste în vesnicie prin conceptia, onoare si cultura lui. De aceea conducatorilor natiilor trebuie sa judece si sa actioneze nu numai dupa interesele fizice sau materiale ale neamului, ci tinând seama de linia lui de onoare istorica, de interesele eterne. Prin urmare, nu pâine cu orice pret, ci onoare cu orice preț.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE