Treceți la conținutul principal

Drepturile foștilor deținuți politici. Legea nr. 221/2009

Drepturile foștilor deținuți politici


Extras de pe situl ARC. Alianța pentru o Românie Curată. 
Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 stabileste procedura de urmat de catre persoanele/urmasii persoanelor care sustin ca au fost victimele  abuzurilor din perioada respectiva.
In art. 1, Legea 221/2009 prevede ca reprezinta condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusa printr-o hotarire judecatoreasca definitiva, pronuntata in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte savirsite inainte de data de 6 martie 1945 sau dupa aceasta data si care au avut drept scop impotrivirea fata de regimul totalitar instaurat in data de 6 martie 1945.
In acelasi articol, legea stipuleaza ca au de drept caracter politic acele condamnari pronuntate pentru anumite fapte prevazute de codul penal sau de alte reglementari din perioada 1936-1960 (cazuri mentionate expres in art. 1 alin.2 din lege).
De asemenea, art. 1 alin. 3 din lege prevede ca reprezinta condamnare cu caracter politic si condamnarea pronuntata in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevazute de legea penala, daca prin savarsirea acestora s-a urmarit unul dintre scopurile prevazute la art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului (OUG) nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savirsite din motive politice persoanelor impotriva carora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de impotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat in Romania.
Art. 2 alin. 1 din OUG nr. 214/1999, la care face trimitere art. 1 alin. 3 din Legea nr. 221/2009, are urmatorul continut:
Art. 2. - (1) Constituie infracţiuni săvârşite din motive politice infracţiunile care au avut drept scop:
  a) exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalităţii, terorii comuniste, precum şi abuzului de putere din partea celor care au deţinut puterea politică;
  b) susţinerea sau aplicarea principiilor democraţiei şi a pluralismului politic;
  c) propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale până la 14 decembrie 1989 sau manifestarea împotrivirii faţă de aceasta;
  c1) acţiunea de împotrivire cu arma şi răsturnare prin forţă a regimului comunist;
  d) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, recunoaşterea şi respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale şi culturale;
  e) înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive de naţionalitate sau de origine etnică, de limbă ori de religie, de apartenenţă sau opinie politică, de avere ori de origine socială.
Legea nr. 221/2009 prevede ca stabilirea caracterului politic al altor condamnarii decit cele care sunt considerate de drept ca fiind condamnari politice se face de catre instanta de judecata.
 Cererea de constatare a caracterului politic al condamnarii poate fi introdusa de persoana condamnata penal in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau, dupa decesul acesteia, de orice persoana fizica sau juridica interesata ori, din oficiu, de parchetul de pe lingă tribunalul in circumscriptia caruia domiciliaza persoana interesata.
Cererea este imprescriptibila (deci, poate fi facuta oricind) si este scutita de taxa de timbru.
Competenta de solutionare apartine tribunalului, sectia civila, in circumscriptia caruia domiciliaza persoana interesata. Cererea se judeca in contradictoriu cu statul, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.
Instanta de judecata este obligata sa ia toate masurile pentru obtinerea sau, dupa caz, reconstituirea dosarului in care a fost pronuntata hotarirea de condamnare, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania.
Hotarirea pronuntata de tribunal este supusa recursului, care este de competenta curtii de apel.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 221/2009, pot fi cerute despagubiri de catre persoana care a fost condamnata politic in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, de catre sotul sau descendentii acesteia pina la gradul al II-lea inclusiv (copiii defunctului sunt descendenti de gradul I, nepotii in linie dreapta = copiii copiilor defunctului sunt descendenti de gradul II).
Cererea de despagubiri se adreseaza instantei. Cel obligat la plata despagubirilor este statul. Competenta si procedura sint aceleasi ca in cazul constatarii caracterului politic al condamnarii (le-am prezentat mai sus) cu precizarea ca solicitarea despagubirilor trebuie facuta in maximum 3 ani de la data intrarii in vigoare a legii (legea a intrat in vigoare la data de 14.06.2009).
In prezent, pot fi acordate doar:
- despagubiri reprezentind echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotarirea de condamnare sau ca efect al masurii administrative, daca bunurile respective nu au fost restituite sau nu s-au obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989 sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare;
- repunerea in drepturi, in cazul in care prin hotarirea judecatoreasca de condamnare s-a dispus decaderea din drepturi sau degradarea militara.
Trebuie mentionat ca, in art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009, se prevedea si acordarea unor despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare intr-un cuantum care variaza intre 2.500 si 10.000 de euro. Dar, aceasta dispozitie legala privind acordarea de daune morale si-a incetat efectele (ne se mai aplica) ca urmare a deciziei nr. 1360 din 21 octombrie 2010 pronuntata de Curtea Constitutionala, care a declarat neconstitutional art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009.  
In concluzie, sotul supravietuitor al persoanei condamnate se poate adresa, oricind, sectiei civile a tribunalului de la locul de domiciliu pentru a solicita instantei sa constate caracterul politic al condamnarii si mai poate solicita, pina la 14 iunie 2012, acordarea despagubirilor prevazute de lege. Instanta este cea care va aprecia daca respectiva condamnare are sau nu caracter politic si intinderea eventualeleor despagubiri pe care le va acorda, din totalul daunelor solicitate.
10 Decembrie 2011

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

26 februarie 2014 Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană!

Editorial Porumbacu a scăpat porumbelul: Klaus Werner Iohannis, care se vrea premier sau preşedinte al României, are şi cetăţenie germană! Posted by on 26 februarie 2014 Partajare99 Constituţia României nu-i permite lui Iohannis Klaus Werner să ocupe funcţia de ministru, prim-ministru şi nici preşedinte al României, fiindcă are dublă cetăţenie!
  Lui Crin Antonescu i-a scăpat, în data de 23 februarie a.c., la emisiunea „După 20 de ani” a unei televiziuni private, o afirmaţie foarte gravă: „(…) câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis (…)” (http://www.romaniatv.net/crin-antonescu-arunca-in-aer-usl-mai-devreme-sau-mai-tarziu-klaus-iohannis-va-fi-premier-in-locul-lui-ponta_128519.html#ixzz2u8L8UnT0) Mai clar decât atât nu se poate: Klaus Werner Iohannis are cetăţenie germană! Păi, atunci cum…

Raluca Prelipceanu. Conferință- Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie

Conferința cu tema Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie susținută de doctor în științe economice Raluca Prelipceanu, a fost o surpriză totală pentru auditoriu. În primul rând deoarece Raluca Prelipceanu și-a luat masteratul și doctoratul la Sorbona cu o temă similară, în urma unei ample cercetări făcute direct pe teren, vreme de mai mulți ani, în mai multe țări europene, SUA și Canada, după care i s-a propus să lucreze la Banca Mondială sau ca înalt funcționar în domeniul economic la Bruxelles.
A refuzat, după ce s-a convins de duplicitatea și fariseismul acestor instituții și a revenit în România să ajute la reconstrucția economică a țării. Dezamăgirea a fost totală, întrucât, la nivelul ei de instrucție, nu s-a găsit un post în care să fie angajată ca să-și poată dovedi utilitatea și să-și câștige cinstit și demn o pâine. Așa se face că a intrat în monahism, la o mănăstire din apropierea orașului Câmpeni, pentru a putea să-și continue cercetările econo…

Biblioteca Digitala a Bucurestilor Colecţii > PUBLICAŢII PERIODICE