Treceți la conținutul principal
Un cânte de Johny Holliday inspoirat de un ritm maramureșean și o tristețe de exilat.
Extras din blogul lui Ion Coja, dintr-o
« Scrisoare de la Ioana Bogdan», care acum trei-patru decenii, 
făcea emisiuni la TVR, alături de Tudor Vornicu:
«Dragelor si dragilor, am primit de la un prieten, din Canada ,  un cantec al lui Johnny Holliday, din 1970, de care n-am auzit niciodata. E atât de romanesc…Cred ca are la baza un cantec popular din Nord (Maramure, Oas).
In textura orchestrala sunt folosite instrumente romanesti. Ce face naiul in introducere…doina sfasietoare. M-a impresionat, in masura in care m-a stupefiat. Cum o fi aparut cantecul asta? De ce n-am auzit de el niciodata?
Sunt 41 de ani de cand se pare ca l-a cantat Johnny Holliday… Era la moda pe atunci  folclorul romanesc, mai ales in Franta.
Marile noastre ansambluri folclorice, fie-le tarana usoara, din Vrancea, Maramures, Oas, Bistrita, Teleornman, Craiova, Constanta, Suceava si Bucuresti rupsesera gura festivalurilor folclorice  din Europa si din alte lumi mai departate.
Iia romaneasca se purta pe tot globul (miscarea flower-power). Vezi si Marie Laforet la Cerbul de aur…si alte vedete…
Maria Tanase luase prestigiosul premiu “Charles Cross” in Elvetia, cu un disc bilingv cu cantece populare romanesti.
In Olanda se declansase o adevarata nebunie, ca si in Elvetia: cluburi cu dansuri si cantece  în costume populare romanesti, cum sunt cele de dansuri latino la noi, acum. Cooperatia mestesugareasca inregistra castiguri enorme exportand costume populare: gagi, ilice, ii din borangic, traistute…
Pamantenii Nordului sau ai Alpilor alcatuiau ansambluri folclorice cu profil muzical-coregrafic, dupa model romanesc. Mi-aduc aminte ca am avut si eu in Albumul duminical o asemenea formatie din Elvetia. Se numea “Frunza verde” si  umbla in turneu prin lume cu un program de cantece si dansuri populare romanesti, fara niciun picior de roman in distributie.
Ridicau salile in picioare pretutindeni. Si in Romania.  La TVR au fost fantastici. Ne-au luat graiul.
Naiul nostru se invata la o scoala speciala, la Amsterdam . Zamfir zapacise lumea intelectuala si cinematografica a Apusului. Chinezii cantau in limba romana de te cruceai…
Ce s-o fi-ntamplat cu noi intre timp? . . .
(mai jos e şi traducerea cântecului în româneşte)
LA CHANSON DU ROUMAIN (Cântecul românului)
                                                Johnny Hallyday (France) – 1970
Quand j’étais enfant            / Când eram copil
Je vivais très loin                / Trăiam foarte departe
Au pays roumain                / Într-o ţară română
Bleu et blanc                      / Albastră şi albă
Lorsque je rêvais                / Atunci când visam
Toujours je voyais              / Vedeam întotdeauna
Une fille aux yeux               / O fată cu ochii
Gris et bleus                       / Gri-albaştri
Mais la vie s’est chargée       / Dar viaţa s-a apucat
De pulvériser                      / Să pulverizeze
Sous son corps brute           / Sub loviturile ei grele
Mes rêves d’enfants             / Visurile mele de copil.
J’ai perdu la lutte                / Am pierdut bătălia (lupta)
Jusqu’au point de chute       / Până la pragul căderii
Je me suis enfui                  /Am fugit atunci
Vers d’autres pays               /Către alte ţări
J’ai pris des chemins            /Am apucat-o pe drumuri
Interdits                             /Interzise
Je suis le roumain               /Eu sunt românul
Je viens de très loin             /Am venit de foarte departe
J’ai cherché partout              /Am cautat pretutindeni,
Comme un fou                    /Ca un nebun,
Mais la vie s’est chargée        /Dar viata s-a apucat
De pulvériser                       /Să pulverizeze
Sous son corps brute            /Sub loviturile ei grele
Mes rêves d’enfants              /Visurile din copilărie
J’ai perdu la lutte                 /Am pierdut lupta
Jusqu’au point de chute        /Până în pragul prăbuşirii
Te voilà enfin                      /Iată-te, în sfârşit,
Je te tends les mains            /Îţi întind mâinile,
Mais il est trop tard              /Dar e prea târziu,
Bien trop tard                      /Mult prea târziu…
Je t’ai tant cherché               /Te-am căutat atâta,
Depuis mon enfance            /Încă din copilărie
Mais mon heure de chance    /Dar ceasul norocului meu (al şansei mele)
Est passée                           /A trecut…
>

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE