Treceți la conținutul principal

Redobândirea cetăţeniei române

Redobândirea cetăţeniei române

Pentru persoanele care au avut cetăţenia română şi au pierdut-o, art. 10 din Legea 21/1991 reglementează trei situaţii de redobândire:
a) Pentru cei care au renunţat la cetăţenia română şi au obţinut o altă cetăţenie (cum este cazul cetăţenilor israelieni), art. 10, al.1 din lege, precizează condiţiile prevazute de art. 8 lit. b, c, d, e, respectiv:
  • dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
  • a împlinit vârsta de 18 ani;
  • are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
  • este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străiniătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român”.
b) Cei care au renunţat la cetăţenia română şi nu au dobândit o altă cetăţenie (au devenit şi rămas apatrizi) – art. 10, al. 3 din lege (nu este cazul pentru israelieni).
c) Pentru cei cărora cetăţenia română le-a fost retrasă, fără voia lor (nu este cazul pentru israelieni) precum şi urmaşilor de gr. I şi II, art. 10 indice 1 prevede posiblitatea acordării şi cere drept condiţii prevederile art.8, lit.b, c, e şi f, respectiv:
  • dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
  • a împlinit vârsta de 18 ani;
  • este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
  • cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
Cererea de redobândire a cetăţeniei române, întemeiată pe prevederile art. 10, al.1, art. 10, al. 3 şi art. 10, indice 1 din lege, se formulează în limba română, se depune la Ambasadele sau Oficiile Consulare ale României sau la Ministerul Justiţiei, Comisia pentru Probleme de Cetăţenie, personal ori, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială şi autentică şi este însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.
La Ambasadă se primesc numai cereri întocmite pe prevederile art. 10, al. 1 şi art. 10, indice 1. Cererile întocmite conform art. 8, trebuie depuse direct la Ministerul Justiţiei, Comisia pentru Probleme de Cetăţenie la Bucureşti.
Verificarea îndeplinirii condiţiilor legale se face, de către consul, la depunerea dosarului.
Dosarul privind redobândirea cetăţeniei române trebuie sa conţină:
Notă:
Dovada pierderii cetăţeniei române se obţine pe calea unei cereri de clarificare a cetăţeniei române ce se depune la Ambasadă – Secţia Consulară (vezi Clarificarea Cetăţeniei Române).
Pentru cei născuţi în afara României sunt necesare, în plus, acte de origine ale părinţilor/părintelui român / fost cetăţean român.

Conform legii române, părintele care solicită cetăţenia română poate solicita această cetăţenie şi pentru copiii minori (sub 18 ani); în asemenea cazuri sunt necesare, suplimentar, şi următoarele documente:

Taxele consulare:

1. Cererile de redobândire a cetăţeniei conform art.10, aliniat 1:

340 NIS - taxă de cerere;
930 NIS - taxă de autentificare (3 declaraţii x 310 NIS);
160 NIS/document - taxă legalizare copii acte (în funcţie de situaţie).

2. Cererile de redobândire a cetăţeniei conform art. 10, indice 1, sunt gratuite; se percep doar taxele de autentificare şi legalizare. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE